3,066 matches
-
trăsăturile de caracter cele mai semnificative evocate de români despre ei înșiși. Imaginile prototip pe care românii le asociază cu propria lor identitate sunt: figuri și evenimente istorice, personalități, satul, însemnele țării. Satul este astfel un element de "maximă stabilitate identitară" (Frumos, Iacob, 2002: 133-138) Similar, realizând același tip de analiză dar de data aceasta privind trăsăturile de caracter ale rromilor, putem observa că rromii își atribuie numai calități pozitive cumsecade, primitori, inteligenți, cinstiți, modești, harnici, de încredere fiind vorba desigur
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
etnică și respingere, alimentat de nivelul redus al educației și de percepția unor stări anomice în societate. Acesta se manifestă mai ales în localitățile rurale dezvoltate, cu o diversitate etnică redusă. Alături de această formă de naționalism, există și un naționalism identitar (accentuat și moderat), care presupune simpla afirmare a valorilor etnice, în condiții de toleranță (Sandu, 2004). Există un consens între subiecții celor patru eșantioane asupra clasamentului legat de respectul acordat diverselor etnii. Astfel, și românii și rromii consideră că în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se explică prin dorința de a menține barierele față de rromi și de a menține marginalizarea (35,9% din români consideră că au relații conflictuale cu rromii, iar 20,7 că au relații de colaborare). 5. CONCLUZII Înțelegând faptul că fenomenul identitar trebuie înțeles și analizat în mod unitar, în sensul că nu se poate face o distincție între diferitele tipuri de identitate, acestea fiind îngemănate și bazate pe aceleași elemente -, capitolul realizează o analiză teoretică și empirică a identității colective, culturale
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și culturală conduc spre o concluzie evidentă: în termeni de tradiții și obiceiuri, comportament religios, manifestări de natură tradițional-artistică și simboluri culturale, oamenii din Tălmăcel au o identitate etnică și culturală mai puternică (prin manifestările ei mai vii, prin mărcile identitare pe care le utilizează în comportamentul cotidian) decât cei din Ludoș. Explicațiile sunt multiple. Ele țin în primul rând de istoria (recentă) diferită a celor două sate regimul comunist nu a fost prezent prin colectivizare decât în Ludoș. În al
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
efectele sunt intricate e greu de spus care din fenomenele de mai sus sunt cauză și care efect. Dar toate acestea oferă explicații pentru ceea ce au relevat datele cantitative și calitative sistemul de valori diferit al oamenilor, mentalitățile diferite, mărcile identitare distincte (noi suntem diferiți de alții prin tradițiile noastre versus noi suntem diferiți de alții prin sărăcia noastră). Mai simplu spus, economicul explică diferențele în modul de manifestare a identității etnice și culturale în cele două comunități, ceea ce înseamnă confirmarea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
semnifică creșterea sau scăderea acestei cifre față de 2002. Pentru județele ce au figurată o singură cifră, nu există date colectate și pentru anul 2007. 5.3. Tălmăcel și Ludoș studiu de caz Prin chestionarul și interviurile realizate pe o problematică identitară în cele două comunități studiate, am urmărit și o evaluare a problemelor legate de proprietatea asupra pământului. Pe lângă aspectele obiective, cantitative legate de proprietatea funciară, cele două instrumente utilizate au urmărit și aspecte subiective, respectiv importanța pământului în viața oamenilor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se dezvolte cultivarea legumelor, în special a castraveților, ludoșenii devenind cunoscuți în toată țara pentru comerțul cu castraveți (Comuna Ludoș, județul Sibiu, 1998:14). Cultura castraveților reprezintă o componentă importantă a vieții în sat ea fiind de altfel o marcă identitară pentru locuitorii acestuia. Probabil că această îndeletnicire explică și comportamentul de comercializare a produselor obținute în gospodăria proprie, mai frecvent în Ludoș decât în Tălmăcel. În ambele comunități, ponderea venitului provenit din producția proprie este superioară celei înregistrate în țară
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
două sate din Transilvania, deci de a pendula permanent între aceste două registre de analiză, s-a dovedit a fi una binevenită. Ea mi-a oferit posibilitatea de a descoperi perspective noi ale comunității ca realitate socială imediată, ale fenomenului identitar și ale proprietății în rural. Această modalitate de analiză a oferit acestui studiu posibilitatea de a înțelege și explica mecanisme care altfel ar fi rămas criptice. Tot acest demers a fost ilustrat cu date relevante atât pentru dimensiunea generală, cât
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de a accede la un anumit nivel de confort și bunăstare, similare oamenilor din spațiile sociale moderne. Consumul mediatic și mobilitatea socială le fac cunoscute oamenilor și dezirabile stiluri de viață și modele culturale diferite de ale lor. Analiza fenomenului identitar, atât teoretică, cât și empirică, din capitolul cinci al lucrării, a prilejuit dezvăluirea altor diferențe între cele două sate: locuitorii Tălmăcelului se identifică mai puternic cu comunitatea din care fac parte, cu statutul lor de membri ai acestei comunități, cu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
comunitatea din care fac parte, cu statutul lor de membri ai acestei comunități, cu tradițiile și obiceiurile specifice, cu identitatea lor etnică. Ceea ce prezumam la începutul capitolului s-a dovedit adevărat: în cele două sate există diferențieri clare în ce privește mărcile identitare utilizate în comportamentul cotidian și modalitățile prin care oamenii își afirmă / mențin identitatea. Noi suntem diferiți de alții prin tradițiile noastre (în Tălmăcel) versus noi suntem diferiți de alții prin sărăcia noastră (în Ludoș), sunt cele două modalități diferite de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și modalitățile prin care oamenii își afirmă / mențin identitatea. Noi suntem diferiți de alții prin tradițiile noastre (în Tălmăcel) versus noi suntem diferiți de alții prin sărăcia noastră (în Ludoș), sunt cele două modalități diferite de conștientizare a unei condiții identitare. Cauzele ce explică această diferență de conștientizare și afirmare a identității sunt multiple: ele țin de istoria recentă diferită a celor două comunități (faptul că în Ludoș a existat colectivizare, iar în Tălmăcel nu), de localizarea lor (izolarea Ludoșului), de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
diferită a celor două comunități (faptul că în Ludoș a existat colectivizare, iar în Tălmăcel nu), de localizarea lor (izolarea Ludoșului), de nivelul economic al fiecăreia și de procesele demografice diferite (depopulare și îmbătrânire în Ludoș). La nivel național, fenomenul identitar capătă noi valențe. Lăsând la o parte faptul că există extrem de puține date empirice, reprezentative la nivel național, legate de identitate, cele existente și disponibile permit totuși evidențierea unor concluzii. O precizare importantă: cele mai multe din cercetările realizate au vizat aspectul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
că în percepția și raportarea la celelalte grupuri etnice (români, rromi, maghiari), regula o fac stereotipurile. Capitolul final, dedicat chestiunilor legate de proprietate (în speță funciară) în rural, nu putea lipsi dintr-o analiză a schimbării sociale și a fenomenului identitar în acest spațiu social. Analiza arată puternica extindere a agriculturii de subzistență în România după 1989, debutul greoi al antreprenoriatului (atât agricol, cât și ne-agricol) și exploatarea scăzută a pământului prin arendă. Sunt analizate și efectele reformei agricole în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Social Theory, vol 3, 2, pp. 137-155. Avram, Alexandru și Crișan, Vasile. 1983. Ghid de oraș Sibiu. București: Editura Sport-Turism. Badea, L., Caloianu, N. și Dragu, Ghe. 1971. Județul Sibiu. București: Editura Academiei RSR. Badrus, Nadia, 2005. Definiri și strategii identitare, în Iluț, Petru, Nistor, Laura și Rotariu Traian (coord.), 2005. România socială. Drumul schimbării și al integrării europene. Conferința anuală a Asociației Române de Sociologie și a Asociației Române de Promovare a Asistenței Sociale (Cluj-napoca, 2004), vol I, Cluj-Napoca, Editura
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
in Eastern Europe and the Soviet Union. London: Westview Press. Gangolea, Lia. 1995. Obiceiuri de Crăciun în Țara Oltului, în volumul Istorie și tradiție în spațiul românesc, culegere de studii, Sibiu. Gavreliuc, Alin. 2003. Mentalitate și societate. Cartografii ale imaginarului identitar din Banatul contemporan. Timișoara: Editura Universității de Vest. Geertz, Clifford. 1972. Myth, Symbol and Culture. Cambridge: Mass: American Academy of Arts and Sciences. Geertz, Clifford. 1973. The Interpretation of Cultures. New York, Basic Books, apud J. P. Gone, P. J. Miller
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Mălina, Voicu, Bogdan, Precupețu Iuliana și Popescu Raluca. 2005. Romanian Farms and Farmers facing the EU Regulations. Iași: Editura Expert Projects. Voicu, Mălina și Voicu, Bogdan. 2006. Satul românesc pe drumul către Europa. Iași: Editura Polirom. Voiculescu, Cerasela. 2002. Construcții identitare la rromii din Sângeorgiu de Mureș, Sociologie Românească, 1-2, pp. 100-125. von Braun, Joachim, Lohlein, Daniela. 2003. Policy Options to Overcome Subsistence Agriculture in CEECs în Abele, Steffen, Frohberg, Klaus (eds). 2003. Subsistence Agriculture in Central and Eastern Europe: How
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
recomandări Primăriei / Consiliului local. 31 F Anova = 3,071, semnificativ la nivelul 0,01. 32 KMO = 0,728, iar factorul latent explică 78,29 % din variația totală, FAnova = 6, 373 semnificativ la nivelul 0,01. 33 Pentru conceptul de strategie identitară, optez pentru definiția dată de Taboada-Leonetti,: "strategia identitară este rezultatul elaborării individuale și colective a actorilor și exprimă, în mișcarea lor, corecțiile operate de la o zi la alta, în funcție de variațiile situațiilor și mizelor pe care le suscită adică a finalităților
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
071, semnificativ la nivelul 0,01. 32 KMO = 0,728, iar factorul latent explică 78,29 % din variația totală, FAnova = 6, 373 semnificativ la nivelul 0,01. 33 Pentru conceptul de strategie identitară, optez pentru definiția dată de Taboada-Leonetti,: "strategia identitară este rezultatul elaborării individuale și colective a actorilor și exprimă, în mișcarea lor, corecțiile operate de la o zi la alta, în funcție de variațiile situațiilor și mizelor pe care le suscită adică a finalităților exprimate de actori și a resurselor acestora"( în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
oficial” al mesajelor. Din acest motiv politica nu poate renunța la un „armistițiu de imagine” cu conștiințele cetățenilor. Fondul pragmatic al acestui armistițiu rămâne nevoia constantă a oricărei puteri de a se legitima în interiorul unui orizont valoric larg acceptat. Pretențiile identitare ale puterii se revendică întotdeauna în ordine figurală. Figuralul se construiește sub condiția unei antecedențe legendare, mitice. În acest sens, ne putem întreba alături de Ph. Lacoue-Labarthe, dacă „o legendă poate da naștere unei legitimități, iar o legitimitate poate fi legendară
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Încadrare generaltc "3.3.1. Încadrare general\" Stadiul dezvoltării psihosociale: identitate vs confuzie. În structurarea identității personale, proces intrat într-o fază accelerată, palierele identității de sex și vocaționale sunt acum pe același plan. Devin vizibile diferențele legate de statusurile identitare. Stadiul dezvoltării cognitive: gândirea formală. Consolidarea abilităților de operare mentală complexă cu conținuturi abstracte. Stadiul dezvoltării morale: moralitatea cooperării convenționale. Crește tendința de a gândi regulile ca înțelegeri mutuale și de a le circumstanțializa. Factori generali în atenție: definitivarea maturizării
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
răspândirea secularismului dincolo de cercurile intelectuale, căci populația țărănească nu a avut (și, din păcate, nici acum nu are) un rol activ În cultura publică. Aceasta le era livrată țăranilor În spirit semănătorist: idilic și pios. Legionarii au impus drept componentă identitară ortodoxismul. Fiindcă nici primarii, nici alte autorități civile nu valorau mare lucru ca importanță În comunitatea țărănească, eugeniștii au căutat alianțe Între preoți. Dar ortodoxia promova mai ales caritatea din milă, nu din vocația salvatoare a faptelor bune. Fără Biserică
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a fost În special cazul Germaniei, unde după primul război mondial discursul public despre identitatea germană era dominat de un sentiment de malaise 21. Acolo Însă, eugeniștii au Încercat să ofere soluții pentru aspirații distruse și nu să construiască semnificații identitare pline de promisiunea necunoscutului, așa cum au făcut eugeniștii români, imediat după război. Din acest punct de vedere, susținătorii români ai eugeniei au devenit părtași la o politică de construire a identității care era mai aproape de cea a Uniunii Sovietice decât
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
loc pentru compromisuri Între moderniști și oponenții lor, tradiționaliștii, pentru că cele două orientări erau În dezacord asupra unor lucruri elementare, cum ar fi identitatea și scopul națiunii române. În această dezbatere aparent ireconciliabilă, eugeniștii ofereau un nou model de construcție identitară, care păstra atât nevoia de a conserva tradițiile românești „autentice”, cât și pe cea de a realiza modernizarea - ambele considerate condiții direct legate de integrarea cu succes a României În contextul european modern. Astfel, fără a fi neapărat novatori, eugeniștii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mod similar cu membrii clasei de mijloc antreprenoriale, de care Încercau În mod conștient să se delimiteze 4. Deși intelectualii și specialiștii educați manifestau tendința de a se disocia de clasa de mijloc și de a promova ideea unei separării identitare, În special datorită faptului că se bazau pe surse de venit diferite, alegerile sociale și politice ale membrilor intelighenției erau cu toate acestea adesea similare cu cele ale burgheziei antreprenoriale. Cele două grupuri se asemănau și În consumul cultural, care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dezbatere Își disputau ceva mai mult decât accesul la resurse sau interesele regionale; fiecare parte Încerca În același timp să redefinească identitatea individuală și pe cea colectivă. În cadrul dezbaterii, se Înfruntau perspective conflictuale despre rolul educației În procesul de construcție identitară și despre rolul instituțiilor publice, de stat, În educația cetățenilor. Însuși faptul că textele elaborate de reformatori care nu se identificau cu mișcarea și ideile eugeniste reproduc totuși argumente biologizante arată importanța influenței eugeniștilor asupra limbajului În care era formulată
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]