1,350 matches
-
II-lea, deși pătrunse de spiritul iluminist, pot fi descrise ca punând filosofia iluministă în slujba intereselor de stat. Curtea de la Viena a filtrat elementele radicale ale doctrinei iluministe, epurând ideile care aveau un conținut cu potențial subversiv. "Din revendicările iluminismului apusean numai ideea culturalizării maselor" a fost reținută și promovată prin literatura didactică (Pascu et al., 1983, p. 236). Alfabetizarea populației, "luminarea" maselor și culturalizarea ignoranților de către statul habsburgic nu avea nici pe departe scopul emancipativ la nivelul individului pe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
didactică (Pascu et al., 1983, p. 236). Alfabetizarea populației, "luminarea" maselor și culturalizarea ignoranților de către statul habsburgic nu avea nici pe departe scopul emancipativ la nivelul individului pe care l-a fixat Immanuel Kant [1784] prin celebra sa definiție a iluminismului: "ieșirea omului din starea de minorat" (selbstverschuldeten Unmündigkeit). Dimpotrivă, statul habsburgic urmărea introducerea omului în starea de tutelaj statal prin formarea lor ca cetățeni conștiincioși moral și supuși politic statului habsburgic. Școala, transformată în politicum de către Maria Tereza, cu asistența
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de secol al XIX-lea îi revine civismului moral. Virtutea este finalitatea morală și civică pe care discursul didactic își propune să o dezvolte în pupilii aflați sub aripa educațională a școlii publice girată și finanțată statal. Întreaga epocă a iluminismului românesc de secol XIX stă sub semnul patriotismului civic pre-naționalist fundamentat pe o robustă morală creștină. Axele definitorii ale acestui patriotism civic pre-naționalist au fost postulate încă din Regulamentul școlilor din Țara Românească, adoptat în 1832, care solicita la modul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ocazia "descălecării coloniilor romane în Dacia" (Aaron, 1835, p. 1). Continuând pe coordonatele stabilite de cărturarii Școlii Ardelene, de la care se revendica, și adăugând principiul naționalismului alături de aspirația unificării politice a românimii, "Aaron Florian realizează în istoriografia românească trecerea de la iluminism la romantism" (Teodor, 1970, p. 90). Prin mixul de continuitate și inovare în raport față de moștenirea patrimoniului Școlii Ardelene, despre Aaron se poate spune că el a fost cel care a deschis ecluzele erudiției istoriografice cantonată în iluminismul transilvănean prin
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trecerea de la iluminism la romantism" (Teodor, 1970, p. 90). Prin mixul de continuitate și inovare în raport față de moștenirea patrimoniului Școlii Ardelene, despre Aaron se poate spune că el a fost cel care a deschis ecluzele erudiției istoriografice cantonată în iluminismul transilvănean prin care a pătruns reflecția însuflețită de spiritul romantic. Opera istorică a lui Florian Aaron, în ciuda certelor pulsații naționaliste, rămâne totuși încastrată registrului provincial, fiind scrisă din perspectiva istorică a Țării Românești. Însă, lansând în circulație idei manifest naționaliste
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
domnia lui toată România, îl făcu de a căuta pretecsturi, sub care se poată începe resboiu cu Radul domnul Valahiei" (Albineț, 1845, pp. 92-93). Apoi, în finalul Precuvântării sale la Manual..., Albineț laudă ideile veacului al XIX-lea (patriotismul și iluminismul asociate cu Petru Maior și Școala Ardeleană), comparându-le cu "focul lui Promiteu adus din ceriu", al căror efect a constat în "a aprinde în inimele tinerimei Românilor sentimentul civilizației" (Albineț, 1845, p. XXX). În spiritul formulei de încheiere a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a corespuns o ideologie romantică a reîntoarcerii la puritatea originilor. Naționalismul romantic românesc din a doua parte a secolului al XIX-lea privea cu un ochi spre trecut, în același timp în care arunca ochituri spre viitor. Spre deosebire de occident, unde iluminismul s-a constituit ca o filosofie iconoclastă la adresa tradiției moștenite din trecut, romantismul răsăritean a năzuit la un viitor național în același timp în care se lăsa torturat de nostalgia originilor pure. Obsesia românească a purității este la fel de veche pe cât
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de lumini și umbre, de reușite și eșecuri, apreciate și în același timp puternic contestate în epoca în care a trăit, îl desemnează pe Vasile Balș drept una din puținele personalități ale Bucovinei ce poate figura cu cinste între valorile iluminismului românesc, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și de la începutul secolului al XIX-lea, alături de un Petru Maior, Gheorghe Șincai sau Ioan Budai-Deleanu. Ca iluminist s-a oprit la iosefinism, devenind un reprezentant de frunte al acestui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în final, la realizarea într-o manieră sui-generis a unității naționale, prin reunirea sub același sceptru a tuturor țărilor românești. Lucrarea pe care o oferim acum specialiștilor, dar și iubitorilor de istorie, se întemeiază pe ampla bibliografie parcursă privitoare la iluminism, iosefinism, istoria Bucovinei și a Monarhiei de Habsburg etc., precum și pe informațiile rezultate din colecțiile de documente editate și, mai ales, din fondurile documentare existente în depozitele Arhivelor Naționale din București sau la Österreichisches Staatsarchiv din Viena. Documentul de arhivă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Bucovina. Toate frământările epocii au contribuit în bună parte la formarea conștiinței și caracterului său, precum și a orizontului politic. Din scrierile lui Balș putem deduce că sursele gândirii politice românești din Bucovina, în epoca luminilor, își au originile în ideile iluminismului francez și german, în teoria dreptului natural, ca și în ideile absolutismului luminat. În formarea spirituală a lui Vasile Balș notăm drept coordonate principale: scrierile anticilor, cultura românească, în care se evidențiază rolul director al ideilor cantemiriene, cultura europeană, precum și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
al XVIII-lea, Viena "epocii luminilor" era un adevărat loc al "transferurilor culturale" ale Europei, dinspre vest spre est67, un centru în care ideile franceze și germane ale iluminării se întâlneau și se remodelau sub forma Aufklärung-ului și a iosefinismului. Iluminismul, această mișcare de idei care a dat numele său unui secol ce avea să devină o epocă de răscruce în istoria Europei, între lumea veche (l'Ancien Régime) și cea nouă, care avea să se nască sub semnul Revoluției franceze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
dogma și prejudecățile, aspirând spre o nouă formă de autoritate politică, spre o morală eliberată de sub strânsa tutelă a bisericii, ca și spre o societate mai bună, scăpată de violență și fanatism, în care se putea realiza fericirea terestră 69. Iluminismul, ca mișcare de idei ce tindea spre eliberarea omului și a societății umane din cătușele bisericii, ignoranței, servituții, prin rațiune, lumină, progres, pentru a realiza o nouă societate umană, în care individul luminat să poată să-și afle propria-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
societăți din fiecare țară în parte, ceea ce a făcut ca ideatica luministă să sufere reduceri substanțiale în adaptare, pe măsură ce raporturile sociale și politice erau mai puțin evoluate, în funcție de condițiile din fiecare țară75. Această situație explică în anumită măsură diferențele dintre Iluminismul francez și Aufklärung-ul german, mai ales în chestiunile social-politice. Discuția asupra formei de guvernământ și a raportului dintre puterile din stat este prezentă în scrierile unor reprezentanți de marcă ai Aufklärung-ului german, precum: Baumeister, Herder, Leibniz, Wolff sau Pufendorf, fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mare număr de popoare, culturi și religii 84. Iosefinismul, văzut ca "rezultat al mai multor serii evolutive istorico-spirituale ce aducea cu sine o egalizare, pe de-o parte, între părerile timpurilor precedente, pe tărâm politic și cultural-bisericesc, și între spiritul iluminismului, cu tendințele de secularizare și laicizare, pe de altă parte"85, pornea să înlăture, pe calea reformelor imperiale, o parte din tarele lumii medievale, particularismele, spiritul îngust ecleziastic. El tindea spre instalarea în practică a principiului dominării bisericii de către stat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Petru Maior, Gheorghe Șincai, Ion Budai-Deleanu, aflați aproximativ în aceeași perioadă la studii în capitala imperiului 102. Contactul cu aceștia i-a dat posibilitatea cunoașterii realităților românești din Transilvania și a închegării unui program cultural și politic de perspectivă. Ideile iluminismului și iosefinismului însușite în perioada șederii sale la studii la Viena, atât cât va fi fost ea, îl vor înarma pe Balș cu date, cunoștințe și argumente pe care, după o perioadă de cristalizare, le va folosi mai apoi în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în Moldova 66. Teama de emigrare i-a determinat pe împăratul Iosif al II-lea și autoritățile centrale vieneze să ordone, în repetate rânduri, tratarea cu menajamente a populației Bucovinei 67. Grija aceasta față de populație reflectă o concepție caracteristică atât iluminismului secolului al XVIII-lea, în forma sa fiziocrată 68, cât, mai ales, iosefinismului dominant la Curtea din Viena, conform căreia valoarea unei provincii era dată, în primul rând, de situația sa demografică. În privința populației Bucovinei, cu toată relativitatea cifrelor date
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
lui de ideile iluministe ale timpului, dar și de cele ale reformismului iosefinist, Balș și-a dedicat întreaga activitate politică apărării și propășirii națiunii române, în condițiile concrete ale timpului istoric 119. Proveniența sa boierească va imprima și în cazul iluminismului social-politic românesc din Bucovina un caracter nobiliar, similar celui din Moldova și Țara Românească sau din Polonia, Rusia și Ungaria 120. Reformismul iosefinist aplicat realităților românești din Bucovina, cuprinzând în raza sa de acțiune societatea timpului, datorită inovațiilor introduse prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
practica absolutismului iosefinist, facilitând dialogul cu puterea centrală, cultivă în rândul stărilor locale încrederea în posibilitatea transformărilor modernizatoare a societății civile. În acest context, reprezentantul elitei politice românești din Bucovina, în dialogul cu puterea suverană, apelează la modalitatea petiționară, specifică iluminismului, redactând o serie de memorii politice, între anii 1780-1781, pe care le adresează Curții din Viena. În calitatea sa de deputat al Bucovinei, reprezentând interesele tuturor stărilor provinciale, Balș s-a deplasat în toamna anului 1780 în capitala Imperiului habsburgic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a situației ei interne 122. Ideile prezente în acest memoriu evidențiază faptul că gândirea politică românească din Bucovina, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, a avut un caracter concret foarte pronunțat, puternic influențat de realitatea nemijlocită din provincie, de ideile iluminismului european și de reformismul absolutismului iosefinist. Ideile politice emise acum au fost puse în slujba unor necesități politice imediate ale societății românești din Bucovina și au avut un caracter pragmatic, de modernizare a societății civile în ansamblu. Comparativ cu memoriile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
garant al securității colective, fiind sursa de la care emană "bunăstarea supușilor săi"133. Acest memoriu, ca și celelalte scrieri ale sale, lasă să se vadă că sursele gândirii politice românești din Bucovina, în epoca luminilor, își au originile în ideile iluminismului francez și german, în teoria dreptului natural, ca și în ideile absolutismului luminat. Memoriul lui Balș redă structura societății românești din Bucovina sfârșitului de secol XVIII, din perspectiva mentalității unui mare boier. Conceptul cu care operează în scrierile sale este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
din acesta. Intenția sa era motivată de dorința de a se lumina și de a-și forma caracterul. Căutarea oportunităților potrivite scopului său l-a condus la descoperirea existenței francmasoneriei, care avea drept scop "desăvârșirea interioară a omului și propagarea iluminismului", dar și a faptului că "cei mai nobili bărbați ai Vienei, ce au o mare contribuție la cultura patriei lor, sunt uniți prin legătura acestui ordin"218. Convins de sinceritatea demersului lui Balș, profesorul Watteroth a îndreptat scrisoarea prietenului său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
se întrevadă posibilitatea ieșirii acestora din sistemul dominației otomane și intrarea lor sub stăpânirea Rusiei 22. Memoriile lui Balș din ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea oferă repere importante pentru studiul ideologiei politice românești și a raporturilor sale cu iluminismul și absolutismul luminat 23. Formarea sa spirituală a avut drept coordonate principale: cultura românească, în care se evidențiază rolul director al ideilor cantemiriene, cultura europeană și contactul direct cu lumea europeană. Bun cunoscător al limbii și culturii grecești, vechi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
se evidențiază rolul director al ideilor cantemiriene, cultura europeană și contactul direct cu lumea europeană. Bun cunoscător al limbii și culturii grecești, vechi și noi, a latinei, francezei, germanei și italienei 24, el a luat contact cu noile idei ale iluminismului, dominate de spiritul raționalist și de principiile dreptului natural, prin intermediul cărții provenite din vestul Europei. Un rol relativ important în formarea sa l-a jucat, de asemenea, contactul direct cu lumea europeană, în perioada cât s-a aflat la studii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cu lumea europeană, în perioada cât s-a aflat la studii la Viena, unde s-a specializat în "drept și științe"25. Viena era la acea dată un loc de "transfer cultural" dinspre Vestul, spre Estul Europei 26, unde ideile iluminismului francez și ale "Aufklärung"-ului german se întâlneau și se remodelau, sub forma iosefinismului, pentru care pledau la Universitatea din Viena mari personalități culturale, precum Martini sau Sonnenfels 27. La toate acestea se adaugă și experiența politică proprie, dobândită cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
nobiliar exclusivist îl are față de mazili "care prin uzurpare se prezintă ca boieri", dar care de fapt sunt "un fel de funcționari"39, fără a se bucura de privilegiile boierimii. Cu toată acuitatea sentimentului apartenenței sale nobiliare, sub influența ideilor iluminismului, a iosefinismului și a fiziocratismului, Balș vădește o reală simpatie pentru starea țărănească, pe care o considera încă din primul său memoriu, cel din 1780, drept "izvorul cel mai bogat în raport cu nevoile comune ale ființelor"40. De atunci, el a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]