1,461 matches
-
eficient, faptul că Richard Rorty nu menționează, decât în treacăt, conceptul de ideologie. Pare că avem de-a face cu o "condamnare" a acestuia, prin punerea sa la zid alături de alți termeni a căror "intensitate" a fost exacerbată de raționalismul iluminist de care filosoful american încearcă să se rupă. Inutilitatea de care vorbește Rorty atunci când se referă la noțiuni proprii raționalismului iluminist și pe care le raportează la aspectele societății contemporane așa cum sunt cele de "adevăr", "obiectivitate" sau "raționalitate" pare să
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
condamnare" a acestuia, prin punerea sa la zid alături de alți termeni a căror "intensitate" a fost exacerbată de raționalismul iluminist de care filosoful american încearcă să se rupă. Inutilitatea de care vorbește Rorty atunci când se referă la noțiuni proprii raționalismului iluminist și pe care le raportează la aspectele societății contemporane așa cum sunt cele de "adevăr", "obiectivitate" sau "raționalitate" pare să se regăsească și în cazul conceptului de ideologie, care, conform tradiției gândirii occidentale, a fost pus în relație cu ele. Cu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a justificării înlocuirii acestui "bine" cu un "mai bine" care poate surveni ca urmare a unei discuții libere ulterioare, în care scopurile comunității respective sunt redefinite sau rescrise. Atunci când transformă "prăpastia dintre adevăr și justificare" (care-i determinase pe epistemologii iluminiști să recurgă la teoria adevărului corespondență) în "prăpastie dintre binele actual și mai binele posibil"186, Rorty nu oferă, totuși, un argument convingător pentru eliminarea oricărui tip de criteriu de delimitare între "binele actual" și "mai binele posibil"187. În
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Dincolo de asta, ceea ce am numit "argumentul utopiei" servește pentru a combate pretenția rortyană potrivit căreia conceptul de ideologie este unul "inutil". Respingerea, de către gânditor, a ideologiei, pe considerentul că termenul e abordat, de regulă, prin raportare la concepte proprii raționalismului iluminist, precum cele de obiectivitate (înțeleasă drept corespondență cu realitatea) sau raționalitate (înțeleasă ca aplicare riguroasă a metodei științifice), nu se susține, din moment ce termenului de "utopie" i s-ar putea aduce aceleași reproșuri. Spre exemplu, așa cum apare la Mannheim, "o stare
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
realitatea, dar fără a trimite, în mod necesar, la aceasta, mitului i s-a reproșat mereu că e non-științific. Cu alte cuvinte, Iluminismul a instaurat o linie de gândire defavorabilă construcției mitologice, considerată a fi irațională: "În tradiția iluminismului, gândirea iluministă a fost înțeleasă ca o opoziție la mit și, totodată, drept contraforță în raport cu mitul. Ca opoziție deoarece ea opune autorității unei tradiții vechi de generații puterea neconstrângătoare a argumentului superior; ca forță cu acțiune contrară deoarece trebuie să înfrângă anatema
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în contextul unei eventuale "demitologizări" al cărei scop ar fi cel de a "rupe acea vrajă care nouă ne apare ca o confuzie între natură și cultură. Procesul iluminismului duce la desocializarea naturii și la denaturalizarea lumii omului (...)"220. Poziția iluministă nu i-a determinat nici pe teoreticienii sociali preocupați de această problematică să resimtă ca fiind anihilată importanța socială a mitului și, ca atare, rolul pe care acesta îl deține din perspectiva cunoașterii sociale. Dimpotrivă, aceștia au continuat să acorde
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
problema "criticii ideologiei". Aceasta din urmă este absolut necesară în condițiile în care "rațiunea instrumentală" este pusă în relație cu fenomenul puterii, ceea ce o face să își piardă forța critică și să rămână încastrată în capcana mitului din care gândirea iluministă nu reușește să scape. Critica ideologiei privește deci îndepărtarea a ceea ce a rămas mitic într-o teorie care, pretinzându-se rațională, este încă tributară contextului în care s-a constituit și în care se manifestă forța totalizatoare a mitului, aceea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
critică a sa. Prezența spiritului lui Marx este sesizabilă aici, lucru evidențiat, de altfel, și de către Habermas. Intervine aceeași viziune negativă, în care ideologia deține același rol "demonic", purtând mai departe "blestemul" contextului mitic la adresa gândirii raționale, științifice în sensul iluminist. Dincolo de această interpretare, e credibilă ideea ca, în formarea modernă a rolului său integrator pentru indivizii membri ai unei societăți, ideologia să fi preluat mecanismul pus la lucru, încă din momentul apariției socialului, de către mituri. E la fel de posibil ca, odată cu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
țăranilor", al cărei scop este manifestarea imediată în prezent 238. În etapa utopiei chiliaste, nu ideile îi presează pe membrii societății spre acte revoluționare, ci energiile de natură extatic-orgiastică. Cum odată cu modernitatea intrăm într-o eră a rațiunii, grație gândirii iluministe, această utopie este pătrunsă, încetul cu încetul, de ideile raționaliste, care se află în contradicție cu energiile care i-au dat naștere. Potrivit lui Mannheim, este momentul în care apare cea de a doua formă sau etapă a mentalității utopice, și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
este considerată de Thompson o etapă necesară în configurarea modelului cognitiv interpretativ este cea a lui Alvin Gouldner, pentru care ideologia se constituie ca un proiect rațional 383. Plecând de la ideea emergenței simultane a ideologiei și științelor sociale în perioada iluministă, Gouldner consideră că relația intrinsecă, dar antagonică dintre aceste două domenii are implicații deosebite asupra modului în care se poate realiza analiza ideologiei. Fiind, ca și științele sociale, expresia unui sistem simbolic modern, ideologia are de asemenea drept scop "de-tradiționalizarea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ruptura de modernitate și viziuni care plasează postmodernitatea în continuarea acesteia. În orice caz, gândirea postmodernă implicit cea care se exercită asupra socialului și politicului se remarcă prin analiza critică a categoriilor modernității, încât se poate spune că, "dacă proiectul iluminist al modernității se bazează pe încrederea în posibilitatea existenței unei lumi organizate singular în jurul principiilor rațiunii universale, raționalității și adevărului, atunci postmodernitatea semnalează nu atât un sfârșit radical al erei moderne, ci mai curând o conștientizare și o recunoaștere a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
i-a conferit forță, încă de la începutul manifestării sale în lumea occidentală ca "religie seculară", a fost capacitatea de a capta pasiunile și de a le canaliza, ulterior, în sfera politicului, opunându-se astfel rolului rațional asociat ideilor în gândirea iluministă: "Cercetarea filosofică abstractă a căutat întot-deauna să elimine pasiunea și persoana, pentru a raționaliza toate ideile. Pentru ideolog, adevărul răsare din acțiune, iar înțelesul experienței este dat de "momentul de transformare". Acesta apare nu din contemplare, ci "din concret". De
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
una ce se suprapune peste situația din societatea contemporană. E suficient să ne gândim, spre exemplu, la democratizarea cunoașterii prin intermediul noilor tehnologii de comunicare în masă. Dar, în acest context, nu avem de-a face, mai curând, cu împlinirea visului iluminist al modernității, cel referitor la un grad cât mai ridicat de cunoaștere pentru un număr cât mai mare de oameni? Diferența dintre noua cunoaștere și cunoașterea al cărei "sfârșit" este anunțat prin argumente de genul celor redate aici pare să
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în discuție și alte asumpții ale gândirii moderne. Reiterând plasarea conceptuală a ideologiei într-o zonă a intersecției dintre problemele aparținând domeniului cunoașterii și cele specifice exercitării puterii și deci sferei socio-politice aceștia din urmă accentuează necesitatea renunțării la critica iluministă a acestui concept. Cu această ocazie, ceea ce era apanajul "negativului" ajunge să fie înțeles în alți termeni. Se acceptă, bunăoară, că eroarea cu care ideologia a fost adeseori asociată este eterogenă din punct de vedere moral și că anumite forme
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
aparține teoreticianului britanic David Bloor, care consideră că există o strânsă legătură între dezbaterile epistemologice și cele de natură ideologică, teoriile cunoașterii nefiind altceva decât reflecții ale unor ideologii culturale (p. 75). Popper este considerat, din această perspectivă, un gânditor iluminist, liniile metodologice de forță ale ideologiei sociale pe care-o împărtășește fiind următoarele: a) individualismul și atomismul; b) abordarea statică a gândirii; c) elevarea principiilor abstracte și d) abordarea prescriptivă și moralizatoare. Pe de altă parte, Kuhn apare ca fiind
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
un curent filosofic ce pleca de la ideea că fiecare ființă umană are prin naștere drepturi naturale: dreptul la viață, la libertate și proprietate. -a fost fundamentat de gânditorii englezi Thomas Hobbes, John Locke, John Mill, John Stuart Mill și de iluminiștii francezi. -bazele liberalismului economic au fost puse de Adam Smith în lucrarea „Bogăția națiunilor” (1776), care punea bazele economiei politice ca știință. o în viziunea lui Adam Smith : bogăția unui popor constă în mărfurile create în industrie și agricultură; trebuie
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
mult de lux și fiscalitate decât de dezvoltarea țării; chiar și în acest context nefavorabil au putut fi identificate rădăcini ale marilor idei care au contribuit la modernizarea statului. -S-au evidentiat o serie de domni fanarioți, care, animați de spiritul iluminist, au contribuit la reformarea societății: Constantin Mavrocordat; Alexandru Ipsilanti; Constantin Ipsilanti; Grigore al III-lea Ghica; Alexandru Moruzi; Scarlat Callimachi. -Aplicarea reformelor a fost însă stânjenită de : fluctuațiile dominației otomane; intervenția turcilor; ostilitatea boierimii. Reformismul Domnesc în timpul regimului fanariot a
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
imperturbabile, a respins orice alte variante de reprezentare a lumii, a omului și a universului, fără a mai vorbi de alte căi spre cunoaștere. Cunoașterea științifică rămâne unica magistrală către desăvârșirea umanității. De la primii cartezieni, cu aportul masiv adus de către iluminiștii secolului al XVIII-lea și culminând cu secolul al XIX-lea scientist, asistăm nu doar la o laicizare a științei, în toate ariile sale, naturale sau umane, dar chiar la o alungare a perspectivei religioase la periferia instrumentelor și metodelor
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de la Platon, cel care proiecta statul ideal (nu perfect, ci conform ideii) a fost slab susținută în Evul Mediu în care a domnit teologia, și a fost reîncepută odată cu Machiavelli, continuată de raționaliștii secolului al XVII-lea și apoi de iluminiști (Cassirer blamându-i pe romantici pentru revitalizarea mitului, în istorie prin Carlyle și cultul eroului, care împreună cu teoria raselor a lui Gobineau și apologia statului întreprinsă de către Hegel ar constitui, chiar dacă denaturate, sursele ideologiilor totalitariste). Mitul statului, pp. 341-455, passim
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
stâncă doar datorită revirimentului mitului prometeic la finele secolului al XVIII-lea, opinează Gilbert Durand în Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, pp. 18-29, passim. Durand preia demonstrația lui Pitirim Sorokin, cel care a indicat moștenirea iluministă și șocul Revoluției Franceze, care de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și în prima jumătate a celui de-al XIX-lea au scos în prim-plan mitul lui Prometeu, titanul blasfemator, revoltatul prin excelență, contestatarul, hoțul secretului puterii divine, binefăcătorul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Juan Valera y Alcalá-Galiano (1824-1905), renumit romancier spaniol, diplomat și om politic. Mt., 11, 12: „Regnum coelorum vim patitur, et violenti rapiunt illud“. Par., XX, 94-96. Gian Domenico Romagnosi (1761-1835, jurist, gânditor politic și filozof italian; contele Giuseppe Pecchio (1775-1835), iluminist anglofil și publicist italian, autor al unei biografii a lui Foscolo (Vita di Ugo Foscolo, 1830). Pe Vitorelli nu l-am putut identifica. Marele poet Torquato Tasso (1544-1595) a dat primele semne de nebunie în 1575, în timp ce-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Parcurile lăsate de izbeliște, 1908) și Los pianos crepusculares (Pianele crepusculare, 1910). Se remarcă prin imaginația debordantă, sonoritatea versurilor și frumusețea limbajului. Holandilla. Tutun slab și puțin aromat, fabricat În Olanda. Jovellanos, Gaspar Melchor de. Celebru scriitor și om politic iluminist spaniol (17441811), care pare să fie „contemporan“ cu contele Labata. Lacroze. Frații Julio și Federico Lacroze au fondat În 1870 una dintre primele companii de tramvaie din Buenos Aires, care s-a desființat abia În 1962. Prin lexicalizare, lacroze, cu sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
II”. Chipul său blând și luminos a rămas viu în memoria celor pe care i-a părăsit prea devreme... Când se vorbește despre oameni mari, cuvintele devin mici”, spune profesorul dr. Alexandru Stupariu, amintindu-și cu pioșenie de cel plecat, iluministul și omul de cultură Ioan Popescu. Dar viața merge înainte... Eseuri, poezii și... „cuie-n talpă“ „Un club cu preocupări complexe”, l-a definit epigramistul și poetul Ionel Iacob Bencei, cu ocazia aniversării de un sfert de veac de existență
Agenda2005-49-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284465_a_285794]
-
și el consacrat în această perioadă, cuprins în dicționarele epocii. O largă circulație are termenul de literatură cu sensul de „a avea cunoștințe, a fi cultivat”. Literatura semnifică întreg domeniul cultural al literelor. A cultiva literele face parte din programul iluminist. „Cultura literelor” este frecvent menționată și elogiată de J.J. Rousseau, Diderot și alții. Sensul general, larg, de dezvoltare, formare, „educare în sensul umanizării și moralizării” îl regăsim și în spațiul german. În secolul al XVIII-lea are loc o schimbare
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
asupra oralității în planul conștiinței teoretice. Este și o adevărată obsesie enciclopedistă a timpului. Omul de litere trebuie să stăpânească întreg domeniul cunoașterii, să fie universal. Terminologia tradițională a literelor (litere „umane”, „liberale”, „bune”) continuă, dar cu intense valorizări ideologice iluministe. Una dintre contribuțiile esențiale ale secolului este ascensiunea literaturii naționale, literatura se „naționalizează” pe deplin, se concepe și se definește ca atare. Literatura ca totalitate a scrierilor se localizează spațial, statal și cultural. Are loc cu această ocazie și o
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]