2,018 matches
-
înzestrată inferior și care înalță pe un surogat de libertate iluzia unei libertăți sporite, din această lume veleitară care vrea să se muleze pe lumea excelenței, din această lume în care cresc zadarnicele visuri ale omenirii, în care domnește falsul, ignorarea sau minciuna de sine, chinul năpraznic al izbânzilor inaccesibile, nefericirea, sfâșierea, invidia, resentimentul, asuprirea de sine și asuprirea celorlalți - din această lume populată de patimi se nasc maladiile de destin. Ratarea decurge din duelul nefericit cu limita care te desparte
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
face decât să alimenteze ordinea centrală a fabricației. Prin această desprindere și îndepărtare eu îmi consum temeiul. Ordinea fabricației devine tot mai vastă pe spezele ordinii din care eu m-am desprins; ea intră în expansiune prin consumarea ei, prin ignorarea ei, prin tulburarea ei. Ordinea lucrului pe care eu l-am făcut tinde să uzurpe ordinea creației și să se instituie ca regn al fabricației universale. Tind să fabric lumina și aerul, proteina, embrionul și inteligența - tind să mă fabric
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cultural! Înseamnă să suprimați varietatea umanului în numele unui model ontologic și al saturației lui ideale. Există un "a fi" pe care îl dă eticul, există un eroism al onestității, nu numai un eroism al culturii, care poate sfârși monstruos în ignorarea obligației de a te deschide către altul și de a-ți asuma analogic întreaga sferă a umanului. Într-un moment când se pune problema salvării omenirii ca omenire, nu puteți lăsa lucrurile în sfera culturii doar. După Tratat aveați de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
rămânea să găsesc explicația incognito-ului pe care-l alesese autorul pentru a răzbate în paginile revistei. Evident, nu era prea departe de căutat. Tocmai ocolindu-mă, paginile mă întîlneau în plin. Ele mi se adresau prin chiar eschiva lor. Ignorarea mea ― deliberată, voită, construită, ascunsă stângaci sub masca surprizei ― era de fapt întîlnirea neașteptată care mi se dădea într-un spațiu public, era un anunț important, o carte de vizită, o complicitate în văzul tuturor, o invitație mândră și malițioasă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu relief închis. De aici și corolarul corespunzător în abordarea și valorificarea științifică a fenomenului, prin investigarea și cercetarea doar a satelor considerate drept fidele și bune păstrătoare a caracteristicilor ce țin de specificul instituției în discuție acum, ocolirea și ignorarea celorlalte. În consecință, cercetările nu au rezolvat, în funcție de toate datele existente, problematica de ansamblu a acestei interesante instituții de sorginte și specific românesc. Georgeta Crăciun, în valorosul studiu referitor la Moldova în vremea domnitorului Grigore Alexandru Ghica (1849-1856), face ample
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
victimizarea, și nu doar să-i măsurăm frecvența și prevalența în cadrul unei populații. Grupările (în principiu interzise) după nivelul școlar, originea socială, printre care originea etnică, constituie regula. Există clase tip "oală sub presiune" și clase din mediu social ales. Ignorarea anumitor clase înseamnă și ignorarea realității trăite într-o școală. Desigur, eșantionul nostru poate fi distorsionat de faptul că școlile noastre din zone de educație prioritară sunt, mai frecvent, așa-numitele școli "sensibile", din "zona violentă" (40% dintre gimnaziile ZEP
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
-i măsurăm frecvența și prevalența în cadrul unei populații. Grupările (în principiu interzise) după nivelul școlar, originea socială, printre care originea etnică, constituie regula. Există clase tip "oală sub presiune" și clase din mediu social ales. Ignorarea anumitor clase înseamnă și ignorarea realității trăite într-o școală. Desigur, eșantionul nostru poate fi distorsionat de faptul că școlile noastre din zone de educație prioritară sunt, mai frecvent, așa-numitele școli "sensibile", din "zona violentă" (40% dintre gimnaziile ZEP din eșantionul nostru), ceea ce ar
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în defavoarea limitării la Codul penal. Există fapte care nu sunt considerate violente în anumite societăți, care nu sunt penalizate sau nu erau în trecut. Trebuie totuși să refuzăm studiul lor? A doua dificultate e mai complexă; ea ține deopotrivă de ignorarea evoluțiilor din pragmatica limbajului, care refuză orice idealism conceptual, și de o necunoaștere a mecanismelor de elaborare a unui vocabular în științele umane. Pragmatica limbajului, care merge în această privință pe urmele lui Wittgenstein, contestă chiar ideea de "concept": nu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
imens în sociologia violenței în școală -, atunci e greu de înțeles de ce nu toți elevii care trăiesc această excluziune socială sunt violenți la școală, ba chiar majoritatea nu sunt. Pe de altă parte, e evident că în spatele acestui model stă ignorarea victimelor violenței, în legătură cu care nu-i suficient să se spună, precum autorii articolului, că "accidentele grave nu sunt totuși nici atât de noi, nici atât de frecvente pe cât se pretinde prin mediatizarea lor și prin statisticile oficiale". Problema unei asemenea analize este
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cit.), cu titlul What Works?, relatează că "la reuniunile pregătitoare pentru acest colocviu se aud izbucnind, în rândul cercetătorilor francezi, inevitabilele sarcasme antiamericane", la care și membrii Observatorului nostru au fost, de altfel, auditori consternați în timpul conferinței propriu-zise. Asta înseamnă ignorarea întregii capacități critice pe care această direcție de cercetare o permite și pentru care vom oferi în continuare un exemplu spectaculos. Pentru o evaluare critică a practicilor: un exemplu american Pentru ca proiectul acestei părți din carte să fie clar, voi
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
-ți dăunează. Cum scrie Body-Gendrot (2000), "în Franța, rareori poliția și-a tras legitimitatea din satisfacția cetățenilor de pe un teritoriu anume, cum se întâmplă în Regatul Unit, Olanda sau Germania, ci o primește de la statul central. Rezultă de aici o ignorare și o evitare reciprocă între poliție și cetățeni, în special în zonele de risc". Pe scurt, chiar dacă relațiile pot fi bune și eficace în numeroase cazuri între un comisar și un director de școală, poliția e departe de a fi
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
prin piesele schwabiene. Originalitatea structura pieselor lui Schwab este unică, nicăieri stratul narativ și tematic nu s-a topit mai profund și într-un mod de neconfundat cu stilul exprimării. Ilogicul din structura lingvistică este o urmare a anulării sau ignorării unor structuri gramaticale, sintactice, și este echilibrat cu logica perfectă, fără cusur a expresiei verbale, cu tema internă, cu caracterul personajelor și cu microuniversul psihic și social cuprins în dramatugia autorului. Dacă izbutim să trecem de stratul cu adevărat stupefiant
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
regăsită la nivel paradigmatic. Dat fiind faptul că forțele economice fundamentale ale schimbării nu țineau seama de granițe, Marx a reîndreptat atenția asupra naturii transnaționale a relațiilor internaționale (Merle 1982). Aceasta s-a produs, într-o oarecare măsură, cu prețul ignorării fenomenului naționalismului, ca posibil factor al schimbării în contextul relațiilor internaționale. Dar în această privință nici alte teorii din relațiile internaționale nu au înregistrat rezultate mult mai bune. Imperialismul clasic Contextul istoric al imperialismului clasic se situează la sfîrșitul secolului
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
la generalizarea rezultatelor și la formularea legilor generale. În ultimele două-trei decenii, metodele cantitative au fost abordate din perspective critice variate, care au arătat limitele acestei abordări majore a socialului: scoaterea din contextul social a variabilelor studiate, eludarea procesualității fenomenului, ignorarea interpretării acțiunilor, a scopurilor și motivaților subiecților investigați în numele obiectivității, impunerea disjuncției dintre unicitatea situației particulare și descoperirea legilor generale. În aceeași perioadă de timp, tot mai mulți cercetători din unele discipline fundamentale și, în egală măsură, dintr-o serie
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
rolurilor din viața privată. În acest volum veți găsi o analiză detaliată a consecințelor prestării unidirecționate a muncilor casnice asupra șanselor femeilor de a accede în posturi de conducere. Așadar, un alt mecanism care duce la apariția părții leului este ignorarea în elaborarea politicilor publice a muncilor desfășurate de femei în spațiul privat. Partea care îi revine „leului de tranziție” este și o consecință atât a perpetuării sistemului de relații de gen construit pe baza discriminării între ramuri economice în societatea
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
căror principal defect este conservatorismul”, care „nu este altceva decât ideologia inegalităților obținute prin naștere, oricare ar fi acestea” (Pasti, 2003, p. 85, 228). Relația conservatorismului de sfârșit de secol XIX cu problematica de gen a fost dominată de o ignorare a acesteia din urmă1. În fapt, sfera culturii era predominant închisă femeilor, în ciuda susținerii de către Titu Maiorescu, de exemplu, a anumitor scriitoare. Femeile rămân ancorate tot în spațiul casnic, dominând preocupările privind familia și rolul educațional al femeilor (Miroiu, 2002a
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
invocată numai de soțul inocent 63 "deoarece altmiteri ar însemna să se recunoască soțului bigam, deci unei persoane care s-a făcut vinovată de un act contrar legii, dreptul de a dovedi că a comis cu bună-credință o ilegalitate, în ignorarea legii sau a căsătoriei sale anterioare". Ipoteza bunei-credințe a soțului bigam nu poate fi exclusă, când acesta s-a aflat într-o eroare de fapt sau de drept, ori când, în momentul încheierii celei de-a doua sau subsecvente căsătorii
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
invocată numai de soțul inocent, deoarece altminteri ar însemna să se recunoască soțului bigam, deci unei persoane care s-a făcut vinovată de un act contrar legii, dreptul de a dovedi că a comis cu bună știință o ilegalitate, în ignorarea legii sau a căsătoriei sale anterioare. Ipoteza bunei-credințe a soțului bigam nu poate fi cu desăvârșire exclusă, cum se întâmplă atunci când acesta s-a aflat într-o eroare de fapt sau de drept, ori când, în momentul încheierii celei de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
care cultura le impune anumitor membri. Așadar, conținutul unei culturi, credințele și practicile care au o dimensiune de gen trebuie avute în vedere (xe "Okin"Okin, 1998, p. 664). A doua motivație oferită de xe "Okin"Okin este legată de ignorarea sferei private, care are o importanță fundamentală. Așa cum dimensiunea de gen nu trebuie omisă de susținătorii drepturilor minorităților culturale, nici spațiul în care se formează o persoană și în care sunt transmise elemente culturale, adică familia, nu trebuie ignorat. Nici
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
acordă atenție sferei private, fiind interesat mai ales de restricții formale, discriminări venite din sfera publică, însă acestea reprezintă doar un aspect aldezbaterii. În sfera privată, indivizii se confruntă cu inegalități, discriminări de gen, legitimate și transmise via cultură. Prin ignorarea rolului crucial al familiei, prin lipsa de chestionare a discriminărilor din interior, nu individul este cel protejat, ci colectivitatea (comunitatea, familia), în care drepturile individuale (se pare) nu mai au nici o justificare. Familia este un spațiu în care socializarea determină
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
extinde analiza economică în context social, domeniu care, anterior, aparținuse sociologiei. Voi insista asupra prezentării acestui model pentru că el poate constitui un instrument relevant, după cum voi argumenta ulterior, în analiza dimensiunii de gen a excluziunii sociale. Ceea ce Akerlof reproșează este ignorarea, în cadrul individualismului metodologic, a externalităților sociale produse în urma interacțiunii dintre indivizi. Astfel, el afirmă că, exceptând puține cazuri, „nu a fost apreciat faptul că această metodă 1 poate sau, mai bine spus, ar trebui 2 extinsă pentru a descrie deciziile
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
cluster, acesta se numește componentă puternic conectată. Dacă cea mai mare componentă puternic conectată conține o parte finită a mulțimii vârfurilor dintr-o rețea, aceasta se numește componentă puternic conectată gigant. Clusterele conectate obținute dintr-o rețea complexă orientată prin ignorarea direcției arcelor acesteia se numesc componente slab conectate și se poate defini componenta slab conectată gigant ca acea componentă slab conectată care are vârfurile cele mai multe. 6.3.9. Criticalitatea Poate cea mai interesantă proprietate a rețelelor complexe o constituie criticalitatea
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
aruncat uleiul Încins dintr-o tigaie asupra nevestei, după care, Îngrozit, s-a aruncat de la balcon. În toate eșecurile pe care le analizez găsesc, cu mai mult sau mai puțin dramatism, unul dintre aceste elemente. Inadecvarea modulului - datorită rigidității, anacronismului, ignorării experienței, negării sensului de a trăi - sau o lipsă de eficiență a eului executiv, care răspunde de automatismele și de zbuciumul emoției. Sartre, care nu trebuie ocolit, spune - În această carte ilizibilă, dar absolut necesară care este L’idiot de la
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Cercetările au demonstrat Însă că interacțiunea repetată nu duce nepărat la o mai bună Înțelegere. Dimpotrivă, poate favoriza judecățile greșite În legătură cu intențiile celeilalte persoane, sporind astfel așteptările ca aceasta să se poarte ca Înainte. Cauza multor confuzii se găsește În ignorarea unui fapt fundamental: Întotdeauna interpretăm ceea ce auzim. Nu există o transmisie, pur și simplu, a unui Înțeles. Care e sensul următoarei propoziții: „Pe zi ce trece semeni tot mai mult cu mama ta”? Contextul, intenția, ironia, antecedentele, atitudinea noastră ajută
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
epocă de marea majoritate a oamenilor au fost În final respinse În urma unei experiențe lungi și, deseori, teribile. Avem Înțelepciunea celui care a trecut deja prin asta. Aș putea da și mai multe exemple: sclavia, discriminarea femeii sau a negrilor, ignorarea drepturilor copiilor, sanctificarea regilor, statele confesionale și teocratice, procesul de imunitate la care apelează dogmele religioase, supremația unei rase, folosirea torturii ca procedeu judiciar legitim și multe altele. Valabilitatea În timp a acestor convingeri aberante, greșite sau perverse reprezintă un
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]