3,653 matches
-
sufixele personale: sg. p. I -(y)ım, -(y)im p. II -sın, -sin p. III -0 pl. p. I -lım, -lim p. II -sınız, -siniz p. III -lar, -ler Popular, pentru persoana a III-a singular și plural se folosește imperativul. (-sın, -sin, -sun, -sün și -sınlar, -sinler, -sunlar, -sünler) În spoitorească i s-au adus modificări: I sg.: ćek`im; gir`im; ćalïś`ïm; pall’`ïm I pl.: c
CONJUNCTIVUL PREZENT TURCESCOID de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373050_a_374379]
-
̈nl`ar [ćek- a pleca; gir- a intra; ćalïś- a munci; palla- a crăpa (verbe intranzitive)] P. III sg. și p. III pl. au formele de prez. conj. popular turcesc, ce folosește imperativul. P. II pl. reproduce forma de p. III pl., imitând verbele de conjugarea rromă. P. I pl. provine dintr-o formă hipercorectă (-lık, -lik). Și formele acestui conjunctiv prezent au fost reproduse la indicativul viitor. Referință Bibliografică: CONJUNCTIVUL PREZENT TURCESCOID
CONJUNCTIVUL PREZENT TURCESCOID de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373050_a_374379]
-
Într-adevăr, se pare că ceasul său nu-l mințea, iată că și data afișată pe ecran era cea știută... dincolo, de unde căzuseră. Zevzecii de camarazi se amuzau copios pe tema noii și vechii înfățișări, dar el era zguduit de imperativul ieșirii din această capcană! Doar gândindu-se numai la lipsa apei și hranei... și îl apucau fiori reci pe șira spinării. Așadar, după minute bune de hărmălaie a celorlalți și de tăcere din parte-i, reluă inițiativa: -Gata, ajunge! Trebuie
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
Publicat în: Ediția nr. 1702 din 29 august 2015 Toate Articolele Autorului AȘTEPTAREA Deseori, în discuțiile purtate pe mobil, se întâmplă ca interlocutorul să te întrerupă brusc, spunându-ți: „Mai vorbim! Hai că mă sună cineva!”. Ce ascunde, oare, acest imperativ? Ce denotă faptul că suntem „disperați” ca nu cumva să ratăm vreun apel? Pe de o parte, din punct de vedere semiologic, tematizarea comunicării este caracteristica actualei etape a istoriei filosofiei, totul reducându-se doar la ceea ce poate fi comunicat
AŞTEPTAREA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372246_a_373575]
-
noastră viață este nu numai strâns legată de semnificații, ci chiar imposibilă fără acestea. Pentru „comunicare”, nu există decât semnul - ceea „ce este”, sau ceea ce se poate cunoaște - totul nefiind altceva decât ceea ce poate a fi comunicat sau semnificat. Probabil, imperativul „Hai că mă sună cineva!” nu este altceva decât confirmarea - de care avem nevoie în permanență - a faptului că existăm. Pe de alta parte, cred că imperativul cu pricina ascunde o tainică așteptare, o așteptare transcedentală, izvorâtă din faptul că
AŞTEPTAREA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372246_a_373575]
-
cunoaște - totul nefiind altceva decât ceea ce poate a fi comunicat sau semnificat. Probabil, imperativul „Hai că mă sună cineva!” nu este altceva decât confirmarea - de care avem nevoie în permanență - a faptului că existăm. Pe de alta parte, cred că imperativul cu pricina ascunde o tainică așteptare, o așteptare transcedentală, izvorâtă din faptul că omul este o ființă socială. Așteptarea se împletește cu nativa noastră curiozitate. Așteptăm să fim sunați, adică dorim să fim căutați de ceilalți, să fim în angrenaj
AŞTEPTAREA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372246_a_373575]
-
la Gurile Dunării, alături de marile puteri europene și Rusia sau mai apoi URSS. Până la dezvoltarea transportului de călători în străinătate pe calea aerului, Galațiului era portul principal prin care se ieșea din țară. Primarii gălățeni ai epocii au înțeles aceste imperative și le-au pus în valoare. Mandatele lor scurte arată că școala primăriei era una de lideri, iar continuitatea proiectelor și materializarea lor ținea de lucrul în echipă, coeziv și susținut, cuvinte care astăzi par simple formule de propagandă. Avem
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
clopot. Rolul său era acela de a înștiința locuitorii cetății despre existența unui condamnat la moarte care urma a fi executat în piața centrală. În anii 1775 și 1798 clădirea a fost mistuită de două incendii devastatoare. Recuperarea și refolosirea, imperative ale primăriei secolului al XIX-lea După ultimul incendiu care a distrus Casa consiliului, municipalitatea a hotărât ridicarea unei clădiri noi, mult mai încăpătoare. Din lipsă de spațiu, a fost concesionat terenul din apropiere, pe care se afla biserica unitariană
ALTĂDATĂ, ALEŞII ERAU MAI RESPONSABILI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379801_a_381130]
-
respecte adevărul. Iată oafirmare care ne impune să pretindem că omul ar trebui să fie adevărul însuși”; și altele. Despre frumoasele virtuți umane, autorul s-a pronunțat cu multă determinare: “Prietenia se află la jumătatea drumului dintre simpla amiciție și imperativul absolut al sentimentelor umane - iubirea adevotată”; “Răbdarea este noianul zăpezii de pe povârnișurile abrupte, care așteaptă o simplă vibrație pentru a produce avalanșa”; Sinceritatea este fereastra deschisă a sufletului omenesc prin care, celce o posedă, lasă fără teamă ca să se poată
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
inerție și opreliște, îndrăznețul se prăvăli rapid, lungindu-se un pic în cădere. Totul se petrecu extrem de repede. Când îl zăriră pe nelegiuit reînălțat, ca la o comandă neauzită, dar cu efect percutată, din mai multe piepturi răsună la unison imperativul La coadă! La coadă! Băgărețul îi fulgeră cu ochi mijiți a indignare, părând chiar să fi rostit ceva, dar zarva îi acoperise mesajul! Nemaizăbovind o clipită, deschise portiera mașinuței și plecă în trombă, lăsând șirul indian să-și savureze triumful
DAŢI-O-NCOLO...! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374784_a_376113]
-
Dumnezeu și poporul credincios. Un monah cu vocație care prin exemplul vieții sale, prin harul, priceperea și înțelepciunea insuflate de Dumnezeu, prin cuvânt și fapte mărturisește cu putere cerească Adevărul și apără dreapta credință, Ortodoxia. Faptul că sfințenia este un imperativ divin, aceasta o întâlnim în majoritatea textelor religioase relevante, în mod special, în Sfânta Scriptură. Tot acolo citim că, deși sfinții au fost niște oameni obișnuiți, ei au căpătat niște daruri speciale divine, cum ar fi dobândirea Duhului Sfânt. Ei
LECŢIA PĂRINTELUI ARSENIE BOCA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371669_a_372998]
-
viscerale, autoexecuțiile eului și simțiri dereglate, promovarea gradului zero al scriiturii, a unei stări poetice plasmatice, prin contestarea rolului metaforei. Acești poeți care practică textualismul au atitudini radicale în raport cu universul literaturii: ei susțin că toți poeții care nu se supun imperativului scriiturii sunt considerați pășuniști și tradiționaliști”. Într-un eseu publicat pe site-ul „Confluențe literare” (Ediția nr.1794 din 29 noiembrie 2015) și intitulat „ AFLAREA ÎN TREABĂ, O CONSTANTĂ A MAJORITĂȚII CĂRȚILOR LANSATE, George Petrovai, un alt critic pe care
CU DURERE ŞI DRAGOSTE PENTRU ARTISTUL CONTEMPORAN, DE FLORIN T ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371718_a_373047]
-
Înălțarea Sa. Pentru această supremă împlinire atât Omul cât și Națiunile respective trebuie să urmeze Calea Bisericii lui Hristos-Cea Una, Sfântă, Apostolească și Sobornicească. Națiunile creștine trebuie să se sprijine pe un Stat național creștin, adică naționalist care intră sub imperativul autorității Elitei Creștin-Ortodoxe-Conducătoare și Călăuzitoare, ca urmare a tuturor pe Calea Dragostei Ortodoxe-Hristic-Evanghelice . Perspectiva hristocentrică a lumii creștine o reclamă permanent Rezistența sa religioasă, care se asumă prin drepturile fundamentale ale credinței străbune ortodoxe. Biserica lui Hristos și Statul național
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
protagonistului (autor - narator - personaj). Concomitent, și fatal, toate componentele - conflict, fabulă, tipologii, ba chiar și ambianța - se constituie și acționează în același orizont al necruțării axiologice. O lume restrânsă, o elită de ordin moral și spiritual, rânduită și funcționând conform cu imperativele asumate de cel ce, în felul meu de a gândi, este o persoană (nu, pur și simplu, un individ). Am mai spus-o, în viu grai sau în scris. După convingerea mea, o persoană este acel exemplar uman, purtător de
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
între Berlin și București. Ministrul român de Finanțe, Sturdza, negociază cu Bleischröder și cu guvernul german, sfîrșind prin a ceda în problema căilor ferate. În octombrie 1879, Parlamentul român adoptă o formulă de revizuire a Constituției din 1866 care imită imperativele articolului 44 acordînd naturalizare evreilor în funcție de cererile individuale. Camerele române au tras de timp. "În realitate, spune ministrul Franței în martie 1879, cuvîntul discuție este impropriu, fiecare orator ridicîndu-se la tribună cu tema făcută pe care o debita fără a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pe problematica umanismului față de noile barbarii pe care războiul le-a revelat și față de dominația unei tehnici al cărui triumf este asigurat de război. Unul dintre acești intelectuali este Benjamin Fondane, al cărui parcurs emblematic pune în lumină contrastele și imperativele unei epoci care apasă asupra României ca și asupra altor țări ale Europei. Evreu originar din Iași, Fondane se mută la București în 1919 și ține la revista Sburătorul "cronica ideilor". De asemenea, publică diverse articole în ziarul Rampa și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
acest tip de om nou, trebuia să măsurăm". Pe de altă parte, există realitatea formării unei elite de noi conducători care dețin mecanismele puterii totalitare și care nu au de gînd să renunțe la ele. Constituția din 1952 răspunde și imperativelor mitului prometeic, dar și nevoilor revoluționarilor deveniți cadre, plini de ambiții pentru ei înșiși, pentru familiile lor și pentru cei asemeni lor; aceasta impune ca partidul, după articolul 86 al Constituției din 1952, să fie singurul partid recunoscut în țară
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o retorică a progresului, atașamentul la un mod de viață lipsit de gadget de consum ținînd loc de etică. Generația născută în timpul războiului sau imediat după aceea se adaptează: ea asimilează valorile comuniste ale performanței, care nu sînt departe de imperativele meritului burghez. Generația tinerilor parveniți învață plăcerea unui consum modest pe care sistemul îl prezintă ca reprezentînd premizele unui viitor mai bun pentru toți. Tinerii intelectuali se lasă antrenați de curentele avangardei literare și ale noului roman, structuralismul, intră într-
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să se eschiveze de la lovituri trișînd asupra bilanțurilor. "Haosul statistic și cel al informațiilor creează condiții excelente pentru înflorirea corupției, care își țese rețeaua prin toate unghiurile vieții sociale și sub cele mai diferite forme", scrie Mihai Botez. Apelul la imperativele "organizatorice" este permanent. Acest apel structurează rezoluțiile partidului din decembrie 1977: "Rezoluția relevă importanța măsurilor de creare și perfecționare a cadrului organizatoric atît la nivelul unităților socio-economice, al orașelor și comunelor, cît și la nivel național unic în felul său
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
redefini după normalitatea dorită de conducerea comunistă este un mod de compromis care costă: un număr de intelectuali de origine aristocrată și burgheză s-au raliat pentru a-și păstra pozițiile și și-au adaptat propriul patriotism de autolegitimare la imperativele puterii. Renunțînd la spiritul critic, ei vor intra în Academie. Ruptura din anii '70 dintre mediile disidenței care sînt stimate în Vest și elitele compromisului intern care sînt disprețuite antrenează o supralicitare a comportamentelor de adeziune: jumătățile de măsură sînt
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fi ele concepute și practicate, nu pot înlătura percepția publicului interesat asupra unor eventuale deficiențe existente. În consecință, grija primordială a echipei manageriale a școlii trebuie să se îndrepte către conceperea acelei oferte educaționale, care să răspundă cumulat următoarelor trei imperative : 1asigurarea satisfacției elevilor/părinților/absolvenților; 2-asigurarea unui curricum la decizia școlii cu costuri minime pentru școală și depistarea unor surse de finanțare extrabugetară pentru susținerea materială a ofertei; 3-asigurarea intereselor pe termen lung ale comunității în ansamblul ei. Luarea în
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
italiene, engleze și mai ales franceze, citește, memorează versuri și proze din producția timpului și pictează întruna, fără program, părîndu-i-se că viața-i prea scurtă pentru a o pierde în fleacuri. Dar același moment îi cere să țină cont de imperativul său. Unul nou, turbulent, contrariant pentru spiritele clasate. E la modă decadentismul, morală a "hedoniștilor cu mustrări de conștiință", căruia Pallady îi plătește tribut pe măsură, însușindu-și forma de dandysm care-i convenea cel mai mult, nu o frondă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
primar care îl determină pe copil să devină școlar îl constituie o sinteză de factori interni și externi. Principalul factor intern este reprezentat de curiozitatea copilului pentru ceea ce se întâmplă în mediul școlar. Factorii externi sunt în principal imitația și imperativul social. După intrarea în clasa I, învățarea devine o activitate obligatorie dar și foarte dificilă. Ea reclamă operații de muncă foarte migăloase, concentrare îndelungată a atenției și voinței, organizarea și dozarea atenției voluntare, iar în ceea ce privește satisfacția pe care
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
consumului de energie termică și electrică, de economie a combustibilului, dar și dificultățile de aprovizionare cu alimente și bunuri de strictă necesitate încep să-și facă simțite efectele asupra moralului ofițerilor de securitate și, implicit, asupra gradului de adeziune la imperativele politice clamate de către regim. De exemplu, celebrele îndemnuri din anii ’80, adresate întregii populații a României, de a consuma pește oceanic cu orice ocazie, nu au ocolit structurile Ministerului de Interne. Potrivit unui „Program de măsuri privind consumarea, în continuare
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
față de partid și conducerea sa, reprezintă garanțiile cele mai sigure ale securității personale a conducerii partidului și statului nostru. Cu atât mai mult, asigurarea securității Președintelui R. S. România, a celorlalte persoane din conducerea de partid și de stat, constituie imperativul major al activității Direcției de securitate și gardă, ale cărei cadre au marea onoare de a îndeplini această misiune de excepțională importanță, ceea ce le obligă să acționeze cu dăruire, abnegație, spirit de răspundere și sacrificiu pentru transpunerea exemplară în practică
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]