1,575 matches
-
senzoriale și comportamentale. În acest sens pe lângă componenta motivațională În activitate se desprind aptitudini perceptive asociate cu senzații și percepții; mnemonice determinând o memorare și redare a informațiilor; de raționament presupunând procesul de soluționare care apare În cursul rezolvării sarcinilor; imaginative asociate cu imaginația, inventând noi programe și exerciții; precum și motorii care determină necesitatea de asigurare a efortului În timpul lecțiilor. Activitatea se desfășoară după câteva etape: pregătitoare, executivă și evaluare-corectare. Faza pregătitoare este caracterizată printr-o legare a scopurilor și a
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
pot fi percepute de către toți adulții în forma lor adevărată, însă copiii trebuie să învețe ce minciuni sînt inofensive sau sociale și care dintre ele nu sînt. Dunn și Wooding (1977:46) atrag atenția asupra cercetărilor care arată că jocurile imaginative ale copiilor încep la vîrste mai fragede acasă decît în laboratoarele psihologilor. Rămîne însă de văzut dacă există diferențe similare și între tendința copiilor de a minți în laborator și comportamentul lor în lumea reală, acasă, din moment ce puține studii asupra
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
tolerat-o. Mai tîrziu, în secolul al XVIII-lea, conceptul de "roman", ca gen recunoscut și acceptat al literaturii, a prins rădăcini (Watt 1957:10), ficțiunea în sine fiind un tip de discurs care "dă dreptul oricărui fel de act imaginativ să se desfășoare" (Pavel 1986:2). Chiar și așa, mulți creștini au continuat să se arate suspicioși față de toate formele literaturii. De exemplu, Edmund Gosse (1949: 20) a crescut la sfîrșitul secolului al XIX-lea într-o casă din care
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
1979:323): Nu putem exclude posibilitatea ca de fapt Castaneda să nu fi intervievat nici un indian șaman Yaqui, și ca aparenta autenticitate a experiențelor sale șamanice să provină în întregime din propriile talente șamanice și din abilitățile lui literare și imaginative. În loc să încerce să descopere dacă a vrut sau nu Castaneda să inducă publicul în eroare și, de asemenea, să-și păcălească îndrumătorii de la universitatea din California, unii comentatori postmoderniști (cf. de Mille 1980) au considerat această problemă irelevantă. Silverman (1975
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ale căror grupuri sînt mai fluide. Chiar și așa, există dovezi că maimuțele sud-africane se păcălesc unele pe altele în mod intenționat. Alături de talentul machiavelic și tot ceea ce el implică, abilitatea de a induce în eroare este facilitată de predispoziția imaginativă. Nu avem cum să știm în ce măsură au primatele non-umane înclinație spre fantezie, însă la oameni aceasta apare la o vîrstă fragedă. Copiii sînt capabili să fabuleze și astfel să facă diferența între ceea ce este real și ceea ce este imaginar, înainte de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ei. După cum afirmă Cheney și Seyfarth (1990:244) un copil mic care încă nu reușește să mintă cu privire la firimiturile de pe obrazul său, poate totuși să invite un ursuleț de pluș la o cană de ceai. Avînd la dispoziție atît abilitatea imaginativă cît și cea de a ghici gîndurile altora, minciuna devine realizabilă. Piaget (1932: 135; cf. Vasek 1986:285) susține că "tendința de a minți este naturală... este o componentă esențială a egocentrismului copiilor". Victor Tausk (1933:46 n.5), susținea
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
rolul de vehicul verbal care ne aduce la fața locului pentru a ne pune față-n față cu o Întîmplare, un eveniment, o scenă, o Înscenare. Odată ajunși În fața imaginilor pe care le evocă textul, importantă devine activitatea exploratorie și imaginativă În contact direct cu ele, activitate care ne dezvăluie, pe calea sensibilității (care nu verbalizează), sensurile poemului. Textul unui haiku este deci auster și arid stilistic, neînsemnat și nepretențios, umil pînă la estompare și uitare În spatele sugestiilor pe care le-
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
vremii, al căror element autentic astăzi nu mai are nici o relevanță, chiar dacă, uneori, metatextul ficțiunii restabilește contactul cu realitatea. În acest caz, autorul-narator poate, de pildă, avertiza asupra naturii intermediare, hibride, a demersului său: "Povestirea mea ar fi numai superficial imaginativă, fondul său, sau mai bine zis materialul, aparținând unui univers de fapte, săvârșite după primul mare război, cu o sălbatecă preferință și cu un ritm accelerat și complex, care a tăbăcit sensibilitatea"146. În fond, puntea explicativă, din unghiul deschis
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
antifraza, asteismul, diasirmul, charientismul), mizând pe figuri ale economiei lingvistice și pe forța lor de sugestie, și paradigmatică (alegoria, parabola, hiperbola, enigma)305, relevând abilitatea polemistului de a selecta, din tropologia polemică, figurile cel mai adecvate pentru a stimula latura imaginativă a receptorului. În discursul antiiorghist, disimularea argheziană este, de cele mai multe ori, sursa unui umor de o intensitate variabilă: de la surâsul persiflant sau malițios, la caraghioslâcul savant al unui simplu gest, până la comicăria generalizată a situației și râsul necenzurat sau până la
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
din nou prin captația imaginară și, în aceeași măsură, dacă nu chiar mai mare, ca informațiile de la CNN și emisiunile de știri, serialele, telenovelele și clipurile influențează principalele atașamente sau detașări ale popoarelor. Suveranitățile monetare se estompează, în beneficiul suveranităților imaginative. Astăzi, a bate monedă înseamnă a face imagine. Câte țări mai păstrează, dacă nu vechiul privilegiu, măcar o capacitate de a emite monede? În anii treizeci, într-o Americă marcată de imagine și de depresiunea economică, administrația New Deal ordonase
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
din răsputeri împotriva marilor magazine "fără minte și suflet". Matisse estima că înregistrarea fotografică "perturbase mult imaginația, fiindcă lucrurile erau privite în afara sentimentului". Exacerbând picturalul picturii, această perturbare, mai întâi suportată, curând deliberată, va întoarce în cele din urmă resortul imaginativ: renaștere prin revenirea la stadiul anterior, după modelul "revoluției". A devenit limpede că aceste două imagini fixe nu erau de același ordin. Pictura ține de icoană, iar fotografia de indice. Este, mai exact, o punere în formă de amprentă, adică
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Geometria fractală a naturii" el spunea: Norii nu sunt sfere, munții nu sunt conuri, liniile de coastă nu sunt cercuri, iar scoarța copacilor nu e netedă...". Un obiect fractal este dificil de surprins în complexitatea sa, necesitând din partea observatorului efort imaginativ, participare mentală. Fractalii sunt forme auto-similare, adică structura întregului sistem este reflectată în fiecare porțiune a sa. Natura abundă în forme auto-similare (liniile de coastă, ramurile care se aseamănă cu copacii, vârful munților care are aceeași formă cu întregul munte
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și în special de la aspectele sale "patologice", care ne-o indică drept o fantezie și, prin raportarea negativă la realitatea socială prezentă, drept o provocare la adresa acesteia, așa cum este ea reprezentată de ideologie. La modul fundamental, utopia înseamnă o "variație imaginativă" care are rolul de a contrabalansa ideologia. Reiese, din nou, că ideologia și utopia operează în același cadru al imaginarului social și că sunt inseparabile conceptual 280. Scopul lui Ricoeur este cel de a pozitiva ideologia, dar maniera în care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
prezintă ca fiind legitimă, n.n. D.Ș.]. Prin contrast, utopia provoacă sistemul dominant și susține o alternativă la acesta. La cel mai profund nivel, ideologia funcționează într-un mod integrator, pentru a prezerva identitatea grupului, în vreme ce utopia produce o variație imaginativă a acestei identități, propunând alternative practice care ar putea fi realizate" (Darren Langdridge, op. cit., pp. 653-654). 281 G. H. Taylor, "Editor's Introduction", în Paul Ricoeur, Lectures on Ideology and Utopia, Columbia University Press, New York, 1986, p. xxiii. 282 Paul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și să aprobe posibilitatea unor multiple și poate schimbătoare soluții la chestiunea referitoare la ceea ce face ca o societate să fie bună" (Ibidem, p. 15). 407 Ibidem, p. 17. 408 În acest sens, gânditorul britanic arată că "(...) ideologiile sunt hărți imaginative ce conturează împreună fapte ce pot fi disputate ele înseși. Ele sunt produse și consumate în mod colectiv, deși acest ultim lucru se întâmplă în moduri nepredictibile, întrucât natura lor colectivă le transformă în proprietate publică" (Ibidem, p. 20). 409
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
anumite puteri cognitive care pot forma din speciile receptate înainte [specii] noi. În acest fel este imaginația, care, din speciile muntelui și aurului concepute înainte, formează specia muntelui de aur. (ÎI.3.19.) Alia operațio est formatio, secundum quod vis imaginativa format sibi aliquod idolum rei absentis, vel etiam nunquam visae (S. th., I, q. 85, a. 2, ad 3). Cealaltă operație este formarea, în măsura în care puterea imaginativa își formează o imagine a obiectului absent sau a unui obiect care nu a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
specia muntelui de aur. (ÎI.3.19.) Alia operațio est formatio, secundum quod vis imaginativa format sibi aliquod idolum rei absentis, vel etiam nunquam visae (S. th., I, q. 85, a. 2, ad 3). Cealaltă operație este formarea, în măsura în care puterea imaginativa își formează o imagine a obiectului absent sau a unui obiect care nu a fost niciodata văzut. Să presupunem că X a văzut la un moment dat un cal și acum și-l reamintește. Această reamintire necesită formarea unei imagini
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
întâmplă cu imaginile care populează imaginația? Pentru a putea cunoaște un basilisc, de exemplu, trebuie mai întâi să mi-l imaginez, trebuie să creez o imagine care să îi corespundă. Cum ar trebui înțeleasă relația dintre imagini și imaginație? Puterea imaginativa formează în ea însăși reprezentări ale obiectelor, în care (în quo) și prin care (id quo) cunoaște obiec tele respective. Această activitate a imaginației este explicabila prin faptul că obiectele ei fie nu există în natură ca atare, fie sunt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
absențe din raza de acțiune a simțurilor externe, neexistând, deci, posibilitatea unui contact direct cu ele care să declanșeze un set de senzații: (ÎI.4.4.) [...] non autem ipse sensus exterior format sibi aliquam formăm sensibilem: hoc autem facit vis imaginativa, cuius formae quodammodo simile est verbum intellectus (Quod. Quaest., V, q 5, d. 5, a. 2, ad 2). [...] simțul extern nu formează pentru el însuși nici o formă sensibilă. Însă puterea imaginativa face aceasta și cuvântul mental este, într-un anumit
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
format sibi aliquam formăm sensibilem: hoc autem facit vis imaginativa, cuius formae quodammodo simile est verbum intellectus (Quod. Quaest., V, q 5, d. 5, a. 2, ad 2). [...] simțul extern nu formează pentru el însuși nici o formă sensibilă. Însă puterea imaginativa face aceasta și cuvântul mental este, într-un anumit aspect, asemenea formei [imaginate]. (ÎI.4.5.) [...] imaginatio ex praeconceptionis speciebus mon tis et auri format speciem montes aurei (S. th., I, q. 12, a. 9, ad 2). [...] din speciile muntelui
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
et auri format speciem montes aurei (S. th., I, q. 12, a. 9, ad 2). [...] din speciile muntelui și aurului concepute mai ina inte imaginația formează specia muntelui de aur. (ÎI.3.19.) Alia operațio est formatio, secundum quod vis imaginativa format sibi aliquod idolum rei absentis, vel etiam nunquam visae (S. th., I, q. 85, a. 2, ad 3). Cealaltă operație este formarea, în măsura în care puterea imaginativa își formează o imagine a obiectului absent sau a unui obiect care nu a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
specia muntelui de aur. (ÎI.3.19.) Alia operațio est formatio, secundum quod vis imaginativa format sibi aliquod idolum rei absentis, vel etiam nunquam visae (S. th., I, q. 85, a. 2, ad 3). Cealaltă operație este formarea, în măsura în care puterea imaginativa își formează o imagine a obiectului absent sau a unui obiect care nu a fost niciodata văzut. Pentru a putea cunoaște un elf, imaginația trebuie să for meze o reprezentare a unei ființe umanoide, înalte, suple, cu urechi ascuțite și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dintre simțurile interne, cu imaginația (A.8): (ÎI.8.11.) [...] în parte sensitiva invenitur duplex ope rațio. Una secundum solam immutationem, et sic perficitur ope rațio sensus per hoc quod immutatur a sensibili. Alia operațio est formatio, secundum quod vis imaginativa format sibi aliquod idolum rei absentis, vel etiam nunquam visae. Et utraque haec operațio coniungitur în intellectu. Nam primo quidem consideratur passio intellectus possibilis secundum quod informatur specie intelligibili. Qua quidem formatus, format secundo vel definitionem vel divisionem vel compositionem
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
q. 85, a. 2, ad 3). În partea senzorială sunt efectuate două operații. Una [este] doar în acord cu schimbarea, si, în felul acesta, operația simțurilor are loc prin schimbarea provenită de la obiectul sensibil. Cealaltă operație este formarea, în măsura în care puterea imaginativa își formează o imagine a obiectului absent sau a unui obiect care nu a fost niciodata văzut. Și ambele aceste operații sunt de găsit în intelect. Într-adevăr, în primul rând se considera că intelectul posibil [efectuează o operație] pasivă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fel lucrează la fel. Și deoarece intenția înțeleasă este asemenea unui obiect, rezultă că intelectul, formând o astfel de intenție, înțelege acel obiect. (ÎI.8.13.) [...] non autem ipse sensus exterior format sibi aliquam formăm sensibilem: hoc autem facit vis imaginativa, cuius formae quodammodo simile est verbum intellectus (Quod. Quaest., V, q. 5, a. 2, ad 2). [...] simțul extern nu formează pentru el însuși nici o formă sensibilă. Însă puterea imaginativa face aceasta, iar cuvântul mental este, într-un anumit aspect, asemenea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]