11,279 matches
-
mult. În ușă se auzi o bătaie scurtă și în cabinet intră un bărbat voinic, între două vârste ca și Dej, îngrijit îmbrăcat, a cărui figură surâzătoare îi păru familiară lui Nando. Era, fără nici o îndoială, un personaj important din ierarhia superioară a partidului, al cărui nume, totuși îi scăpa momentan. Cu un aer jovial și degajat, noul venit se apropie de biroul secretarului general, fără să-și pună problema că l-ar fi putut deranja și uitând să închidă ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
soarta, convins fiind că serviciul de la cimitir nu era decât o scurtă și tristă paranteză a carierei sale inginerești. Simțea, știa, era perfect conștient că pregătirea și competența lui meritau mai mult decât această pasageră și jalnică situare pe scara ierarhiei profesionale. Cu o anumită nostalgie, el se gândea că, dacă n-ar fi venit comuniștii la putere în țară, ar fi putut să fie demult inginer la Uzinele Malaxa sau poate chiar profesor la Institutul Politehnic... Și cum această conștiință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
că îi fusese dat să se nască în vremea primului rege al României, să pună umărul la reîntregirea nației române sub cel de-al doilea, să facă apoi o frumoasă carieră sub cel de-al treilea, să ajungă în vârful ierarhiei profesionale în timpul unei dictaturi militare și să-și trăiască viața de pensionar sub o dictatură cum nu mai pomenise niciodată istoria țării?... Și, în general, ce vină avea un om care se născuse într-o parte de lume unde toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
să se mai uite la ea; peste tot uși trântite în nas și toți aveau să-i spună, privind-o de sus cu mânie proletară, că unei odrasle cu un tată ca al ei nu i se cuvenea, pe scara ierarhiilor sociale și profesionale din țara fericirii sociale, decât o lopată grea sau o coadă aspră de mătură! Dar de ce crimă îngrozitoare s-a făcut vinovat tatăl tău, de l-au condamnat la atâția ani de închisoare?... o întrerupse Victor, impresionat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
bune sentimente... Ce vrei, sunt un spirit răutăcios și poate am și de ce... Mă apasă încă, precum o greutate de plumb, povara pe care am adus-o din viața de dincolo... Și eu, oare ce statut, pe ce prag al ierarhiei de aici mă găsesc ?" gândește Dora, percepând din nou răspunsul celei căreia pretinde că îi este soră : "Tu ești un spirit care, deși a trecut pasarela între cele două lumi, nu s-a desprins încă de nevolnicia carcasei materiale. Masa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
data încetării definitive a activității, însemnata vechime în muncă de 44 de ani, în timpul cărora mi-am susținut, cu calificative maxime, sau apropiate de acestea, toate examenele prevăzute de legislația în vigoare pentru accederea pe cele mai înalte trepte ale ierarhiei didactice: definitivat, gradul II, gradul I și de încheiere a perfecționărilor periodice la care am participat ori de câte ori am fost programat. În anul 1960, m-am căsătorit cu învățătoarea Corduban Modesta, fiică de gospodari din satul Călinești Cuparencu, care m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cu limba română secundar, 100 au devenit preoți, dar cei mai numeroși au îmbrățișat cariera de tehnician, de inginer, economist, informatician, de oameni ai armelor și apărători ai legii. Mulți dintre ei au urcat pe cele mai înalte trepte ale ierarhiei profesionale, unii cu masterate și câțiva cu doctorate susținute în mod lăudabil. Cinci dintre învățăceii mei s-au dedicat literelor românești fiind cunoscuți în plan local, regional și la nivelul întregii țări. Trei au fost primiți în rândurile Uniunii Scriitorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
aplaudacus. Avem doar repere de homo aplaudacus. Dar dacă după criteriul volumului aplauzelor agorei trebuie să ne rostuim mereu viața, de ce nu ne cumpărăm fiecare câte un decibelometru să avem mereu un decibelometru oficial la purtător! ca să stabilim chiar și ierarhiile sociale după înregistrările acestuia? Mi-ar fi plăcut să plâng, noaptea târziu, lângă pătuțul unui copil de-al nostru, care avea febră. Mi-ar fi plăcut să nu închid un ochi, seara târziu, până când nu intră în casă fiica mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
pe savantul tău tată, pe marele specialist în istoria sfinților: "Omule, dar de Sfântul Onuț Postmodernul Priponit în Cătușe cu Cifru ai auzit?" Pe-aici, Z, sunt o vedetă; cifrul a făcut selecția. Crezi că în lumea sfinților nu există ierarhii, discriminări?... O noapte întreagă a cântat vioara în capelă. A fost un dialog al unei mari tristeți cu Milică. De la milica superbă, până la Requiem-ul lui Mozart... A cântat toată noaptea, avea să povestească Antu. N-am mai văzut, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
lucide, în timp ce un afternoon tea băut în Anglia îți trezește reacții umorale față de mentalități de colonist pe care le credeai, astăzi, de mult apuse. Mă văd nevoit să amintesc, în acest loc, faptul, deloc neglijabil, că există numeroase "grade" în ierarhia complexă, aproape aristocratică a ceaiului verde: cel mai ieftin este bancha, după care urmează sencha și shincha (ultimul, vândut mai ales primăvara, se face din primele frunze ale recoltei), cel mai scump fiind gyokuro. Se mai consumă, pe scară largă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
unde intră în joc guma de mestecat Prefer să nu miros a nimic decât să miros a parfum. Marc Aureliu Dacă vederea a fost, timp de secole, privilegiată de o întreagă tradiție estetică, acordându-i-se locul de frunte în ierarhia simțurilor, modernitatea a repus tactilul în drepturile sale, printr-o serie de teorii și practici materialiste ale creației artistice. Totuși, contemporaneitatea nu ezită să ne rezerve o surpriză: reînnodând o tradiție veche de milenii, simțul olfactiv revine în atenție. Înarmată
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
gratuite ale unei confruntări imaginare și cele încărcate de consecințe concrete ale unei confruntări reale se țese un raport profund de contiguitate. În Japonia aristocratică, începând din perioada Heian și până în epoca Meiji, viața însăși este un joc, ale cărui ierarhii și reguli trebuie respectate cu fidelitatea cu care se urmează preceptele unui cod religios. Ceea ce romancierul Naoki Sanjugo (unul dintre personajele secundare din narațiune) afirmă la un moment dat se poate aplica oricărei activități ludice și chiar oricărui act uman
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
nu pot fi executate decât sub pretextul inocent al ludicului. Prin urmare, jocul devine o modalitate de asceză, o disciplină de concentrare a atenției și de contemplare privilegiată a frumosului absolut (de altfel, mulți dintre maeștrii de go intrau în ierarhia călugărilor budiști, asumându-și nume de clerici). Oglindă transfiguratoare a realității, jocul însuși trebuie să rămână fidel calității umane ultime, care normează comportamentul perfect în societate. Astfel, înfruntarea este pusă la punct cu precizia unui act deopotrivă moral și artistic
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
vitae de Paolo VI (1968), care condamna ca păcat orice formă de contracepție. "Enciclica pilulei" mă determinase să pun întrebarea critică magisteriului papal cu cartea Unfehlbar? Eine Anfrage (Infailibil? O întrebare) (1970). În schimbul acceptării propunerii unei soluții teologice constructive, înaltele ierarhii ale Bisericii au încercat să închidă gura teologului catolic care punea această întrebare: au încercat să mă discrediteze în interiorul Bisericii și să mă distrugă în mediul academic prin revocarea missio canonica. În ambele cazuri fără succes, după cum se știe. Morala
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ajuns la unul dintre aspectele cele mai încărcate de speranța ale ideii eticii mondiale, idee în măsură să împlinească funcția mediatoare în dezbaterea actuală despre învățământul eticii și religiei. Cu siguranță nu ar fi doar pe placul meu dacă înaltele ierarhii ecleziastice ar înțelege, în cele din urmă, că ar putea contribui cu o mai mare eficiență la afirmarea valorilor creștine doar în contextul valorilor umane comune, și nu opunânduli-se și dacă ar adopta strategia solidarității și înțelegerii în schimbul conflictului și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
credința copilăriei lor, și altele care s-au ostenit să obțină o credință iluminată. Știu mulți catolici care s-au îndepărtat de Biserică, dar și mulți alții care se angajează în comunitatea parohială în ciuda faptului că nu sunt mulțumiți de ierarhia ecleziastică, cunosc alți credincioși catolici, evanghelici sau ortodocși care și-au schimbat confesiunea. Este un fapt demn de laudă faptul că, în societatea laică actuală, puterea ecleziastică luptă pentru a păstra oamenii în credința lor. Fiecare din noi este liber
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
în ciuda tuturor afinităților, sunt și multe contraste. În decursul istoriei și în prezent, religiile au avut numeroși zei; mulți sunt forțe ale naturii divinizate, plantele, animalele, persoanele divinizate, divinitățile de un rang egal și cele ce fac parte dintr-o ierarhie. Se impune astfel, inevitabil, întrebarea: care este Dumnezeul adevărat? Trebuie căutat în religiile triburilor originare cu o structură încă simplă sau în cele foarte dezvoltate? În cele crescute lent sau în cele fondate direct? În cele mitologice sau în cele
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ambigu Teilhard de Chardin, ci Dumnezeu este în evoluție. Am o mare simpatie față de acest iezuit care, în calitate de teolog și paleontolog, a fost primul ce a unit creativ teologia cu științele naturale pentru a reflecta asupra problematicii lor comune. Înaltele ierarhii ale Bisericii nu i-au fost foarte recunoscătoare: prin intervenția Romei pierduse catedra de la Institutul Catolic de la Paris, înainte ca eu să ajung la studiu acolo. Îi fusese interzis să mai publice, iar până la moartea lui nu își văzuse nici una
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
rațiunea sa câștigă primatul asupra spiritelor și divinităților. Se asistă astfel la o trezire intelectuală, la nașterea unui mare interes pentru istorie, artă și literatură, fapt ce îi situează pe învățați, literați și intelectuali pe treapta cea mai înaltă a ierarhiei sociale. Pentru Confucius (K'ung fu-tzu), care la început era un maestru ca mulți alții, proverbele tradiționale ale oracolului sunt mai puțin importante decât alegerile morale ale oamenilor. Confucius nu dorește să retrezească forțele magice ale naturii, ci pe cele
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
fi avut copii și în final a murit în India sau în Kashmir. Să nu mai vorbim despre clișeul complotului, acela al societăților secrete dedicate cultului lui Graal: credință ce trebuie să fie imputată, nu în cele din urmă, înaltelor ierarhii ale Bisericii (nu doar cea romano-catolică) care au neglijat, iar uneori chiar au împiedicat, necesitatea clarificării. Doctrina oficială a Bisericii, enciclicile, catehismele, scrisorile pastorale și predicile au ascuns foarte adesea "poporului" rezultatele analizei istorico-critice a Bibliei, lăsându-l în obscuritate
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
pioși, dar în favoarea celor ce sunt obiect de dispreț, care nu respectă legea, vameșii, "păcătoși" și "păcătoase". În consecință, mesajul lui Isus și comportamentul său constituie o provocare fără precedent pentru sistemul religios și social, dar și pentru reprezentanții săi, ierarhia. El pune la îndoială modelul ebraic tradițional. Acțiunea sa de protest împotriva comerțului în templu și a beneficiarilor săi reprezentase provocarea decisivă, care în cele din urmă a condus la arestarea și condamnarea sa ca eretic, fals profet și blasfemiator
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
crucii, născută în Evul Mediu, cea a Sfântului Francisc din Assisi sau a misticilor spanioli. Dar sunt împotriva identificării lingușitoare cu suferința Unicului, ce duce la pierderea distanței și a respectului. O astfel de identificare este regretabilă în special când ierarhii Romei poartă crucea la piept, transformă în ceremonii pompoase pastoralul tradițional cu toiagul având în partea de sus crucifixul și îl poartă înaintea lor cu mândrie ca și cum ar fi ei înșiși un fel de al doilea Cristos; urmarea crucii, în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
prostească și excentrică? Nu, este o viziune realistă, iar realizarea stă la baza bisericilor de ceva vreme. Așadar nu renunț la speranța mea: o ecumene între confesiunile creștine este posibilă, dimpotrivă, necesară. Trebuie să pornească de jos, trebuie smulsă înaltelor ierarhii ecleziastice. Aceasta este viziunea mea: dogmele, create de oameni, care despart Bisericile, vor trece în a doua linie în fața adevărului lui Dumnezeu și a mesajului lui Isus. Structurile premoderne și medievale, în care persoanele, în special femeile, se bucură de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
funcție în cadrul societății și, nici măcar, situația în care a fost doar un simplu membru. Desigur, în termenii unei istorii contra-factuale, ar fi fost nu lucru dificil ca arhimandritul, datorită influenței și simbolului pe care îl reprezenta, să acceadă lesne în ierarhia Societății Cenușa, însă acest lucru nu s-a petrecut. Or, o atare situație demonstrează că arhimandritul a încercat pe cât posibil să adopte o atitudine echilibrată față de mișcarea cremaționistă din România, cu toate că făcea parte din ea și îi aducea servicii deosebite
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
care a fost rezultatul acestei lupte, de formă? Marii apărători ai ortodoxiei (!?) au fost cei dintâi, cari au introdus electricitatea în bisericile lor! Aș putea să citez, la infinit, contradicțiile clericilor noștri, dar țin să reliefez faptul regretabil, că toată ierarhia noastră schingiuiește canoanele, servindu-se de ele numai când voiesc să atace pe cineva și dându-le la o parte, când interesele lor personale sunt în joc. Cu privire la incinerare, deoarece canoanele celor șapte sinoade ecumenice nu vorbesc absolut nimic (catolicii
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]