1,810 matches
-
care conține un film despre bufnite este un obiect material care conține anumite informații. Aceste informatii au un mod intențional de a fi (esse intenționale) pe DVD și există altfel decât în natură, adică au în acest obiect un mod imaterial de a fi (esse immateriale), deoarece pe DVD nu există bufnitele în cauză. Informațiile de pe DVD pot rămâne mult timp co date dacă nu sunt receptate de instrumentul potrivit, în acest caz un DVD-player, care să le poată decoda. Asemenea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de a fi care așteaptă instrumentul potrivit pentru a fi decodate și cu noscute. 4. Aerul, organul de simt și intelectul au un compor tament omogen prin aceea că toate pot deține, pe lângă forma lor, forma altor obiecte în mod imaterial și intențional. 5. Observ în tabel existența a doua disparități între lucruri de același fel. Mai întâi observ disparitatea dintre perete și aer, ambele lucruri materiale, care receptează formă culorii în moduri diferite, peretele în mod natural și material, iar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
tabel existența a doua disparități între lucruri de același fel. Mai întâi observ disparitatea dintre perete și aer, ambele lucruri materiale, care receptează formă culorii în moduri diferite, peretele în mod natural și material, iar aerul în mod intențional și imaterial. A doua este disparitatea dintre intelect și înger, ambii imateriali; doar intelectul poate recepta imaterial formă altui obiect, nu și îngerul. Privitor la cea de-a patra mențiune, se ridică următoarea problemă: daca mediul (aerul), organul de simt și intelectul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Mai întâi observ disparitatea dintre perete și aer, ambele lucruri materiale, care receptează formă culorii în moduri diferite, peretele în mod natural și material, iar aerul în mod intențional și imaterial. A doua este disparitatea dintre intelect și înger, ambii imateriali; doar intelectul poate recepta imaterial formă altui obiect, nu și îngerul. Privitor la cea de-a patra mențiune, se ridică următoarea problemă: daca mediul (aerul), organul de simt și intelectul pot deține, pe lângă forma lor, forma altui lucru, este aceasta
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
perete și aer, ambele lucruri materiale, care receptează formă culorii în moduri diferite, peretele în mod natural și material, iar aerul în mod intențional și imaterial. A doua este disparitatea dintre intelect și înger, ambii imateriali; doar intelectul poate recepta imaterial formă altui obiect, nu și îngerul. Privitor la cea de-a patra mențiune, se ridică următoarea problemă: daca mediul (aerul), organul de simt și intelectul pot deține, pe lângă forma lor, forma altui lucru, este aceasta deținere una de același fel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aplică mai multor lucruri, si sunt actual inteligibile. Faptul că modul de a fi al unei forme poate varia de la imperfect la perfect, de la potențial inteligibil la actual inteligibil antrenează supoziția că trecerea de la modul natural și material la cel imaterial, intențional și inteligibil nu este una spontană, ci una treptată, graduală. Această perspectivă mă va ajuta să găsesc răspunsul și la partea de întrebare care nu primise încă răspuns, adică pentru cazul organelor de simt care, într-o schemă a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ajuta să găsesc răspunsul și la partea de întrebare care nu primise încă răspuns, adică pentru cazul organelor de simt care, într-o schemă a cunoașterii, se află între mediu și intelect. Supoziția unei treceri gra duale de la material la imaterialul pur (inteligibil) este confirmată textual de Toma în următoarele pasaje: (I.11.) [...] în anima sunt nata esse omnia secundum esse immateriale. Est enim anima quodammodo omnia secundum quod est sentiens et intelligens. Oportet autem esse diversum gradum huiusmodi esse immaterialis
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
immaterialitatis gradus est intellectus, qui recipit species omnino a materia et conditionibus materiae abstractas, et absque organo corporali (Q. de anim., a. 13, co.). [...] în suflet toate modurile de a fi sunt facute să fie potrivit modului de a fi imaterial. Căci sufletul este într-un anumit mod toate [lucrurile], prin aceea că simte și înțelege. Dar trebuie să fie diferite grade ale acestui mod de a fi imaterial. Căci este un grad în acord cu care lucrurile sunt în suflet
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de a fi sunt facute să fie potrivit modului de a fi imaterial. Căci sufletul este într-un anumit mod toate [lucrurile], prin aceea că simte și înțelege. Dar trebuie să fie diferite grade ale acestui mod de a fi imaterial. Căci este un grad în acord cu care lucrurile sunt în suflet fără materia proprie, dar totuși în acord cu singularitatea și condițiile de individuație care țin de materie. Acesta este gradul simțului care este capabil de a primi speciile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
materia, cum ab omni poten tialitate sit penitus immunis; relinquitur quod ipse est maxime cognoscitivus, et maxime cognoscibilis (De ver., q. 2, a. 2, co.). [...] deoarece este necesar ca un lucru să fie receptat în intelectul cunoscător într-un mod imaterial. Astfel, vedem că natura cunoașterii se află în acord cu gradul imaterialității din obiecte: căci plantele și cele ce sunt în ferioare nu pot recepta nimic în mod imaterial și, astfel, sunt private de orice cunoaștere, cum reiese din De
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
un lucru să fie receptat în intelectul cunoscător într-un mod imaterial. Astfel, vedem că natura cunoașterii se află în acord cu gradul imaterialității din obiecte: căci plantele și cele ce sunt în ferioare nu pot recepta nimic în mod imaterial și, astfel, sunt private de orice cunoaștere, cum reiese din De anima ÎI. Dar simțul receptează speciile fără materie, însă cu condițiile materialității. Intelectul însă receptează speciile purificate și de condițiile materialității. Așa dar, deoarece Dumnezeu este separat de materie
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
acestei ierarhii a imaterialității sunt modul de a fi sensibil și cel inteligibil. Ceea ce se află între acestea sunt forme care există în diferite grade de imaterialitate: în mediu (aer sau apă) formă are un mod de a fi mai imaterial decât în obiectul sensibil, în simțuri, un mod de a fi mai imaterial decât în mediu și așa mai departe. Luând în calcul imaginea de ansamblu a modurilor de a fi pe care formele le pot avea, mă pot reîntoarce
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Ceea ce se află între acestea sunt forme care există în diferite grade de imaterialitate: în mediu (aer sau apă) formă are un mod de a fi mai imaterial decât în obiectul sensibil, în simțuri, un mod de a fi mai imaterial decât în mediu și așa mai departe. Luând în calcul imaginea de ansamblu a modurilor de a fi pe care formele le pot avea, mă pot reîntoarce la problema centrală a acestui capitol, definirea criteriului cognitiv. Deși în reformulările criteriului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
imaterialitatea este decisivă pentru Toma în definirea unui cunoscător. Între gradele de imaterialitate și gradele de perfecțiune pe care o formă le poate avea există o relație de proporționalitate: cu cat o formă are un mod de a fi mai imaterial (separată de condiții de individuație, de organ corporal, de particular), cu atât este mai inteligibila, iar cu cât este mai inteligibila, cu atât este mai aproape de perfecțiunea de a fi universală, adică de a putea fi aplicată mai multora. În
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de a fi specific cunoașterii. Dar dacă imaterialitatea este modul cunoașterii și motivul pentru care cineva este un cunoscător, de ce în fragmentul despre cunoașterea îngerilor (I.4.) este subliniată distincția dintre intențional și natural? De ce nu este evidențiata distincția dintre imaterial și natural? Răspunsul poate fi ga sit în noțiunea de grade de imaterialitate. În primul rând, Toma se exprimă clar asupra unui lucru: cunoașterea se realizează cu ajutorul formelor (specii). Modurile variate de a fi ale acestor forme au dat naștere
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
forma culorii are pe perete un mod de a fi natural, similar modului de a fi pe care forma unui înger o are într-un înger, dar în mediu formă culorii are doar un mod de a fi intențional și imaterial, nu și unul inteligibil. O formă are un mod de a fi inteligibil atunci când este în totalitate imateriala (vezi I.10.). În consecință, pentru că o formă să poată fi cunoscută, ea trebuie să aibă și un mod de a fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
forma unui înger o are într-un înger, dar în mediu formă culorii are doar un mod de a fi intențional și imaterial, nu și unul inteligibil. O formă are un mod de a fi inteligibil atunci când este în totalitate imateriala (vezi I.10.). În consecință, pentru că o formă să poată fi cunoscută, ea trebuie să aibă și un mod de a fi imaterial, nu doar unul intențional. Cu cat o formă este mai imateriala, cu atat devine mai inteligibila. În
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu și unul inteligibil. O formă are un mod de a fi inteligibil atunci când este în totalitate imateriala (vezi I.10.). În consecință, pentru că o formă să poată fi cunoscută, ea trebuie să aibă și un mod de a fi imaterial, nu doar unul intențional. Cu cat o formă este mai imateriala, cu atat devine mai inteligibila. În simțuri formă este mai puțin imateriala, deci mai puțin inteligibila decât în intelect, motiv pentru care există o diferență între cunoașterea senzorială, care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fi inteligibil atunci când este în totalitate imateriala (vezi I.10.). În consecință, pentru că o formă să poată fi cunoscută, ea trebuie să aibă și un mod de a fi imaterial, nu doar unul intențional. Cu cat o formă este mai imateriala, cu atat devine mai inteligibila. În simțuri formă este mai puțin imateriala, deci mai puțin inteligibila decât în intelect, motiv pentru care există o diferență între cunoașterea senzorială, care este legată de individual, și cea intelectiva, care este universală. Îngerul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pentru că o formă să poată fi cunoscută, ea trebuie să aibă și un mod de a fi imaterial, nu doar unul intențional. Cu cat o formă este mai imateriala, cu atat devine mai inteligibila. În simțuri formă este mai puțin imateriala, deci mai puțin inteligibila decât în intelect, motiv pentru care există o diferență între cunoașterea senzorială, care este legată de individual, și cea intelectiva, care este universală. Îngerul, fiind prin natura lui o ființă complet imateriala, spre deosebire de intelectul uman, a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
formă este mai puțin imateriala, deci mai puțin inteligibila decât în intelect, motiv pentru care există o diferență între cunoașterea senzorială, care este legată de individual, și cea intelectiva, care este universală. Îngerul, fiind prin natura lui o ființă complet imateriala, spre deosebire de intelectul uman, a cărui imaterialitate este situată pe o treaptă inferioară îngerilor datorită unirii cu trupul, vă recepta formă altui înger într-un mod pur ima terial, inteligibil. Investigația de până acum m-a condus către o reinterpretare a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
reinterpretări, cred că pasajul ar trebui citit în felul următor: (A) În prima parte a textului, Toma precizează faptul că forma îngerului cunoscut, care este în îngerul cunoscător, nu diferă de forma îngerului cunoscut în acord cu modul material sau imaterial de a fi al formei. Nu este nimic controversat într-o astfel de afirmație. Formă care este într-un înger și forma unui înger cunoscut care este într-un alt înger, cunoscător, nu diferă prin aceea că una are un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de afirmație. Formă care este într-un înger și forma unui înger cunoscut care este într-un alt înger, cunoscător, nu diferă prin aceea că una are un mod de a fi material și alta, un mod de a fi imaterial, deoarece: (a) orice formă care este în mintea unui cunoscător nu poate avea decât un mod de a fi imaterial, deci materialitatea este de la inceput exclusă din aria criteriului cognitiv; (b) imaterialitatea este comună ambelor forme, atât formei care informează
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu diferă prin aceea că una are un mod de a fi material și alta, un mod de a fi imaterial, deoarece: (a) orice formă care este în mintea unui cunoscător nu poate avea decât un mod de a fi imaterial, deci materialitatea este de la inceput exclusă din aria criteriului cognitiv; (b) imaterialitatea este comună ambelor forme, atât formei care informează îngerul cunoscut, pentru că îngerii sunt ființe imateriale, cât și formei îngerului cunoscut, care există în îngerul cunos că tor, așa cum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în mintea unui cunoscător nu poate avea decât un mod de a fi imaterial, deci materialitatea este de la inceput exclusă din aria criteriului cognitiv; (b) imaterialitatea este comună ambelor forme, atât formei care informează îngerul cunoscut, pentru că îngerii sunt ființe imateriale, cât și formei îngerului cunoscut, care există în îngerul cunos că tor, așa cum rezultă din (a). (B) În a doua parte se spune despre specii că diferă în funcție de modul de a fi pe care il au, natural sau intențional. (a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]