2,835 matches
-
Cultură și Literatură română din Bucovina 1914 Calendarul Societății pentru Cultură și Literatură română din Bucovina 1914 , redactor I. Nistor. * Calendarul copiilor 1909-1921 Calendarul copiilor 19091921, era editat de Societatea Culturală „Dacia” (Biblioteca populară „Dacia”), cu sediul la Palatul Național. Imprimat la Tipografia Kameski (1909,1911), la Societatea tipografică bucovineană (1910), la Tipografia Societății „Școala română”, Suceava (în 1912 și 1913) la Tipografia „Austria” din Cernăuți (1914). Publică proză și versuri, literatură patriotică, cu semnăturile: G. Coșbuc, S.Fl.Marian, Mihai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
după versurile lui Francis Ledwidge, tânăr poet și voluntar irlandez înrolat în armata britanică, mort la 31 iulie 1917, în luptele de lângă Ypres, într-unul din primele atacuri. CD-ul este dublat de o broșură cuprinzând biografia poetului-soldat, textele cântecelor imprimate și fotografiile muzicienilor implicați în realizarea lui. CD-ul, sper, mă va ajuta să „reintru” în atmosfera locului când voi transcrie pe curat aceste note de drum. VASILE GÂRNEȚ: Discut cu estonianul Peeter Sauter, răvășit și el de cele văzute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
să arate ce pot. Să lupte, să obțină victoria într-un meci al orgoliilor. Trupa lui Figo este, de departe, cea mai bună în grupă și una dintre favoritele la titlu. Nu ajungem nicăieri cu aceeași veche tactică de temporizare, imprimată, în timp, mai întâi de Lucescu și dusă pe culmile ineficienței de „bigotul” Iordănescu, îndărătnic ca un catâr, antrenorul cu idei puține, dar fixe. VITALIE CIOBANU: Parc de Bruxelles Warande - o grădină botanică în care luăm masa în picioare, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
lasă contemplați. Afișează, așa, o neglijență studiată: fețe tinere schimonosite de barbișoane, tricouri spălăcite, blugi uzați, curele cu catarame mari, lanțuri, franjuri, cercei... Ce mai, o alternativă a vieții. Orașul vechi e bine îngrijit, majoritatea clădirilor sunt renovate și au imprimată o prospețime a culorilor, care dă senzația de artificiu, de festivitate deloc atractivă. E totuși plăcut, deși nu mă impresionează nimic. Facem niște fotografii lângă Palatul Regal, reședința regilor Poloniei, construit în secolul al XVII-lea, distrus în timpul războiului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
militare erau trase în fața intrării în clădire și grupuri de soldați cărau în brațe, de-a valma, cutii și lăzi cu documente, cu benzi audio, cărți, luate fără nici un fel de evidență. Unii dintre băieți credeau că acele role au imprimată muzică, așa că le îndesau prin buzunare. I-am întrebat unde duc toate acele lucruri, mi-au spus că la Pitești, la garnizoană. Aceeași soartă a avut-o și arhiva Comitetului Central al P.C.R. depozitată la un etaj special amenajat în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Cruce mare din lemn de chiparos, M-rea Slatina. 40. Disc de argint, secol al XVI-lea. 41. Evanghelie slavonă, manuscris din anul 1405, de la M-rea Tismana. 42. Evanghelie slavonă, manuscris din anul 1502. 43. 2 (două) Evanghelii slavone imprimate. ARHIVELE STATULUI DIN BUCUREȘTI 1.O parte din actele Casei noastre Domnitoare și în special actele examenului de bacalaureat al Prințului Carol. 2.O parte din actele bisericii Sf. Vineri-Hereasca ce fuseseră depuse la această Direcțiune. 3.Un număr de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ministrul și parte din personalul Legațiunei noastre din Petrograd sânt arestați la 1 ianuarie 1918 și expulzați; ruperea relațiilor diplomatice între România și Rusia este oficial declarată de sovietele maximaliste. Tezaurul și toate depozitele noastre, tipografia Băncii Naționale, stocul deja imprimat de bilete, în valoare de 40.000.000 împreună cu clișeurile lor, sânt în întregime sechestrate de bolșevici; consulul nostru general, pierzându-și calitatea sa oficială, nu mai poate oferi nici depozitelor, nici naționalilor noștri, nici o protecțiune eficace. De acord cu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
despre cele petrecute un proces-verbal, prin care se recunoștea - pentru prima oară - oficial, de către Guvernul Sovietelor, dreptul Statului român asupra tuturor depozitelor de acolo. Cele opt lăzi ridicate nu aparțineau însă Sovietului: ele conțineau bilete de câte doi lei, definitiv imprimate, în valoare de aproape două milioane lei. (Tocmai acum în urmă se anunță că aceste lăzi au fost descoperite la Sevastopol în păstrarea unui acolit al lui Racowsky, socialistul Bujor, care a fost arestat). Relațiile României cu maximaliștii intraseră însă, în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
protecția intereselor franceze. Este de remarcat că, în această vreme, Banca Națională a României, intervenind pe lângă comisarul Afacerilor Externe, prin mijlocirea Consulatului General al Norvegiei, însărcinat cu protecția intereselor românești, cu scopul de a obține restituirea arhivelor, ca și a biletelor de Bancă imprimate, precum și a hârtiei, ce se găseau sechestrate la imprimeria sa de la Moscova, comisarul Afacerilor Externe a răspuns Consulatului Norvegiei că în această chestiune privind România nu putea să decidă nimic fără avizul prealabil al „tovarășului Rakovski“, „președintele de la Sovnarkom" (nr.
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Mehedinți, Pătrășcanu, Beldiman, Iarca, I.C. Filitti, Galaction, Arghezi, gl Hiottu, Culcer, Burghele, col. Mircescu, pleda nu numai pentru disculparea lui Al. Sturdza, dar îl declara un salvator al situației de „ar fi fost îngăduit să deschidă fruntaria germanilor“. Această broșură imprimată a fost autorizată de Kommandantură și răspândită în țară deodată cu Cântecul soldatului, care propovăduia moartea Brătienilor, a lui Take Ionescu, într-un stil foarte vulgar. alexandru sturdza Anicuța Florescu mi-a povestit cum Grigore și Ion Carp, sosiți de pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
întreprinse și povestesc succint fragmentul ilustrat. Material didactic: tablouri pe care sunt lipite căsuțe, adeziv, paie, bețișoare, pietricele. ARTĂ: Sarcini de lucru: * Copiii primesc desene reprezentând cocosul din povestea Punguța cu doi bani de Ion Creangă, pe copul căruia sunt imprimate cifre. * Copiii vor coloră cocosul respectând legendă de pe fișa. * Vor identifica personajul, vor preciza povestea din care face parte și autorul ei. Material didactic: fișe care conțin imaginea cu cocosul și legendă culorilor, acuarele. SCENARIU DIDACTIC Povestina, o vrăjitoare foarte
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
are dreptul să-i condamne că au făcut o pasiune care nu duce nicăieri? E mai bună oare patima băuturii? E mai motivată cumva atracția clinică pentru ruletă sau pocher? Pe câțiva dintre acești bolnavi de cărți și de hârtie imprimată îi știu de o groază de vreme. Duc tot timpul cu dânșii o pungă jegoasă plină cu prospecte, cu reviste de tot neamul și cu tot felul de tipărituri distribuite gratuit în locurile unde se vând cărți sau se face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
dat artei de a situa în centrul ei nu un erou pasiv, stăpânit de împrejurări, ci de o voință de a se realiza uman și pentru oameni, în atmosfera unei înalte și vibrante tensiuni morale. Și este, de asemenea, avântul imprimat atât de necesarului proces permanent de primenire interioară a culturii, prin intensificarea cunoașterii propriei noastre arte și a artei tuturor celorlalte popoare în evoluția lor. [...]“ (Scînteia, 27 ianuarie 1973) „Alegându-l să-i conducă destinele, poporul a ales pe cel
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
formă de L, se află o mulțime de aparate, dintre care multe îmi sînt cunoscute din facultate. La capătul dinspre fereastră al mesei, pe un scaun rotativ, cu pistolul de lipit în mînă, Nelu Arbore stă plecat asupra unui circuit imprimat, privindu-l atent, trăgînd din cînd în cînd cu coada ochiului la schema așezată alături. Intrați, intrați, îmi strigă fără să mă privească. Un moment numai, să mai fac o lipitură... Tot cu "lipiturile", Ioane, de cînd te știu, îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
să... ăă... să le duc înapoi în depozit. Încerc să înșfac tricoul, dar ea pleacă repede de lângă mine. Mă duc doar să mă uit un pic în oglindă. Hei, Tracy, ce zici de astea? Altă fată, îmbrăcată cu noua jachetă imprimată Dior, se apropie de noi. — De ce anume? — De tricourile astea noi. Nu sunt cool de tot? Ia încă unul și i-l dă acesteia. — Vă rog mult să mi le dați înapoi... zic neajutorată. — Ăsta e foarte simpatic! Acum s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
bomboane desfăcută, în fața ei. În colțul încăperii, bătând la computer, e o fată cu mii de agrafe colorate, care trebuie să fie Kirsten. — Becky! spune Robyn. Intră! Termin imediat! Jennifer, draga mea, cred că ar trebui să mergem pe satin imprimat. Da? OK. La revedere. Pune jos receptorul și mă privește radioasă. Becky, scumpa mea! Ce faci? Cum a fost în Anglia? — Bine, mulțumesc de întrebare. Robyn... — Tocmai vin de la un prânz de mulțumire pe care mi l-a oferit doamna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
bombarda, literalmente, prefecturile din țară cu numeroase lucrări litografiate ce reprezentau scene din războiul de neatârnare. Litografia este, potrivit Dicționarului limbii române, „O metodă de reproducere și de multiplicare pe hârtie a textelor, desenelor, figurilor etc., prin utilizarea de negative imprimate sau desenate pe o piatră specială, calcaroasă”. Încă de pe 10 septembrie 1877, Prefectura Fălciu primise de la Ministerul de Interne o adresă (nr.21.232) Însoțită și de prezentarea lucrării locotenentului colonel citat, ce urma ca, În caz de acceptare de către
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la ambasadă, înainte de a pleca la întâlnirea cu amicul importator, a deschis "diplomatul" și a extras din el câteva cravate dintr-o pânză ordinară, colorate țipător, cu elastic pentru "gât" și cu un tractor cu inscripția UTB de toată frumusețea imprimat vizibil în zona nodului, pe care mi le-a făcut cadou și pe care intenționa să le dăruiască și partenerilor de afaceri. Eu chiar și pe vremea socialismului victorios aveam o colecție superbă de cravate de mătase și am simțit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ochi. Brusc, lecția ia sfârșit și Mademoiselle ne citește pe veranda unde rogojinile și scaunele Împletite degajă un miros tare, de paie, În zăpușeala din aer. Pe policioarele albe de la ferestre și pe băncile lungi de sub ele, acoperite cu stambă imprimată decolorată, razele de soare se frâng În giuvaere geometrice, după ce trec prin romburile și pătratele vitraliilor. E ora când Mademoiselle este În forma cea mai bună. Câte volume ne-a citit ea pe veranda aceea! Glasul ei firav continua să
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ochi cu clădirea nouă, de abia terminată, ce adăpostește la parter cinematograful „Luceafărul” și pe colț „Miorița”, cândva faimoasă (ca magazin de desfacere a produselor lactate). Pe peretele oblic, roșu-cărămiziu al acelui bloc proaspăt dat în folosință, se află proiectată, „imprimată” toată starea mea sufletească de atunci. N-o mai descriu deci, e „scrisă” acolo. Să spun doar că mă simțeam surprinzător de liniștit. Iluzii nu-mi puteam face. Îmi savuram cu un soi de voluptate singurătatea, condiția de victimă, resemnarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
despre una, alta: nici o vorbă despre cronica respectivă; mândria îi interzice autorului să pomenească măcar despre ea; nici un cuvânt de mulțumire, nici un cuvânt de reproș; ca și cum n-ar fi văzut-o; și totuși, fața îl trădează: descopăr pe ea, bine imprimat, textul cronicii mele; vanitatea lui profund jignită poartă o „mască” de ziar... Istoria se repetă când cineva te laudă foarte tare; după cronica extrem de generoasă pe care Nicolae Manolescu a făcut-o volumului meu de amintiri, După-amiaza de sâmbătă, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
examen cu acest opus. Dar distincția cu care a interpretat octogenarul performer a ținut cu respirația tăiată tot auditoriul din seara amintită! Aș dori ca doveditoarea probă a celor afirmate de mine să se păstreze peste timp pentru posteritate (caseta imprimată de T.V.R Iași, drept pentru care felicit inițiativa redactorului muzical Alexandru Vasiliu). Nimeni din cei prezenți - profesioniști sau melomani - nu va putea uita tonul cald, frazarea impecabilă, respirația largă, începând chiar cu prima frază a lucrării amintite! O adevărată
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
înainte de a pleca la întâlnirea cu amicul importator, a deschis "diplomatul" și a extras din el câteva cravate dintr-o pânză ordinară de plastic, colorate țipător, cu elastic pentru "gât" și cu un tractor cu inscripția UTB de toată frumusețea imprimat vizibil în zona nodului, pe care intenționa să le dăruiască și partenerilor de afaceri. Eu chiar și pe vremea socialismului victorios aveam o colecție superbă de cravate de mătase și am simțit că-mi vine să-mi fac seama legat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
același sarcofag cu insipida Ucraina. Doar au căzut ambele pe front în sferturi, nu? iulie 2006 De ce ne uităm la Mondiale Pentru că ne aducem aminte. Iar orice Brazilia-Franța scoate din sertarul creierului banda mototolită de Maiak pe care se află imprimat, aproape fază cu fază, memorabilul meci de la Mondialul din ’86. Atunci nu comenta Grădinescu, ci duetul celor doi bulgari, Nikolai Kolev și Nikola Ekserov. Asta fiindcă Nicolae al nostru nu înghițea cosmopolitismul Cupei Mondiale. „Dobrîr vecer ot Guadalajara!“ Și comentariul
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Soarta a dat neamului această minune, care ne ține adunați pentru a ne îndruma. Eu, conducătorul Orilieo”. În mijlocul casetei este imaginea lui Orilieo. Mai avem de la acest conducător plin de fală și un medalion din tinerețea lui care, prin textul imprimat ne ajută să înțelegem mai bine acele vremuri. Stînga: ,,Cel care a băgat frica în toți umflîndu-și pieptul este Oriloe conducătorul cetății Sarmisetuzo”. Dreapta: ,,Eu leul tînăr am luat seamă la cel care s-a luptat cu neamul românilor și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]