1,179 matches
-
Cartea și lectura sunt o formă de euthanasie obligatorie, dar nu ca să murim mai repede, ci ca să trăim mai intens, mai adânc și mai În consens cu noi Înșine. BUCUREȘTI FAR WEST Alienare Daniel CRISTEA-ENACHE Una dintre tezele favorite ale ideologilor și activiștilor comuniști, fie ei școliți la Moscova sau la „Ștefan Gheorghiu“, era inimaginabila decadență a Vestului. În Occidentul „putred“, oamenii se droghează și se prostituează, caută și Întrețin excesul; milionari degenerați cumpără În neștire mărfuri de care nu au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
foarte mici așteptări pentru dezvoltare politică în România, Bulgaria și Iugoslavia iar aceste profeții au fost realizate. Mircea Cărtărescu are dreptate când demască zidul cultural pe care bătrâna Europă l-a construit pentru a se separa de Est. Pentru unii ideologi occidentali, statele cele mai estice din Estul Europei erau Balcanii. Ca majoritatea altor observatori, în anul 1989 nu puteam să spun dacă națiunile est-europene vor opta pentru capitalism de stat, socialism de piață, neoliberalism, investiții străine directe, o strategie de
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
geografic în care colectivitatea națională din care individul face parte trăiește și se manifestă ca entitate națională, culturală și spirituală consacrate istoric, altfel spus, atașamentul față de glia străbună. Există o tendință nedisimulată astăzi de a substitui naționalismul prin patriotism, pentru că ideologii internaționaliștilor socialiști sau comuniști și mai ales promotorii globalizării zilelor noastre văd o piedică redutabilă în naționalism, încercând să facă abstracție de puternicele resorturi biologice ale naționalismului. Instinctul de dominație și subordonare în societățile umane va conduce la organizarea socială
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Republica, deja deteriorate și răstălmăcite de Rousseau. În plus socialiștii sunt și atei convinși declarând un război necruțător împotriva credinței, aspect pe care-l numesc obscurantism religios și care trebuie eradicat prin mijloacele științei. Karl Liebknecht, unul din apologeții și ideologii comunismului spunea chiar că: “știința este eliberatoarea omenirii, științele naturii ne eliberează de Dumnezeu, iar inițierea poporului spre această viziune a realizat-o Marx prin științele sociale’’. Eroare gravă, pentru că știința nu a reușit să depășească limitele stricte ale materiei
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Dar și pe fondul absenței succesorului temporar al lui DIP, dr. Sorin Oprescu, plecat să opereze în Franța tocmai când organizația de București este sub cuțit. Geoană tace complice. Sunt și mișcări semnificative la o scară mai largă. Vasile Dâncu, „ideologul“ grupului de la Cluj, a făcut o analiză sociologică din care rezulta că frica de Iliescu și Năstase a fost factorul coagulant în PSD și ea s-a sfârșit. Dâncu spune că PSD este perceput ca un partid al îmbogățiților, în
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Sf. Atanasie 13 din Iași, unde gazde ne erau Tereza Culianu-Petrescu și Dan Petrescu. Nu voi relua aici povestea încercării mele eșuate de a ajunge în 1985 la Viena. Am evocat-o în cartea mea de convorbiri cu regretatul savant, ideolog și activist civic (Al treilea discurs. Cultură, ideologie și politică în România, Polirom, 2001, acum disponibilă online pe site-ul edituriiă, voi reveni pe larg cu alt prilej. Vreau doar să public trei documente „noi“, găsite printre cele 1.685
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
că Tolstoi ar fi un formator, văzându-l eu mai degrabă ca pe un „sectant“ - predicator urmat de un grup absolut limitat de adepți ătemporal, spațial etc.ț, drept care atunci când vine vorba despre Tolstoi se pomenește despre rateul său ca ideolog, primând calitatea sa de Creator), volumul amestecând într-un mod sinistru diverse personalități fără a face distincție între calitățile distilate de Intelectual/Creator. De aici pornește, cred eu, eroarea ce stă la baza volumului al doilea din trilogie: calitățile nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
9%. Politică „titoistă” pentru lumea satelor tinde către „ruinarea paturilor de țărani săraci și mijlocași și spre subjugarea țărănimii de către chiaburi”, vehiculându-se teoria „integrării pașnice a chiaburimii în socialism.” În acest sens s-ar fi exprimat Neșcovici, unul din ideologii regimului, care spunea: „Nu trebuie să exageram cu povestea luptei de clasă la noi. Chiaburimea noastră nu este la fel cu aceea care a existat în U.R.S.S.; ea ne-a ajutat în război. De aceea trebuie considerată că țarănime
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
metalelor neferoase, uzine de acid sulfuric etc. Aflăm acum de existență acelei „emigrații revoluționare”, problema atinsă de noi tangențial într-una din paginile precedente, si de presă acesteia, în state precum Uniunea Sovietică, Cehoslovacia, România, Bulgaria și Polonia. Un alt ideolog maghiar, Erno Gero, ne relatează despre relațiile Belgradului cu S.U.A. în articolul „Pătrunderea capitalului american în economia Iugoslaviei”. O prima acțiune în această direcție o reprezintă recunoașterea de către Tito a datoriilor mai vechi, în valoare de 2 miliarde dinari. Pentru
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
șomerul și miliardarul se bucură de drepturi egale, iar Tito, Rankovici, Djilas și Pjade propovăduiesc că lupta de clasă s-a stins încă din timpul războiului, cănd întregul popor lupta împotriva ocupanților.” Interesantă ni se pare insinuarea privitoare la intenția ideologilor iugoslavi de a crea un mit despre „Tito - supraomul”, „eliberator al poporului” etc., ce ar fi destul de apropiat de „Hitler - fuhrerul infailibil”, „făuritorul revoluției național-socialiste”, „trimis al providenței” ș.a.m.d. Un ziarist american l-ar fi fotografiat la una
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de existență a ziarului „Pravda”, înființat de V.I. Lenin. Elogiilor din presa gorjeana li se alătură, concomitent, o critică severă la adresa „presei burgheze”, catalogata că o „presă a minciunii, a calomniei și a ațâțărilor provocatoare și agresive”. Aflată, după spusele ideologilor moscoviți, în mâinile câtorva monopoluri, ele nu fac decât să îndemne la război. În acest context este menționată publicația iugoslavă „Borba” ce „atâta zi cu zi, în schimbul dolarilor, isteria războinica” și „cheamă fățiș la dezlănțuirea unei băi de sânge mondiale
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
salvându-se libertatea omului, să se asigure concomitent cu sporirea producției și stimularea la maxim a energiilor individuale"333. Comparația între aceste teze ale liberalilor georgiști, cele ale teoreticienilor PNL, din deceniul al treilea al secolului XX334 și cele ale ideologului neoliberal român, Mihail Manoilescu 335 ne conduce, din nou, spre concluzia unei apropieri accentuate a concepției georgiste de ideile promovate de neoliberalismul românesc. Totuși, C. Ionescu-Olt relevă faptul că georgiștii considerau că ideea de a accepta alte mijloace de producție
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cea comunistă. Acest tip de liberalism, susținea autorul, era diferit și de doctrinele celor care "puși să apere ordinea capitalistă [...] și-au însușit fără s-o știe mentalitatea și filosofia marxistă". Era o posibilă trimitere spre cazul lui Ștefan Zeletin, ideolog recunoscut al neoliberalismului românesc, dar care, sub influența gânditorilor englezi Hobson sau Hobhouse "confunda liberalismul [...] cu socialismul"337. Este demn de remarcat faptul că, în epocă, Gheorghe Brătianu sesizase confuzia făcută de Ștefan Zeletin, însă pentru aria mai limitată a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
intervenția statului în economie devenind tot mai accentuată 349. Dorind stoparea acestei tendințe, Gheorghe Brătianu declara că, pentru salvarea liberalismului economic, ar fi gata să admită "abdicarea vremelnică a liberalismului politic"350. Ideea nu era originală, fiind afirmată și de ideologi care se autodefineau ca reprezentanți ai neoliberalismului românesc 351. Explicându-și punctul de vedere, Gheorghe Brătianu susținea că era necesară o etapă de tranziție, bazată pe un regim autoritar, care să se bucure de adeziunea morală și materială a majorității
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în cursul anului 1936. În ianuarie 1936, însoțit de Atta Constantinescu, Gheorghe Brătianu a făcut o călătorie la Berlin, fiind invitat să susțină o conferință la universitate, despre Bismarck și I.C. Brătianu. Cu acest prilej, el a avut întâlniri cu ideologul N.S.D.A.P., A. Rosenberg, cu șeful Luftwaffe, H. Göring și cu C. von Neurath, ministrul de Externe al Germaniei. În timpul întrevederilor cu personalitățile germane, a fost abordată și problema relațiilor dintre România și U.R.S.S. Gheorghe Brătianu aprecia că prin
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Lipovetski, Paul Yonnet, Alain Ehrenberg, ale căror lucrări diferă între ele și se distanțează de reflecția presupusului lor șef de școală. Aceste analize au ca punct comun trimiterile la denunțările stângii privind promisiunile democrației și deplângerile morale și reacționare ale ideologilor Republicii. După noi, lucrările lui Alain Ehrenberg au avantajul că nu subestimează dimensiunea politică a democrației. 1 Paul Yonnet, Jeux, modes et masses, Paris, Gallimard, 1985, p. 12. 2 Ibid., p. 377. 3 Vezi C. Castoriadis, op.cit., 1996. 4 Vezi
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
spațiile intermediare, remarcă Moley, ar avea de fapt legătură cu declinul comunităților tradiționale caracteristic societății rurale preindustriale. Reprezentarea idealizată și nostalgică a acestora a stimulat investigația formelor pe care le-ar putea îmbrăca în mediul urban, nu doar numai pentru ideologii și conceptualizatorii habitatului, ci și pentru noile științe umane, începând cu Jean-Jacques Rousseau. În timp, observă Moley, noțiuni precum corp intermediar (Tocqueville), comunitate (Tönnies), atașament la grupurile sociale (Durkheim), loc și mediu local (Vidal de la Blanche), vecinătate (sociologia americană), grup
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Roma, ci un cadavru. Sin gurul merit al barbarului a fost de a fi avut fler. Fler au avut și iacobinii. Goți cu principii, ei au inaugurat un nou tip de umanitate: retorul sangvinar, rafinat și subtil, barbarul camuflat în ideolog. Înaltei corupții manierate de la începutul veacului, Regentul i-a fost simbolul. Ceea ce uimește înainte de toate la el este lipsa totală de „caracter“. Tratează tre burile statului cu aceeași dezinvoltură ca și pe cele private: și unele, și celelalte nu-l
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
deja, neagă ideologia scolastică. 6. Empirismul asociaționist al lui John Locke Odată cu apariția noilor relații medievale, schimbate de întărirea drepturilor clasei de mijloc a meșteșugarilor, s-au adunat noi forțe sub drapelul empirismului baconian. Spre sfârșitul secolului al XVII-lea, ideologul distinct al acelei perioade a ajuns John Locke(1632-1704). El a avut un rol decisiv în fundamentarea spirituală a puterii burgheze monarhice din Anglia. Concepția sa a reprezentat expresia disponibilității burgheziei engleze predispuse la compromisuri, pe plan ideologic și existențial
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pe Secenov să devină o personalitate publică, să-și prezinte și să-și susțină ideile și concepția sa psihologică. A fost înfruntat, firește, de reprezentanții tendințelor metafizice, dintre care cel mai distinct a fost Konstantin Dmitrievch Kavelin, profesor de drept, ideolog al liberalismului. El a declarat că rezultatele descoperirilor și cercetărilor lui Secenov sunt interesante dar bune doar pentru științele naturii. De aceea, contribuția sa nu are nici o însemnătate socială. De aici psihologia nu se alege cu nimic. Aceasta pentru că mecanismele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
curmată cariera de cercetător în domeniul psihologiei comparate, de studiere a formelor intuitive de manifestare a învățării la animale, a originilor animalice ale comportamentului teritorial. Aceleași pretenții au fost formulate nu față de dânsul, ci față de dascălul său, von Uexkull, de către ideologii nazismului naționalist, care își întindea tentaculele peste instituțiile de cercetare și universitare. Doar însemnele pretendente erau diferite, cele ale nazismului acum fiind preschimbate cu cele ale comunismului. Von Uexkull la acea vreme a răspuns prin a imigra în Elveția. La
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a Istoriei în vârtejul căreia fuseseră antrenate fără voia lor. Când am încercat să-mi amintesc acea epocă de ruptură, am revăzut, în adâncul meu, atmosfera care a învăluit anii de trecere de la libertate la înrobire. Guverne primitive, ghidate de ideologi fanatici, fuseseră instalate la putere de către Moscova. Intrarea în orbita sovietică s-a făcut prin violență. A fost însoțită de o senzație necunoscută, de o neliniște perfidă, de o impresie de irealitate pe care o atribui minciunii în care intrasem
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
sau aparținând “clasei burgheze” (aici intrau, la un loc, micii comercianți, intelectualii, liber profesioniștii; chiar un fiu de învățător rural era etichetat “mic burghez”) erau blocați în încercările lor de a pătrunde în facultăți, îndeosebi în cele care formau noii ideologi. Legea lui numerus clausus a acționat implacabil, în anii de început, ca o tactică de selecționare a celor devotați și de “lichidare” a celor ce se puteau eventual opune. Reprezentanții vechii elite erau etichetați “reacționari”, “renegați”, “dușmani ai poporului”, și
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
a fost unul din cei mai remarcabili oameni de cultură și personalități din viața politică a României de la sfârșitul secolului al XIX-lea și din primele decenii ale secolului al XX-lea. Personalitate deosebit de complexă, cu activitate multilaterală - jurist, profesor, ideolog, gazetar, scriitor și om politic - Constantin Stere s-a situat pe linia unei tradiții vechi și nezdruncinate, a intelectualului angajat. Timp de aproape un sfert de veac cât a activat în Iași (1892-1916), C. Stere sa definit ca teoretician al
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
astfel încât numai istoria pare capabilă să poate răspundă la ele, printr-un model cauzal retrospectiv, asta nu înseamnă eludarea modelului prospectiv, ci convertirea lui într-un viitor anterior. "Utopiile trecute, în măsura în care au fost eficiente în plan social, se revelează ca ideologii"12. Oricum, problema schimbării societății nu interesează retrospectiv decât pentru că există și un interes prospectiv, iar în acest cadru putem insera întregul discurs al științelor sociale care caută să înțeleagă aici și acum cum va fi lumea de mâine (cine
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]