14,068 matches
-
și intitulează, de altfel, Jurnal. Sunt niște „note de toamnă” (toate poemele fiind scrise în octombrie și noiembrie, pe parcursul a doi ani: 2010 și 2011) încărcate de o melancolie cumva bilanțieră. E suficient să reproduc poemul de deschidere pentru a ilustra această interferență: „Să mai amân? Dar semne spun că-i timpul./ Oricum, nu eu sunt cel ce mai amână./ Să fie scrise toate-n constelații?/ Ori numai în oglinzile de rouă?/ Din depărtări nebănuite încă/ S-aud bătăi de clopot
Un cântec încăpător precum... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2745_a_4070]
-
expunerea articulațiilor textului și - la limită - prin expunerea resorturilor lui. Cu excepția volumelor din La Lilieci, mult mai puțin prizate de public și receptate entuziast de critică pentru elementul novator de limbaj, atitudine și discurs mixînd liricul, epicul și dramaticul, Sorescu ilustra o poezie care nu doar se livrează ca poezie, ci se și explică și „traduce” ca atare. Nimic de acest fel în Puntea, carte scrisă (dictată) pe patul de suferință și subintitulată Ultimele. Sînt chiar ultimele texte ale poetului, perfect
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
între ele/ La adăpătoare”. Dar mediaticul, politicul, anecdoticul, chiar biograficul devin irelevante pentru noua experiență poetică, ieșită din apropierea omului de moarte, pentru a o asista. Omul care va muri nu mai este, în acest caz, un personaj încorporînd (simbolic) și ilustrînd o moarte abstractizată prin condiția ei de generalitate. În Puntea nu suferă și nu va muri Omul, ci acest personaj în carne și oase, poetul scriind despre suferința lui. Bolnavul se agață de realitate, de viață, de făpturile și obiectele
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
cu opera, cu una „sordidă și împuțită” dar, ca și războiul, „grandioasă, emfatică, excesivă, plină de lungimi penibile”. La fel ca opera, războiul „face mult zgomot și este adesea, până la urmă, destul de plictisitor”. Cu această comparație, am și început să ilustrăm registrul stilistic dominant al romanului, unul care dă culoare tonului amintit. E vorba de umorul negru, ușor de exemplificat. Când avionul lui Charles se prăbușește, autorul precizează că faptul se petrece pe un teren „ocupat în prezent de aglomerarea Jonchérysur-
La război ca la război by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/2755_a_4080]
-
de a fi atenți la cărțile (și reușitele!) colegilor lor de scris, este o atitudine ce merită să fie semnalată și lăudată. Păcat că în Luceafărul de dimineață întâlnim iarăși o neglijență care sare în ochi: cronica lui Groșan e ilustrată cu coperta altei cărți a lui Ivanciuc, una apărută în urmă cu vreo cincisprezece ani, nu cu coperta volumului comentat astăzi. Orașul, la intrarea în primăvară Am scăpat, în sfârșit, de zăpezi, ce ne așteaptă acum? Aproape de redacția noastră, pe
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2757_a_4082]
-
oferă meditația filosoficoliterară putem spune: aici este vorba despre modul în care tradiția culturală monoteistă construiește un subiect al cunoașterii și dă un sens culturii ca mediere spre obiectul care stă mereu absolut dincolo de subiect. Toate exemplele de mai sus ilustrează acest efort, însă unul extrem de elocvent îl fixează în termeni memorabili. E vorba de Raimundus Lullus, care, la capătul Cărții contemplării divine, își explică efortul gândirii sub forma unei comparații care atinge un fundament simbolic al vieții mediteraneene: amestecul apei
Dumnezeu se comunică ordonat by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2763_a_4088]
-
face imediat legătura cu amplele discuții ale epocii despre distincția dintre uti și frui, de inspirație augustiniană, cu care încep, de obicei, lucrările acestui gen literar. Miza lui Raimundus este originală, pentru că dă un conținut nou temei pe care am ilustrat-o inițial: pentru el, imaginarul științific al ordinii umple golul dintre căutător și căutat, iar certitudinea cunoașterii divine prinde conturul relevanței analogiilor matematice, al tabelelor calculatorii, al analogiei, al sistemului și al metodei. Urmând structura obișnuită a unui tratat de
Dumnezeu se comunică ordonat by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2763_a_4088]
-
funciare. Dar nu „de ce” trebuie să ne întrebăm, ci „cum anume”. Fiindcă de fapt regimul abstract al acestor poeme e numai aparent. Petre Stoica adnotează liric, cum singur o spune, o serie de covoare ale artistului vizual {erbana Drăgoescu. Covoare ilustrând, abia ele, arta abstractă. Să nu confundăm natura cu maniera. Referentul fiind nonfigurativ, poezia rămâne cât se poate de figurativă. E ușor să ne imaginăm, citind-o, cum vor fi arătat respectivele țesături. Iată, de pildă: „O bucurie fără nume
Încă 11 elegii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2764_a_4089]
-
trădează un radicalism: „aripa îngerului” devine „aripa clownului” (scris exact așa), adierea caldă nu mai „răsucește roata somnului”, ci „despică piatra somnului”. Direcția e clară. Are dreptate Marcel Tolcea să vorbească despre „cutremurarea în fața trecerii timpului”. Imaginile capătă duritate și ilustrează mai degrabă dezagregarea (fie ea și morală, căci ce altceva e saltimbancul față de arhanghel?). Se vorbește adeseori despre orbire, despre condamnări și pedepse, despre moarte, Numai că, dincolo de tot instrumentarul noir de aici, eu cred că resortul intim al acestor
Încă 11 elegii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2764_a_4089]
-
pentru a-și aprofunda personajul, producând astfel un antidiscurs în contrapartidă cu discursul oficial. Din păcate, intenția nu sare mai departe de mesajul lui Abdellatif Kechiche cu melodrama sa lesbofil-civică. Dacă prima parte a experiențelor lui Joe din volumul 1 ilustrează, până la un punct, o dimensiune decameronică, ironia fiind prezentă în tandem cu autoscopia intens dramatizată, partea a doua a existenței libidinale a lui Joe este una de natură sadomasochistă. Plăcerea este extrasă din durere, și avem aici o altă patrie
Sadomasonimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2775_a_4100]
-
1816 în Danemarca pentru a continua în Anglia, Franța și Rusia și a cuceri, încetul cu încetul, țări și continente, în peste o sută șaptezeci de limbi. Printre miile de volume pe care muzeul le deține, se află și ediția ilustrată de Angi Petrescu-Tipărescu din anii ’60, a cărei copertă este inclusă și pe afișul expoziției din Kassel. Un cercetător ca Frédéric Weinmann s-a aplecat asupra „spinilor traductologici” în transpunerea unor povești, subsemnata asupra ediției integrale în limba română inserată
Grimm și Grrim, la bicentenar și după by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2776_a_4101]
-
cu o familie proprie, om așezat, nu-și dorește decât să se ocupe de cărți, să citească, să editeze; împreună cu alți doi prieteni care visează celebritate artistică (Muhittin - care se vrea mare poet, devenind și un înfocat naționalist, și Ömer), ilustrează cealaltă dimensiune thomas-manniană a romanului: interesul pentru psihologia artiștilor. Perioada istorică, a marilor reforme introduse de Atatürk însoțește aceste dezvoltări existențiale ca un ostinato, strecurând cititorului îndoiala asupra alegerii: adaptare socială sau singularizare luciferică? Refik, „un Robinson umblând după salvarea
Viața în vechiul Istanbul by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2779_a_4104]
-
Nobelul, cinci au fost bețivi notorii: Sinclair Lewis, Eugene O’Neill, William Faulkner, Ernest Hemingway și John Steinbeck. Mai mult de-atât, au dus vieți dezorganizate, răspândind în jur frustrare, nefericire, drame și chiar tragedii. Cu toate acestea, scrisul lor ilustrează, în modul cel mai înalt, capacitatea minții umane de a atinge absolutul. Teoriile potrivit cărora perioadele de consum abundent de alcool se găsesc în raport de inversă proporționalitate cu intervalele dominate de forță creatoare sunt, desigur, discutabile. Există scriitori care
Clondirul și călimara by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2783_a_4108]
-
prezentate mesaje electorale ale președintelui Traian Băsescu, considerând că materialul constituie "publicitate politică". CNA consideră că postul de televiziune îi face publicitate negativă șefului statului într-un clip animat în care câteva dintre mesajele electorale ale președintelui Traian Băsescu sunt ilustrate într-o atmosferă sumbră, tensionată și amenințătoare (imagini și fundal sonor), prin intermediul a două tipuri de personaje umanoide. Potrivit articolului 155 din Codul de reglementare a conținutului audiovizual, "constituie publicitate politică clipurile publicitare care promovează un partid, un om politic
Postul Antena 3, somat pentru spotul cu mesajele lui Traian Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/27870_a_29195]
-
Sadoveanu lasă locul unui dezinteres global. Poeții (Nichita Stănescu, Sorescu, Dimov, Doinaș) pot fi apologeți ocazionali ai vinurilor, dar meritul de oficianți ai acestui cult le revine prozatorilor (Preda, Petru Dumitriu, Eugen Barbu, Fănuș Neagu și Ion Băieșu). Ultimii doi ilustrează situații-limită: cel dintâi, prin ritualismul care acoperă esopic o exasperare; cel de-al doilea, prin priza la real care-i transformă scrisul într-un imens reportaj al vieții cotidiene din comunism. La final, constat că abia am reușit să ofer
Știință inefabilă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2784_a_4109]
-
rânduri, pornind de la o afirmație a lui Lucian Blaga " Nu e de ajuns să ai mulțime de calități, ci trebuie să le folosești cu rost" Cel de-al treilea subiect a cerut elevilor să redacteze un eseu în care să ilustreze o temă și să arate viziunea despre lume dintr-o operă a lui Mihai Eminescu.
Bacalaureat 2012: Vezi subiectele de la Limba română. Rămâi pe De Ce News pentru bareme () [Corola-journal/Journalistic/22548_a_23873]
-
a fost o bună prietenă a familiei mele, mi-a pus la dispoziție un dosar cu articole din presa timpului, din care am reprodus numai câteva, deoarece în toate, fără excepție, personalitatea ei artistică era redata în cuvinte impresionante, care ilustrează dimensiunea extraordinară a acestei soprane generos înzestrata de natură. După încheierea războiului în anul 1946 Lucia Bercescu a interpretat la Budapesta rolul Aidei și al lui Mme Buterfly de așa manieră, încât publicul spectator din capitală Ungariei a solicitat cu
Corifei ai artei lirice Lucia Berescu-Turcanu. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_458]
-
patrulaterul M.R.Paraschivescu - Ion Caraion - Geo Dumitrescu - Marin Preda. Văzuți separat, în devenirea lor - biografică, dar și scriitoricească, ei prezintă luări aminte față de istoricitatea care îi înconjura, înclinând balanța spre integrare (totală, parțială) sau de îndepărtare (lentă, totală). Oscilația o ilustrează biografia lui Ion Caraion, poet de reală valoare modernă, dar informator odios al securității. Echilibrul/dezechilibrul, prin operă, îl oferă Marin Preda - prin câteva proze, în frunte cu Ana Roșculeț și Desfășurarea, socotite de Cornel Ungureanu cărți de ofensivă, a
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
privire asupra literaturii din Statele Unite, de la prima menționare a numelui (adică din anul 1507, când vocabula „America” apare pe o hartă a cartografilor Ringmann și Waldseemüller), până la alegerea lui Barack Obama în funcția de președinte (în mod sugestiv, momentul e ilustrat nu prin texte, ci prin imagini: ca și cum, începând cu anul 2008, forța cuvântului scris s-ar fi diminuat în favoarea imaginii.) Sunt puține evenimente literarpolitice pe care această lucrare, căreia eu unul îi reproșez doar o anumită fascinație a corectitudinii politice
Să nu crezi o pasăre cobitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2373_a_3698]
-
sa carte - „Unguided Tour“ (1990), pentru care a luat Premiul Infinity acordat de Internațional Center of Photography. Fotografiile artistei au apărut în publicații celebre precum „New York Times“ și „Vogue“. Una dintre temele centrale ale creațiilor sale, Europa de Est, și fotografiile care ilustrează această zonă au fost subiectul a două cărți, pentru care a primit Golden Light Award în 2004. Sylvia Plachy a expus în marile capitale ale lumii (Paris, Berlin, Romă, Tokyo, Madrid) și a avut expoziții personale la Muzeul de Artă
Sylvia Plachy deschide Anul Imaginii la Sf. Gheorghe cu o Expoziţie în premieră mondială [Corola-blog/BlogPost/92589_a_93881]
-
și cel din anul 1980, Umbrele nopții, înfățișând, moralizator, drama unui sculptor român exilat în Occident. Toate celelalte romane, de la Culorile sângelui (1973) până la Sacrificiul (1988), au fost concepute ca părți constitutive ale unei „fenomenologii narative a spiritului românesc”; ele ilustrează o „literatură cu program”, teoretizată în diverse studii și articole. Scriitorul urmează și o altă filieră, ortodoxist-mistică și tra-diționalistă, de tipul Nae Ionescu, Lucian Blaga, Mircea Vulcănescu, Nichifor Crainic, Ion G. Coman, Dumitru Stăniloae etc., vorbind despre „misiunea românească” și
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
incitator” (Marian Popa). O lucrare serioasă și bine documentată este Prelegeri de estetica Ortodoxiei (1995-1996, respectiv ediția a doua în anul 2009), în două volume intitulate Teologie și estetică și Ipostazele artei. O altă carte, Biserici și mănăstiri ortodoxe (1988), ilustrează aceleași teze despre perspective multi, inter și transdisciplinare: teologie dogmatică, istoria artelor, culturii și civilizației, poetică, părinții Bisericii. Volumul, Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001), conține în mare toate teoriile lui Diaconescu despre roman și natura specifică a epicului. În
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
Kernbach, Contemporanul lui Maître Herivan - și către emisiunile Televiziunii (echipa Andrei Banc, Andrei Bacalu, Ștefania Bratu) și ale Radioului („trupa” lui Cezar Andronic). Și, constant, am bătut laboratoarele, uzinele și atelierele țării în căutare de subiecte și personaje care să ilustreze convingător inventivitatea românilor. Plus întâlnirile cu publicul, show-uri de știință care, mă bucur să v-o spun, continuă și acum. Dar nu totul a curs lin pentru echipa S&T. Nefiind ceea ce se numește un business productiv în capitalismul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92537_a_93829]
-
însă, mai ales după atingerea maturității creatoare, lucrurile se schimbă, iar dimensiunea „vârstei de aur” devine mult mai complicată. Astfel, în „Epigonii”, sunt exaltați Eliade, Bolliac, Vasile Cârlova, Alexandrescu, Bolintineanu, Andrei Mureșianu și Costache Negruzzi[8], adică aceia care au ilustrat romantismul, mulți dintre ei prin evocarea și invocarea Evului Mediu, cu boieri și țărani supuși, cu domni autoritari și puternici, cu ruine și castele, cu eroi războinici, dăruiți moșiei etc. Până și pe „veselul Alecsandri” îl prețuiește pentru că „din frunze
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
spre deosebire de Evul Mediu real, din societatea cavalerească occidentală, dragostea la Eminescu nu este un joc curtenesc facil (cum face Cătălin ca s-o atragă pe Cătălina), ci este „farmec sfânt”[24], este esență și eternitate (așa cum o vede Luceafărul). Sunt ilustrate, de asemenea, trecătoare episoade tipice (ca alchimistul, căutător al aurului sau filosoful, chinuit de taina universului), chipuri și portrete de artiști (Rafael, Michelangelo sau Corregio), apar nume concrete de personaje legendare sau reale (Arald, regele avar, regele Nord, Cunigunda, cavalerul
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]