1,506 matches
-
et mouvements littéraires. Leș oeuvres et leș hommes, Paris, 1971. Traduceri: Mircea Eliade, Fragments d’un journal, Paris, 1973. Repere bibliografice: Ierunca, Românește, 224-226; Ierunca, Subiect, 47-52; Lovinescu, La apă Vavilonului, I, București, 1999, 112-114, ÎI, 8, 49, 217-218; Virgil Ierunca, Trecut-au anii..., București, 2000, 82, 85, 102, 104, 135, 437-439; Miră Feticu, Lucian Bădescu și tristețea de a dezgropa necunoscuți, JL, 2000, 15-18; Manolescu, Enciclopedia, 74-75. Mr.F.
BADESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285537_a_286866]
-
torționarilor de la „Școala de reeducare studențească” din Pitești. Carte-document, ea poartă un subtitlu ce rezumă de fapt „fenomenul Pitești”: La Buchenwald se murea mai ușor. Postul de radio Europa liberă a difuzat-o mai întâi pe calea undelor, apoi Virgil Ierunca a readus-o în conștiințe prin lucrarea sa, Fenomenul Pitești. Cartea trece însă dincolo de ceea ce s-a numit „fenomenul Pitești”, experiența (in)umană trăită acolo de mii de tineri radiografiind întregul sistem concentraționar comunist din România, ca și din lagărul
BACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285531_a_286860]
-
literare”, iar în anul 1942, i-a apărut volumul de eseuri Mama, generatoare de viață românească. Până în 1989, a colaborat, sub pseudonimul Maria Walewska, la postul de radio Europa Liberă, purtând și corespondență cu Noel Bernard, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, Ștefan Baciu, Eugen Ionescu, Rodica și Marie-France Ionescu, Vlad Georgescu. Între 1941 și 1945, a fost redactor la „Gazeta Transilvaniei”. A mai colaborat la „Brașovul literar” și la „Noua gazetă transilvană”. C. a avut o familie greu încercată: tatăl său
CALIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286034_a_287363]
-
Bănulescu, Daniel Turcea ș.a. Alte rubrici: „Posturi și imposturi” (susținută de Gheorghe Grigurcu), „Laborator” (publică scriitorii tineri), „Ad litteram”, „Capse”, „Para(n)teze”, „Revista revistelor”, „Raft”. Numere omagiale - dedicate independenței Republicii Moldova (7-8/1991), lui Vladimir Streinu (6-7/1992), lui Virgil Ierunca și Monicăi Lovinescu (4/1993), lui Mircea Zaciu (7-8/1993), Școlii de la Târgoviște (11-12/1993) - susțin preocuparea pentru analiza stării de criză a societății contemporane, lupta pentru valorile democrației, încrederea în puterea vindecătoare a culturii. Se inserează interviuri cu Ștefan
CALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286032_a_287361]
-
lui Mircea Zaciu (7-8/1993), Școlii de la Târgoviște (11-12/1993) - susțin preocuparea pentru analiza stării de criză a societății contemporane, lupta pentru valorile democrației, încrederea în puterea vindecătoare a culturii. Se inserează interviuri cu Ștefan Aug. Doinaș, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Zaciu, Radu G. Țeposu, Nina Cassian, Paul Goma. Poezie semnează Călin Vlasie, Gheorghe Izbășescu, Alexandru Mușina, Mircea Cărtărescu, Nicolae Mircea Benn, Simona Popescu, Nicolae Dabija, Ioan Moldovan, Mircea Petean, Ion Stratan, Bogdan Ghiu, Nichita Danilov, Augustin Pop, Liviu Ioan
CALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286032_a_287361]
-
Adrian Anghelescu, București, 1977; Lumina românească, București, 1937; Pătrar de veghe, București, 1938; ed. îngr. și introd. Adrian Anghelescu, Cluj-Napoca, 1977; Despre o estetică a reconstrucției, București, 1947; ed. pref. Augustin Ioan, postfață Mariana Celac, București, 2001; Scrieri, pref. Virgil Ierunca, Paris, 1966; Simetrii, Paris, 1971; Scrieri, Paris, 1987; Introducere la opera lui Vitruviu. Scrisori către Simon, îngr. și pref. Zamfira Mihail, postfață Paul Mihail, București, 1993; Scrisorile către Simon, îngr. Ileana Corbea, pref. Nicolae Florescu, Cluj-Napoca, 1993. Traduceri: Vitruviu, Despre
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
Arhitectura”, 1975, 4, 5; Anghelescu, Creație, 117-244; Zaciu, Lancea, 129-145; Personalități românești ale științelor naturii și tehnicii, București, 1982, 79-80; Petre Pandrea, Atitudini și controverse, îngr. și pref. Gh. Epure, București, 1982, 547-548; Felea, Prezența, 140-145; Maftei, Personalități, V, 67-70; Ierunca, Subiect, 31-36; Z. Ornea, Scrieri postume ale lui G. M. Cantacuzino, RL, 1993, 22; Mihai Zamfir, La Bruyère în Moldova, RL, 1994, 10; Dicț. scriit. rom., I, 437-440; Zaciu, Departe, 39-42; Constantin Ciopraga, Polivalentul G. M. Cantacuzino, VR, 1999, 10-11
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
ridica împotriva armatei iar morții vor apărea și în realitate și nu numai în minciunile lor lătrate pe posturi antiromânești, de voci românești a unor români vânduți pe mai puțin de treizeci de arginți, ca alde Tismăneanu, Vlad Georgescu, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Emil Hurezeanu și alte cozi de topor. Dar după ce praful stârnit de buntul acesta s-a mai așezat, au observat că nu pot deschide pe loc taraba și trece direct la vânzarea cu grămada a avuției românești fiindcă
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
cu părul lung, sărea în dreapta și-n stânga calului și străbătea prin toate desișurile mărunte. Într-un târziu, după ce dispărură cal și călăreț, auzii bătaia puștii, adânc răsunând, clocotind din poiană în poiană: am înțeles că a dat boierul peste ierunci; acesta era vânatul lui cel mai plăcut de-o bucată de vreme. Dar cum mă gândeam la supărarea nevestei pădurarului, îmi veni deodată în minte lămurirea lucrului. Ce căuta pe aici boierul? Iar Voinea de ce se repede așa de des
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
oară la el, știam de la nea Victor că În vară o să vină și m-am gândit că oricum pentru Buni vine prea târziu, odată l-am auzit la Europa Liberă, dar mama spune că nu era el, că era Virgil Ierunca. Atunci m-am gândit că, dacă s-ar fi Însurat cu Buni și ar fi rămas aici, pe mine m-ar fi chemat Daniel Manu. Dar de fapt nu m-ar fi chemat, fiindcă mama este adoptată de Buni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
umbra peste peisajul imaginar. În focul Revoluției maghiare nu mai notam nimic în jurnal decât știri din Budapesta pe care le difuzam la Radio Paris și în numărul special din România muncitoare. Intensa activitate susținută de cuplul Monica Lovinescu - Virgil Ierunca la Paris, declanșează reacția realist-socialistă din țară denigrându-i. într-un articol cu titlul „Latră Virgilică, latră”, Zaharia Stancu îi atacă necruțător și, ca la comandă, o pleiadă de scriitori aruncă din belșug cu noroiul calomniei. Nume ca Eugen Barbu
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pentru atitudinea intransigentă a fiicei. În al său „Drum fără pulbere”, Petre Dumitriu proslăvea regimul și crimele de exterminare a elitelor țării, luându-și model pe Gorki - devenind „Crai de curte nouă”. Mai târziu, când acesta ajunge la Paris, Virgil Ierunca refuză să-i strângă mâna întinsă, disprețuindu-l. Când a fugit prin Berlinul de Est și a ajuns la Paris, își toarnă cenușă peste cap acuzându-se: ” Nici nu vă închipuiți ce canalie am fost, mult mai mare decât spuneți
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
toarnă cenușă peste cap acuzându-se: ” Nici nu vă închipuiți ce canalie am fost, mult mai mare decât spuneți voi”, dar era prea târziu să fie crezut. Pentru a opri sau măcar a tempera acțiunile anticomuniste ale cuplului Monica - Virgil Ierunca, spre Paris sunt trimiși o falangă de intelectuali scriitori și artiști. Victor Eftimiu nu izbutește să clintească împotrivirea celor doi. Vor sosi alți și alți emisari cu propuneri tot mai tentante. George Ivașcu e trimis special de Ceaușescu propunându-i
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Paris sunt trimiși o falangă de intelectuali scriitori și artiști. Victor Eftimiu nu izbutește să clintească împotrivirea celor doi. Vor sosi alți și alți emisari cu propuneri tot mai tentante. George Ivașcu e trimis special de Ceaușescu propunându-i lui Ierunca o Catedră de literatura română la Universitatea din București, în timp ce Monicăi i se propune comemorarea lui Eugen Lovinescu la Universitate sau la Academie, lamentându-se în final pentru o mai deplină credibilitate: „Ce știți voi? E tare greu!” Alți mesageri
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
comemorare a lui Eugen Lovinescu în România. Vin apoi Aurel Baranga, Horia Lovinescu - singurul sosit fără mesaj, apoi Nicolae Manolescu care și-a dezvăluit convingerea că acerba campanie anticomunistă împotriva lui Eugen Lovinescu a fost provocată de emisiunile lui Virgil Ierunca privind experimentul Pitești. Despre Adrian Păunescu se afirmă că nu și-a ținut promisiunile făcute față de exilul românesc deoarece se afla în ucenicie la „Minciuna de stat ” și că el e socotit cel mai mare profitor al sentimentului național, făurindu
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
refuză ostentativ să devină membru al Academiei Române. Posturile de radio Europa Liberă și Vocea Americii au maximum de audientă. Toată lumea ascultă atent și speră că libertatea va triumfa. În aceste împrejurări regimul Ceaușescu hotărăște lichidarea Monicăi și a lui Virgil Ierunca și acționează și asupra „Vocii Americii.” Nu e deloc întâmplător că trei directori ai acestui post mor de cancer desigur iradiați, iar pentru Monica se apelează la teroriștii palestinieni ai lui Yasser Arafat cu indicația expresă „de a nu fi
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Atîtea cîte sînt, referirile mai serioase la Urmuz apar abia în perioada de incipientă destalinizare din preajma lui 1956. Reacționînd — în cadrul unei campanii comandate de regim — la publicarea în Encyclopédie de la Pléiade, Gallimard, Paris, 1957, a unor contribuții semnate de Virgil Ierunca (între acestea — și un articol despre Urmuz), același G. Călinescu înfiera, în două articole publicate în Contemporanul și reluate în Glasul patriei, „malformarea” imaginii literaturii române în Franța de către „iresponsabilul” exilat anticomunist: „Ei bine, care este rezultatul exercițiilor enciclopedice ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și un articol despre Urmuz), același G. Călinescu înfiera, în două articole publicate în Contemporanul și reluate în Glasul patriei, „malformarea” imaginii literaturii române în Franța de către „iresponsabilul” exilat anticomunist: „Ei bine, care este rezultatul exercițiilor enciclopedice ale lui V. Ierunca? D. Raymond Queneau, în prefață, e convins că literatura română, veche de vreo două sute de ani, a adus notamment două contribuții interesante literaturii mondiale, Caragiale et Urmuz. În fond, V. Ierunca nu e vinovat. Eminamente neserios, un Rică Venturiano la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
bine, care este rezultatul exercițiilor enciclopedice ale lui V. Ierunca? D. Raymond Queneau, în prefață, e convins că literatura română, veche de vreo două sute de ani, a adus notamment două contribuții interesante literaturii mondiale, Caragiale et Urmuz. În fond, V. Ierunca nu e vinovat. Eminamente neserios, un Rică Venturiano la Paris, a scris cum l-a tăiat capul” („Un enciclopedist”, Glasul patriei, reprodus din revista Contemporanul, nr. 14, 12 mai 1957, p. 2). Curînd, imaginea lui Urmuz va fi însă repusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Dolgoșeva, Xenia Dumitru, Natașa Nicolau, Susana Vasquez Alvear și Victor Ivanovici. Iar în 1985 iese de sub tipar volumul bilingv (în română și engleză) Pagini bizare/Weird Pages, în traducerea lui Stavros Deligiorgis... Pe lîngă contribuțiile deja citate ale lui Virgil Ierunca, Eugen Ionescu, Ștefan Baciu, Mira Baciu-Simian și Marcel Iancu, exilul românesc a înregistrat și alte „contribuții” - mai puțin invocate - la „exegeza” lui Urmuz. Amintesc doar cîteva dintre ele: „L’art des surréalistes roumains” de Constantin Amăriuței în La nation roumaine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
intelectualii noștri de acum, dacă și Gabriel Liiceanu, autor al celebrului „Apel către lichele”, s-a lăsat sedus de arta mefistofelică a flatării și a lingușirii, devenind, În 1993, o lichea dintre cele mai dezgustătoare?! Prezentându-i pe scriitorii Virgil Ierunca și Monica Lovinescu pe scena Teatrului Tineretului din Piatra-Neamț, În ziua de 14 Septembrie 1993, domnul Gabriel Liiceanu și-a exprimat regretul că Încă n-au fost botezate două bulevarde din București cu numele celor doi exilați. Un cult atât
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
felicit, chiar summa cum laude, pentru strașnicul articol publicistic „Miracolul Întâlnirii (mele) cu Liiceanu.” Apoi, vreau să vă aduc la cunoștință o declarație dezgustătoare, plină de lichelism, făcută de Gabriel Liiceanu, la Piatra-Neamț, când Îi plimba prin țară pe Virgil Ierunca și pe Monica Lovinescu, la prima vizită a acestora În România. Era prin 1992 sau prin 1993. Nu mă mai laud cu memoria, acum, la 77 de ani. Eu activam ca profesor de limbă și de literatură română la Liceul
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Liberă, Liiceanu, fără să roșească și, ignorând regula care prevede acordarea cinstei de eponim unor personalități numai după decesele acestora, rosti cu emfază cele ce urmează: „Regret că Încă nu există, cel puțin În Capitală, două bulevarde cu numele Virgil Ierunca și Monica Lovinescu.” Auzind aceasta, Îmi veni așa de mare greață că era să vomit În sală. Ca să nu se fi petrecut asemenea scenă, ieșii repede afară. Nu trecuse decât puțină vreme de când fusese lansat „Apelul către lichele” și iată
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
University Press, Stanford. Hoagland, Sarah Lucia, 1990: Lesbian Ethics. Towards a New Value, Palo Alto, California. Ianculescu, Eugenia de Reuss, 2002: Drepturile femeii, anul II, ianuarie-februarie, 1913, Mihăilescu, Ștefania, Din istoria feminismului românesc. Antologie de texte (1838-1929), Editura Polirom, Iași. Ierunca, Virgil, 1990: Fenomenul Pitești, Editura Humanitas, București. Inglehart, R. et al., 2000: World Values Surveys and European Values Surveys, 1995-1997, Ann Arbor, Inter-university Consortium for Political and Social Research (distributor). Irigaray, Luce, 1974: Speculum de l’autre femme, Minuit, Paris
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
isprava ei, se grăbește să i-o anunțe mamei, în România. Cunoscând pesemne competența fiicei sale în domeniu și evaluând corect riscurile, mama trimite o telegramă: Arretez tout de suite. Lettre suit. Îmi amintesc, de asemenea, de seri petrecute la Ierunci, când felul de mâncare luat de la traiteur trebuia pus la cuptor. Virgil își nota pe un carnețel minutele pe care traiteur-ul îi spusese că trebuie să le petreacă în cuptor felul de mâncare ales. (A cerut "timpul de preparare" și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]