4,887 matches
-
réflexion sur la coopération au développment, Bruxelles, 1990, p. 6. 36 Léo TINDEMANS, Raport la Congresul național al CVP-ului, 17-18 februarie, 1968. 37 Winfried BECKER, "La voie allemande", art. cit. PARTEA A TREIA CAPITOLUL I 1 Heinrich LUTZ, Demokratie im Zwielicht. Der Weg der deütschen Katholiken aus dem Kaiserreich in die Republik 1914-1925, München, 1963 și Rudolf MORSEY, "Die deutschen Katholiken und der Nationalstaat zwischen Kulturkampf und Erstem Weltkrieg", in Historisches Jahrbuch, 1970, pp. 31-64. Despre predici: Heinrich MISSALA, Gott
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Iliescu, Why Philosophy is Bound to Err, Peter Lang Verlag, Frankfurt am Main, 2000. 59 S. A. Kripke, Wittgenstein on Rules and Private Language, Blackwell, Oxford, 1982. 60 Ibidem, p. 5. 61 Vezi pp. 60-69. 62 Vezi pp. 71-75. În textul Im Anfang war die Tat, a cărui primă versiune a fost scrisă înaintea apariției cărții lui Kripke, Peter Whinch observa că distincția pe care o fac de obicei filozofii între „condiții de adevăr“ și „condiții de asertare“ pentru susținerea unui enunț
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a tăcerii kantiene: dacă lingvistica era atunci la faza empirică de ce filozofia nu putea veni cu teoria generală despre limbă, așa cum se întîmpla în cazul fenomenelor fizice și biologice −de exemplu−, și, apoi, de ce făuritorul unei strălucite teorii a cunoașterii, Im. Kant, nu a constatat numeroasele relații nemijlocite dintre cunoaștere și limbă. Pe de altă parte, este drept că vremea lui Kant, sfîrșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui următor, este epoca constituirii lingvisticii limbilor populare, dar lucrări de lingvistică
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
este reprezentat de noțiune, fără de care operațiile logice (judecata și raționamentul) nu sînt posibile. Prin urmare, noțiunea este forma logică fundamentală care întrunește trăsăturile comune ale obiectelor ce fac parte din aceeași clasă, această formă logică fiind, după unii filozofi (Im. Kant, G. W. Fr. Hegel), un rezultat al formelor și al activității intelectului, ce prelucrează reprezentările lumii exterioare 51. O noțiune are un conținut (o intensiune), constituit din totalitatea notelor (trăsăturilor comune ale obiectelor clasei), și o sferă (extensiune), reprezentată
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Ca chestiune de principiu, se poate constata că, spre deosebire de (neo)hegelianism, (neo)kantianismul nu pune un preț la fel de mare pe subiectivitate, deși afirmă consecvent rolul constructiv al subiectului în cunoaștere și, în general, în manifestarea umană. Teza fundamentală a lui Im. Kant este aceea a activității creatoare, constructive, a subiectului în toate sferele activității spirituale, dar subiectul este în acest caz în primul rînd un subiect rațional (deci nu volițional sau afectiv) și, de aceea, concepția sa este orientată spre articularea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sau fals și care este, deci, criteriul adevărului. Răspunsul la asemenea chestiuni a variat nu numai din perspectiva acestui criteriu, dar s-a ajuns uneori chiar pînă la problematizarea posibilității aflării adevărului. Pe de altă parte, mulți filozofi, culminînd cu Im. K a n t142, au urmărit întemeierea rațională a adevărului (care făcea posibilă metafizica, matematica și teoriile științifice) pe mecanismul logic de structurare a cunoașterii, pe validitatea regulilor de alcătuire a judecăților și a raționamentelor. În acest mod, problema metafizică
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de a oferi idei filozofice, discursul este o operă filozofică, chiar atunci cînd este realizat cu mijloace proprii literaturii, iar dacă un asemenea scop nu există și nu se urmărește decît frumosul artistic (deci o "finalitate fără scop", cum preciza Im. Kant), atunci opera este de artă literară sau de literatură propriu-zisă, chiar dacă imaginile conținute sînt potențate de idei filozofice. De aceea, arată G. Ibrăileanu, "dacă ar fi să definim arta literară, ea ar fi crearea dezinteresată a frumosului prin limbă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Cunoașterea limbii, Editura Științifică, București, 1996 Chomsky, Noam, La linguistique cartésiene. Un chapitre de l'histoire de la pensée rationaliste, Editions de Seuil, Paris, 1966 Chomsky, Noam, Language and Mind, Harcourt, Brace & World, Inc., New York, 1968 Coseriu, Eugenio, Bedeutung und Bezeichnung im Lichte der strukturellen Semantik, în volumul P. Hartmann & H. Vernay (eds), Sprachwisenschaft und Uebersetzen, Hueber, München, 1970, p. 104-121 Coseriu, Eugenio, Geschichte der Sprachphilosophie von der Antike bis zur Gegenwart. Eine Ueberscht, Teil I-II, Tübingen, 1975 Coseriu, Eugenio, El
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
1998 de Saussure, Ferdinand, Scrieri de lingvistică generală,, Polirom, Iași, 2004 Schaff, Adam, Introducere în semantică, Editura Științifică, București, 1966 Schelling, Friedrich Wilhelm Joseph, Sistemul idealismului transcendental, Humanitas, București, 1995 Schifko, Peter, Aspekte einer strukturalen Lexikologie. Zur Bezeichnung räumlicher Beziehungen im modernen Französisch, Francke Verlag, Bern, 1977 Searle, John R., Les actes de langage, Hermann, Paris, 1972 Searle, J. R., Realitatea ca proiect social, Polirom, Iași, 2000 Searle, J. R., Sens et expression, Les Editions de Minuit, Paris, 1982 Stăniloaie, Dumitru
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
teoria textului, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1990 Vergez, André; Huisman, Denis, Curs de filozofie, Humanitas, București, 1995 Vianu, Tudor, Filosofie și poezie, Casa Școalelor, București, 1943 Vossler, Karl, Din lumea romanică, Editura Univers, București, 1986 Vossler, Karl, Frankreiches Kultur im Spiegel seiner Sprachentwiklung, Winter, Heidelberg, 1913 Vossler, Karl, Geist und Kultur in der Sprache, Winter, Heidelberg, 1925 Vulcănescu, Mircea, Dimensiunea românescă a existenței, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991 Wald, Henri, Cuvinte concrete și cuvinte abstracte, în "Limba română", X
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
II (1972), p. 5-26. 17 Ferdinand de Saussure, op. cit., p. 99. 18 Ferdinand de Saussure, op. cit., p. 43-44. 19 Vezi Sistem, normă și vorbire, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingviatica generală, p. 46-47. 20 Eugenio Coseriu, Bedeutung und Bezeichnung im Lichte der strukturel-len Semantik, în volumul P. Hartmann & H. Vernay (eds), Sprachwis-senschaft und Uebersetzen, Hueber, München, 1970, p. 104-106. 21 Vezi Ferdinand de Saussure, op. cit., p. 117. 22 Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Enciclopedia științelor folozofice, Partea a treia: Filozofia spiritului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Editura Academiei, București, 1966, p. 572-621). 59 Singura diferență ar fi aceea că logicienii au în vedere expresia, iar Saussure imaginea acustică, dar acest lucru nu este relevant aici. 60 Peter Schifko, Aspekte einer strukturalen Lexikologie. Zur Bezeich-nung räumlicher Beziehungen im modernen Französisch, Francke Verlag, Bern, 1977, p. 117-119. 61 Este greu de intuit cum se poate porni de la obiectele cu aceleași trăsături la trăsăturile lor, deoarece se constată mai întîi trăsăturile (calitățile) și apoi se stabilește existența lor la mai
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
culegerea Benedetto Croce, La philosophie comme l'histoire de la liberté, Le Seuil, Paris, 1983, are subtitlul: Contre le positivisme. 116 Karl Vossler și-a expus concepția în mai multe lucrări : Positivismus und Idealismus in der Sprachwisenschaft, Heidelberg, 1904; Frankreichs Kultur im Spiegel seiner Sprachentwicklung, Winter, Heidelberg, 1913; Geist und Kultur in der Sprache, Winter, Heidelberg, 1925. De concepția lui Vossler s-a ocupat, la noi, mai întîi Alexandru Philippide (vezi Opere alese, Editura Academiei, București, 1984, p. 352 ș.u., unde
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
excesivă în legătură cu folosirea mijloacelor limbii, cu particularizarea scriiturii, cu stilul etc. 336 Matematica este construită într-o manieră asemănătoare, adică printr-o obiectivitate ce decurge din coeziunea structurală, dar ea vizează obiectivismul de tip științific în construirea discursului. Nu întîmplător Im. Kant și-a pus problema posibilității întemeierii metafizicii și matematicii prin rațiunea pură (v. Immanuel Kant, Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa drept știință, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987). 337 Tudor Vianu, op. cit., p.138
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
c'est un homme, reed., trad. din italiană de Martine Schruoffeneger, Pocket, Paris, 1990. Lévy, Isaac Jack, And the World Stood Silent. Sephardic Poetry of the Holocaust, University of Illinois Press, Urbana/Chicago, 1989. Levy, Daniel și Sznaider, Natan, Erinnerung im globalen Zeitalter: Der Holocaust, Suhrkamp, Frankfurt-pe-Main, 2001. -, "Memory Unbound. The Holocaust and the Formation of Cosmopolitan Memory", European Journal of Social Theory 5 (1), 2002, pp. 87-106. Linafelt, Tod, Surviving Lamentations. Catastrophe, Lament, and Protest in the Afterlife of a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Global Restructuring, Temple University Press, Philadelphia. Onuma, Yasuaki, Shimomura, Michiko, Wada, Haruki (ed.), Ianfu Mondai to Asia Josei Kikin („Femeile de reconfortare” și Fondul Femeilor Asiatice), Tcshindo, Tokyo. Ostner, I., 1995, „Arm ohne Ehemann? Sozialpolitische Regulierung von Lebenschansen für Frauen Im internationalen Vergleich”, Politik und Zeitgeschichte, 1 septembrie, B36-37/95. Palerm, J.V., 1992, „A Binational System of Agricultural Production: The Case of the Mexican Bajío and California”, în D.G. Aldrich, L. Meyer (ed.), Mexico and the United States Neighbors in Crisis
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Care este problema «femeilor de reconfortare»”), Asia Forum ed. Moto „Ianfu” no Shogen: 50 Nen no Chinmoku wo Yabutte (Mărturia fostelor „femei de reconfortare”: sfârșitul a 50 de ani de tăcere), Koseisha, pp. 38-45. Young, B., 1997, „Politik und Ökonomie im Kontext von Globalisierung”, în E. Kreisky, B. Sauer (ed.), Politische Vierteljahresschrift, Geschlechterverhältnisse im Kontext politischer Transformation, 28, Sonderheft, pp. 137-151. Young, B., 1999, Triumph of the Fatherland: German Unification and the Marginalization of Women, University of Michigan Press, Ann Arbor
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
50 Nen no Chinmoku wo Yabutte (Mărturia fostelor „femei de reconfortare”: sfârșitul a 50 de ani de tăcere), Koseisha, pp. 38-45. Young, B., 1997, „Politik und Ökonomie im Kontext von Globalisierung”, în E. Kreisky, B. Sauer (ed.), Politische Vierteljahresschrift, Geschlechterverhältnisse im Kontext politischer Transformation, 28, Sonderheft, pp. 137-151. Young, B., 1999, Triumph of the Fatherland: German Unification and the Marginalization of Women, University of Michigan Press, Ann Arbor. Young, Gay, 1991, „Gender Identification and Working Class Solidarity among Maquila Workers in
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
cuprindă totalitatea conexiunilor dintre curentele Antichității tîrzii (gnosticii, marcioniții, maniheenii) și cele medievale (paulicienii, bogomilii, catharii). Prima lucrare amplă asupra mișcărilor dualiste medievale Îi aparține lui Ignaz von Döllinger: Beiträge zur Sektengeschichte des Mittelalters, vol. I: Geschichte der gnostisch-manichäischen Sekten im frühen Mittelalter; vol. 2: Dokumente vornehmlich zur Geschichte der Valdensier und Katharer (1890); reprint, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, Darmstadt, 1968. De uz curent este lucrarea succintă și frecvent reeditată a lui Steven Runciman, Medieval Manichees, 1949. Mai există Încă două prezentări generale
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Ruprecht, Göttingen, 1979, pp. 316-350. Există și o tentativă, incompletă și neconcludentă, de a se compara Între ele mitologiile curentelor dualiste: Hans Söderberg, La Religion des Cathares, Uppsala, 1949. 26. Hubert Cancik, „Gnostiker in Rom: Zur Religionsgeschichte der Stadt Rom im 2. Jahrhundert nach Christus”, in Jacob Taubes (ed.), Gnosis und Politik, Fink-Schöningh, München-Paderborn, 1984, În sp., p. 179. 27. Vezi Cancik, op.cit., p. 172. 28. Vezi Henri Crouzel, În U. Bianchi și H. Crouzel (ed.), Arché e Telos: L’Antropologia
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Wiederherstellung, Reinhardt, München und Basel, 1967. 87. Marija A. Gimbutas, The Goddesses and Gods of Old Europe, 6500-3500 B. C: Myths and Cult Images, ed. a II-a, Univ. of California Press, Berkeley, 1982. 88. Gottfried Koch, Frauenfrage und Ketzertum im Mittelalter: Die Frauenbewegung in Rahmen des Katharismus und des Waldensertums und ihre sozialen Wurzeln (12-14. Jahhundert), Akademie, Berlin (Est), 1962. 89. Jean Duvernoy, Le Catharisme: La Religion des Cathares, Privat, Toulouse, 1976, pp. 264-265. 90. M.A. Williams, „Variety in
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Asiatique, nov.-dec. 1911, pp. 499-617; ian.-febr. 1913, pp. 99-199; și martie-aprilie 1913, pp. 261-394. Manuscrisul aflat În posesia lui A. Stein este depus la British Library. Conține imnuri, traduse de Waldschmidt și Lenz În 1926 (Die Stellung Jesu im Manichäismus) și 1933 (Manichäische Dogmatik), apoi din nou de Tsui Chi În 1943, cu adnotările lui W. Henning. Cel de al treilea text, tradus În chineză În anul 731 după un original iranian (probabil În limba partă), este Împărțit Între
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Epictet, Întemeindu-și probabil respingerea maniheismului pe surse locale, după părerea lui Michel Tardieu, „Sabiens coraniques et sabiens de Harran”, Journal Asiatique 274 (1986), 24, n. 105. Argumentația lui Simplicius a fost analizată de Ilsetraut Hadot, „Die Wiederlegung des Manichäismus im Epiktetkommentar des Simplikios”, Archiv für Geschichte der Philosophie 5(1969), pp. 31-57. 21. Aug. De mor. Man. II.9.14. 22. Se dau două liste diferite de către al-Nad@1@m În Fihrist; p. 777 Dodge. 23. H.-Ch. Puech, Sur
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și un al treilea partener - Trinitatea malignă - au Învrăjbit elementele. Această inovație derivă probabil dintr-o Încercare de a explica pluralul din Geneza 1:26 (În latină: „Faciamus hominem”) drept referire la Lucifer și la asociații săi (Lucifer fuit locutum im persona sociorum: limba lui Burci se situează pe la jumătatea drumului Între latină și italiană). Episodul trebuie să fie o variantă locală, deoarece nu apare În alte izvoare. În rest, „concorricii” sînt riguros bogomili, fideli textului din Interrogatio. Moneta da Cremona
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
des Cathares, Privat, Toulouse, 1979, și Le Catharisme: La Religion des Cathares, Privat, Toulouse, 1976. Alte lucrări vor fi menționate În notele ulterioare. Bibliografii generale cu privire la catharism se găsesc În Herbert Grundmann, „Anhang: Neue Beiträge zur Geschichte der religiösen Bewegungen im Mittelalter, 1955” În Religiöse Bewegungen im Mittelalter, 19602, reimprimare, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, Darmstadt, 1977, pp. 487-567; Carl T. Berkhout și J.B. Russell, Medieval Heresies: A Bibliography 1960-1979 (Pontifical Institute of Medieval Studies, Toronto, 1981). 2. Sacconi, În Moore, The Birth, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]