2,250 matches
-
vă mulțumim. Sînteți un adevărat erou", nu mai contenea funcționarul. Altădată l-am revăzut pe judecătorul care m-a trimis la închisoare. Lângă el, în boxă, ascultând actul de acuzare, se aflau tata, fosta mea soție și procurorul care mă incriminase în proces. Toți mă priveau înfricoșați. Acum eu eram judecătorul. Soarta lor depindea de mine. Le-am dat pedepse grele, apoi i-am achitat, lăsîndu-i să plece, ușurați, fericiți că au scăpat, cu excepția procurorului. Acesta învîrtea o pipă între degetele
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
exista un real pericol de inundații devastatoare. Iată cum pedagogul ia atitudine civică față de această situație: pe de o parte îi compătimește pe cei amenințați, vrând să-i protejeze prin invocarea divinității, pe de altă parte îi admonestează și îi incriminează pe cei care „s-au îmbogățit defrișând în mod criminal podoaba arboricolă a vechilor noștri codri”. (p. 139) Găsim destule pagini în care atitudinea și limbajul sunt specifice satirei. În eseul începutul noului an școlar 2009 - 2010, surprindem satisfacția pe
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
candidatului respins oficial se află în grupul prezent a spus-o clar: „Da, e adevărat că nu mai vreau să fac parte din asemenea comisii ca figurant, ca marionetă și că în anul cutare am primit un bilet cu un incriminat fără vină - spunându-i și numele întreg”. Colegul, care nu credea că eu am respectat adevărul faptic, ce știe el, fiind mai tânăr, despre „lupta de clasă” în învățământul românesc când se admiteau dosare cu originea sănătoasă și nu candidați
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
toate vin în sprijinul susținerii adevărului, în această problemă, în opoziție cu aceea a Comisiei W. care susține cu vehemență contrarul. Disecând și mai amănunțit această problemă, nu e greu să ne convingem că, interesat și partizan se măsluiește adevărul, incriminând nejustificat Țara și poporul român. Sper că, noi discuții și mai ales mărturii dezbrăcate de ură și interes abil nemărturisite să vină într-un viitor apropiat clarificând această spinoasă problemă. Am impresia (poate nu pe deplin justificată), dar România este
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
sunt amintiri subiective pentru mine, dar nu ar fi fost mai bine să nu se fi întâmplat așa ceva? Cam asta a fost partea mea din viață până la 22 decembrie 1989... am fost judecat și apreciat greșit pentru anumite fapte, deci incriminat pe nedrept și niciodată nu mi s-a mulțumit pentru lucrurile bine făcute... Nimeni nu mi-a spus măcar o vorbă bună. Revenind la momentul actual, în completarea pozitivă a zilei respective, mai pot adăuga telefonul energizant primit din Constanța
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Boria a fost legat și a murit, i-ați folosit securea pentru a-i sparge capul lui Goriancikov. Apoi ați strecurat securea în brăcinarul administratorului. În timp ce se petreceau toate astea, l-ați pus pe adevăratul Constantin Chirilovici Govorov să o incrimineze pe Lilia. De ce? Pentru a scăpa de ea. O deportare în Siberia cu fiica ei. Nu-i asta ceea ce voiați? Din nefericire pentru Lilia și Vera, din nefericire și pentru Zoia, Govorov a eșuat. ă Nu am nici cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
vă mulțumim. Sunteți un adevărat erou”, nu mai contenea funcționarul. Altădată l-am revăzut pe judecătorul care m-a trimis la închisoare. Lângă el, în boxă, ascultând actul de acuzare, se aflau tata, fosta mea soție și procurorul care mă incriminase în proces. Toți mă priveau înfricoșați. Acum eu eram judecătorul. Soarta lor depindea de mine. Le-am dat pedepse grele, apoi i-am achitat, lăsându-i să plece, ușurați, fericiți că au scăpat, cu excepția procurorului. Acesta învârtea o pipă între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
fost la Punct, ulterior la 75 HP și Integral, constant mefient, în pofida colaborărilor sporadice, față de revista lui Vinea și Iancu) este o personalitate „de tranziție” între primul val avangardist și suprarealism. Nu numai inconsecvențele estetice și ideologice ale Contimporanului sînt incriminate aici. Critica „uniștilor” se exercită, acum, de pe poziții suprarealiste asumate. Căci, odată cu „compromiterea” futurismului și a constructivismului, mișcarea condusă de André Breton devenise portdrapelul revoltei artistice: „Contrastul dintre desenul publicat pe prima pagină a acestei reviste și atacurile de pe ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nr. 10, 1 februarie 1930, reprodus în vol. Totuși, n-au fost singuri. Solidaritatea intelectualității române și evreiești în anii 1900-1940, ediție îngrijită de Maria Marian, Editura Universal Dalsi, București, 2005, pp. 131-132). „Acuzatorii” - Camil Petrescu și Barbu Lăzăreanu - au incriminat modernismul strident al acestui tip de teatru („orori osifere, monosilabisme care creează impresia de lugubru și hipertranscendental”), în schimb Sandu Tudor, Ilarie Voronca și M.H. Maxy s-au ridicat în apărarea „considerabilului efort de sinteză și viziune” al lui Sternberg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
primul. Aștept textul!” (p. 269). Dincolo de obsesia „precursoratului”/întîietății și a „paternității” opiniilor critice în privința „textualismului” urmuzian, disputa între cei doi este o „bătălie” pentru conceptul de text revendicat, în acea perioadă, de către scriitorii generației ’80. Iată și pasajul manolescian incriminat de către Marin Mincu: „...Literalul acaparează literarul. O profundă schimbare de înțelegere a literaturii e pe cale să se înfăptuiască. E de ajuns a spune, fără a intra în amănunte de ordin teoretic, că Urmuz trebuie numărat printre autorii moderni de texte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cu bățul în spatele friteusei, pe lângă o amănunțită căutare a lor în restul bucătăriei. În al treilea rând, nu se agață geaca de plită. În al patrulea rând, nimeni nu desface cartofii de unul singur. În al cincilea rând, care-l incriminează în ochii mei mai mult decât toate la un loc, nu se desfac niciodată două pungi simultan, mai ales că restaurantul se închide într-o jumătate de oră (a șasea greșeală, trântirea ușii, n-o mai pun la socoteală). - Hăhă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
dus să spună în stânga și-n dreapta despre noua dietă pe care a descoperit-o. Violet, bineînțeles. Sophie știa de Violet și se poate să fi ghicit că și Philip lua așa ceva. Dar mă îndoiesc că a vrut s-o incrimineze pe Violet. —Eu știam de insulină, sări Hugo, îndatoritor. De fapt, mulți au aflat de la ea. Și chiar dacă nu mi-ar fi spus, aș fi bănuit eu că se vede cu Philip. Gândește-te și tu, nu erau deloc discreți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
o aduc lui Ion Barbu toți cei ce-s certați cu Dumnezeu și nu se duc la biserică, ci Îl slujesc pe Mamona. Ar fi vorba, În total, de mai puțin de o pagină din dactilograma lucrării tale. În locul rândurilor incriminate ai putea adăuga nu una ci cât mai multe pagini În care să-i cuprinzi pe toți impostorii și neisprăviții care s-au răfuit nu numai cu marele poet și om de știință Ion Barbu, ci și cu toate spiritele
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
că xe "Borilă"Borilă vorbește de departamentul pe care Îl conducea În acel moment, Comisia Controlului de Stat. Petre xe "Borilă"Borilă atrage atenția asupra departamentelor, În care, după părerea sa, sunt un număr mare de evrei, ocazie de a incrimina Încă o dată gruparea celor excluși din conducere - xe "Pauker"Pauker, Luca, xe "Georgescu"Georgescu: „Acolo unde au lucrat deviatorii este legătură foarte mare În privința aceasta”5. El se referă - Într-o frază stângace și eliptică - la Ministerele de Finanțe, Externe
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Răpirea și «curățirea» revoluției române”, scris în decembrie 1994 (inclus în Tökes, 1996), îl acuză pe Ion Iliescu în mod direct că este „hoțul care strigă «hoții»” în chestiunea revoluției române, pe care și-a însușit-o uzurpator. Tökes îl incriminează pe Iliescu și grupul său de încercarea de „a purifica etnic” momentul decembrie 1989, eliminând începutul revoltei de la Timișoara, respectiv solidarizarea locuitorilor cu protestul maghiar și cu scânteia lansată de Lászlo Tökes - „În consecință, să trăiască Iliescu, Marele Revoluționar Național
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
general și în particular (pe studii de caz), manipularea proceselor revoluției, absolvirea celor vinovați pentru reprimarea violentă din decembrie 1989. De aceea, recunoscând statutul de revoluție, Mioc creditează, ulterior, și o lovitură de stat, dar numai după consumarea revoluției, și incriminează structura pucistă a noii Puteri postdecembriste, cum o numește el! (O parte dintre cărțile lui Mioc sunt publicate înainte de 1999, când s-au aniversat zece ani de la revoluție și când au fost inculpați, judecați și condamnați doi dintre agenții, la
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
România, în ciuda armelor sofisticate cu care aceasta a fost atacată, au fost generalii Ștefan Gușe și Iulian Vlad, care au izbutit să stopeze o posibilă invazie. Deși nu precizează ce țară ar fi dirijat agresiunea parapsihologică împotriva României, Teodor Filip incriminează voalat Uniunea Sovietică, care avea în dotare astfel de arme redutabile, de care militarii români nu aveau cunoștință. A doua carte a lui Teodor Filip (Secretele USLA, 1999) acuză implicarea în decembrie 1989 a unor forțe oculte și străine care
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
într-o operațiune de intoxicare de anvergură. Ramonet afirmă că așa-numitul masacru de la Timișoara (a cărui regie o acuză) constituie „cea mai mare păcăleală de la inventarea televiziunii” (p. 50), o manipulare grosieră, care a catalizat o isterie colectivă. Mommerency incriminează, la rândul său, ororile confecționate ale gropilor comune de la Timișoara, pe care le cataloghează a fi „simbolul celei mai mari minciuni mediatice din întreaga istorie a televiziunii” (p. 60). El acuză chiar un complot care avea nevoie de minciună pentru
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
civililor revoluționari a avut loc și fiindcă, mai târziu, ideea diplomelor de revoluționari urmărea să legitimeze ca revoluționari persoane din noua Putere care nu protestaseră în stradă, uzurparea revoluției având loc astfel și pe cale administrativ-birocratică. Noul organism al țării este incriminat de Mazilu ca structură comunistă din mai multe cauze: alergia FSN la vechile partide istorice era vizibilă, deși platforma-program afirmase necesitatea pluripartitismului; cenzura era văzută în continuare de FSN ca o măsură necesară (Ion Iliescu personal respinge inițiativa Uniunii Mondiale
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
totuși pe teza cocteilului, dorind să plaseze o marjă de siguranță între teoriile sale și opinia publică (temător că aceasta ar fi indignată dacă autorul ar nega revolta, circumscriind-o total comploturilor). Acuzând mai cu seamă conspirația externă, Coruț îi incriminează pe ruși, pe americani, pe unguri și pe evrei (Ivan, Sam, Ianoș și Ițic, după cum precizează condescendent autorul). Dacă până în 22 decembrie revoluția este totuși creditată, începând de la acea dată ea este invalidată și văzută ca o piesă de teatru
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
putea fi lichidat într-un stil absurd, caricatural sau extrem de brutal, fără respectarea legalității. „Teroriștii”tc " „Teroriștii”" Ciudat sau nu, primul care vorbește în decembrie 1989 despre „acțiuni teroriste” este Nicolae Ceaușescu, atunci când se referă la complotul extern împotriva României, incriminat de dictator în ultimele ședințe cu membrii CPEx (fratele său, generalul Ilie Ceaușescu, preia la rându-i formula atunci când, perindându-se prin diferite garnizoane din Cluj, Arad, Oradea, în decembrie 1989, în timpul insurecției timișorene, el îi prelucrează pe soldați și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în condiții confuze în fața MApN, ale căror cadavre au fost lăsate în stradă și profanate (mai târziu, respectivii uslași au fost declarați eroi!); răniții care au supraviețuit au fost, la rândul lor, arestați, maltratați și umiliți. În acest caz este incriminat faptul că „fabrica” relativ oficială de teroriști specula lichidarea din greșeală (sau intenționată) a unor ofițeri, ale căror cadavre puteau fi mai apoi catalogate oricum de către cei ajunși la putere. Ziariștii străini, dezamăgiți de revoluția din decembrie 1989, au scris
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
focul asupra protestatarilor, ofițerii de rang înalt care au participat la represiune fiind reîncadrați ori avansați în structurile postceaușiste. Treptat însă, la presiunea opiniei publice și, nu în ultimul rând, la presiunea urmașilor victimelor din decembrie 1989, Armata a fost incriminată parțial, iar unul dintre capii ei, generalul Victor Athanasie Stănculescu, a fost judecat și condamnat, chiar dacă la un deceniu după evenimente. Silviu Brucan a și afirmat, la câțiva ani după revoluție, că Armata a deschis focul asupra demonstranților („ăsta-i
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
alcătuite din scutieri, milițieni, cadre MI în uniformă și în civil (care acționau individual), trupe de securitate, cărora le-au fost alăturate și trupe MApN, a creat condițiile ca responsabilitățile să nu poată fi bine delimitate, iar Armata să fie incriminată pentru fapte reprobabile, pe care nu le-a săvârșit” (p. 67). Din 22 decembrie, trupele MApN s-au retras inițial în cazărmi, apoi, după fuga lui Ceaușescu, au fost solicitate să apere instituțiile strategice ale țării (Televiziunea, de pildă), instituțiile
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și a concretizat unele erori și după 22 decembrie (adică a tras și la întâmplare), Urdăreanu conchide defensiv: „Nu poate fi vina Armatei că la noi transformările sociale nu s-au produs în mod pașnic” și „Armata nu poate fi incriminată pentru ordinele primite” (p. 173). Constantin Sava și Constantin Monac (Adevăr despre decembrie 1989..., 1999) apără imaginea Armatei în cadrul evenimentelor din decembrie 1989, atât înainte, cât și după prăbușirea regimului ceaușist. Pentru cazul Timișoarei, autorii susțin că militarii au ripostat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]