2,622 matches
-
structuri organizatorice unitare și interzicerea constituirii în paralel a altor structuri destinate practicării aceleiași activități, fără suport legal. O atare soluție legislativă nu poate fi calificată însă ca venind în contradicție cu dreptul de asociere. ... 21. Curtea a reținut că incriminarea și sancționarea faptelor de exercitare fără drept a unor profesii sau activități, pentru care se cere o anumită pregătire și care, în consecință, sunt supuse autorizării, exprimă necesitatea apărării unor valori sociale de o importanță deosebită, inclusiv a vieții și
DECIZIA nr. 452 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276929]
-
al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior“). Astfel fiind, nu a putut fi reținută „identitatea de obiect“ drept componentă-cheie a principiului ne bis in idem, în sensul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului invocate. Cu alte cuvinte, incriminarea nu intervine pentru „aceeași faptă“, sancționată contravențional, ci numai dacă fapta respectivă are caracter de repetabilitate și prejudiciul produs este superior celui reținut în cazul contravenției. Nefiind întrunită această identitate, nu s-a putut reține încălcarea, prin normele criticate, a
DECIZIA nr. 449 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277056]
-
unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, de la 85 lei la 115 lei, suntem în ipoteza intervenirii mai multor dispoziții cu caracter normativ, prin care s-a modificat criteriul de stabilire a valorii pagubei, ce determină prin cuantum incriminarea faptei sau agravarea încadrării juridice, astfel că pentru faptele aflate în curs de judecată se pune problema aplicării legii penale mai favorabile. Ca atare, majorarea valorii acestuia poate atrage, pentru cauzele aflate în curs de judecată, ce au ca obiect
DECIZIA nr. 449 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277056]
-
se află sub influența alcoolului constituie infracțiune, în condițiile art. 335 alin. (3) din Codul penal, întrucât sunt îndeplinite toate condițiile de tipicitate obiectivă și subiectivă. ... 37. În susținerea punctului de vedere formulat s-a arătat că din norma de incriminare rezultă necesitatea îndeplinirii unei condiții atașate elementului material, respectiv ca încredințarea să se realizeze unei persoane despre care subiectul activ știe că se află sub influența alcoolului ori a unor substanțe psihoactive. ... 38. Decizia nr. 14/2020, pronunțată de Înalta Curte
DECIZIA nr. 57 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276317]
-
în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenței unor substanțe psihoactive reprezintă atât un mijloc de asigurare a circulației rutiere, cât și un mijloc de asigurare a probelor necesare în scopul dovedirii faptelor prevăzute la art. 336 din Codul penal, iar incriminarea nerespectării ei este determinată de importanța obiectului juridic al infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe. Dispozițiile art. 336 din Codul penal au la bază prezumția relativă că persoana care conduce pe drumurile publice
DECIZIA nr. 57 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276317]
-
a incriminat fapta prevăzută de art. 337 din Codul penal este aceea de a face efectivă posibilitatea de a-l sancționa pe conducătorul unui vehicul care conduce sub influența alcoolului sau substanțelor psihoactive, chiar dacă acesta refuză testarea. În lipsa incriminării faptei de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, multe din persoanele surprinse conducând un vehicul sub influența alcoolului sau a unor substanțe psihoactive ar adopta un astfel de comportament, pentru a împiedica tragerea la răspundere penală. Obiectul
DECIZIA nr. 57 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276317]
-
privind siguranța circulației pe drumurile publice, siguranță garantată și de obligația conducătorilor auto de a se supune controlului și prelevării de mostre biologice atunci când sunt suspectați de consumul de alcool sau substanțe psihoactive. În mod secundar, prin intermediul acestei incriminări se protejează relațiile sociale privind înfăptuirea justiției, deoarece permite sancționarea conducătorului auto în cazul neconformării acestuia la testare, comportament ce împiedică organele judiciare să verifice săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 336 din Codul penal. Ca atare, refuzul ori sustragerea de
DECIZIA nr. 57 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276317]
-
a unor substanțe psihoactive, nu se poate constata îndeplinirea condițiilor de tipicitate și atunci când persoana căreia i-a fost încredințat autovehiculul refuză sau se sustrage de la prelevarea de mostre biologice. Pe lângă acest argument, care ține de legalitatea incriminării, trebuie avut în vedere faptul că art. 335 alin. (3) din Codul penal prevede și o condiție care ține de latura subiectivă, și anume ca cel care încredințează vehiculul să fi știut că persoana căreia i l-a încredințat se
DECIZIA nr. 57 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276317]
-
nu este aptă din punct de vedere probatoriu să conducă la stabilirea existenței unei infracțiuni. ... 99. De asemenea, restrângerea mijloacelor probatorii în cazul acestei infracțiuni este confirmată de existența infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, incriminarea unei asemenea fapte fiind necesară în condițiile în care săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe nu poate fi probată decât prin prelevarea unor mostre biologice care să ateste depășirea valorii de 0,80
DECIZIA nr. 57 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276317]
-
autoritate legiuitoare a țării. Potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție, infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora se reglementează prin lege organică, astfel încât revine legiuitorului infraconstituțional competența să reglementeze, potrivit unor criterii ce țin de politica penală, incriminarea unor fapte care aduc atingere relațiilor sociale, cu obligația de a respecta, în același timp, prevederile constituționale, precum și pe cele de tehnică legislativă. În acest domeniu, legiuitorul se bucură de o marjă de apreciere destul de întinsă, având în
DECIZIA nr. 211 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287784]
-
că, în cadrul politicii penale, legiuitorul a reglementat, atât în Codul penal și în Codul de procedură penală, cât și în alte legi speciale, norme penale în temeiul cărora operează o reducere a pedepselor stabilite de legiuitor în normele de incriminare. Astfel, art. 19 din Legea nr. 682/2002 reglementează o cauză legală specială de reducere a pedepsei, care are aplicabilitate până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. Curtea a constatat că nu se poate primi critica privind încălcarea principiului constituțional
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287896]
-
din perspectiva exigențelor referitoare la calitatea legii constând în condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate. De asemenea, norma legală amintită trebuie analizată și sub aspectul dispozițiilor art. 23 alin. (12) din Constituție, care impun garanția reglementării prin lege a incriminării faptelor și stabilirea sancțiunii corespunzătoare și, în mod implicit, obligația în sarcina legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerințele de calitate ale acestora, care se circumscriu principiului legalității prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 7. Nu
DECIZIA nr. 28 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285141]
-
potrivit legii generale, art. 8 alin. (1^1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, să fie sancționată pentru neplata unei taxe de drum cum este peajul. ... 16. Prin jocul acestor dispoziții legale, instanța consideră că sunt încălcate garanția reglementării prin lege a incriminării faptelor și stabilirea sancțiunii corespunzătoare și, în mod implicit, obligația în sarcina legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerințele de calitate ale acestora, care se circumscriu principiului legalității prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 17. Instanța
DECIZIA nr. 28 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285141]
-
Codul penal este neconstituțional în măsura în care se interpretează că „exclude de la beneficiul legii ulterioare mai favorabile o decizie de neconstituționalitate în materie penală a Curții Constituționale“. Cu alte cuvinte, o decizie prin care se constată neconstituționalitatea unei incriminări are aceeași forță juridică precum o lege ulterioară de dezincriminare. În contextul celor susținute de reprezentanta Ministerului Public, prin această decizie Curtea Constituțională nu și-a depășit competența și nici nu a adăugat la lege. Exact același lucru se solicită
DECIZIA nr. 739 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285180]
-
de către un minor cu un alt minor prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-și exprima voința sau profitând de această stare. Or, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (Decizia nr. 683 din 19 noiembrie 2014), incriminarea sau dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni țin de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale. ... 11. De asemenea, se susține că prin actul normativ
DECIZIA nr. 220 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288195]
-
aduse dispozițiilor Codului penal prin prevederile legale criticate nu îndeplinesc cerințele de previzibilitate a legii, modul acestora de formulare fiind neclar, echivoc și contrar atât jurisprudenței Curții Constituționale, cât și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul legalității incriminării, principiu prevăzut la art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Se menționează că, potrivit acestui principiu, legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile, această cerință fiind îndeplinită atunci când
DECIZIA nr. 220 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288195]
-
noiembrie 2011, 20 martie 2012 și 15 martie 2016, pronunțate în cauzele O’Keeffe împotriva Irlandei, paragraful 144, M.P. și alții împotriva Bulgariei, paragrafele 108 și 153, și C.A.S. și C.S. împotriva României, paragraful 71. ... 14. Se susține că obligația de incriminare a faptelor de natură sexuală comise asupra minorilor decurge, de asemenea, din dispozițiile art. 19 și 34 din Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului. ... 15. Potrivit prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de
DECIZIA nr. 220 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288195]
-
la ocrotirea sănătății și ale art. 49 - Protecția copiilor și a tinerilor, precum și prevederilor art. 3, art. 7 paragrafele 1 și 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la interzicerea torturii, la principiul legalității incriminării și a pedepsei și la dreptul la respectarea vieții private și de familie. ... 24. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, având în vedere interesul considerabil pe care îl prezintă dispozițiile legale criticate pentru protecția juridică a valorilor fundamentale referitoare
DECIZIA nr. 220 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288195]
-
1 ianuarie 2024. ... 25. Prin Legea nr. 424/2023 au fost aduse îmbunătățiri soluțiilor legislative prevăzute în Legea nr. 217/2023, sfera acestora de aplicare fiind mai bine delimitată, prin reglementarea cu mai multă rigoare a ipotezelor și a dispozițiilor normelor de incriminare din cuprinsul legilor analizate. Totodată, prin Legea nr. 424/2023 a fost eliminat paralelismul legislativ creat prin Legea nr. 217/2023 între dispozițiile art. 218 alin. (3) lit. c) din Codul penal, care incriminau faptele de viol comise asupra unui minor, și
DECIZIA nr. 220 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288195]
-
de la momentul epuizării activității presupus infracționale, constând în diferite activități pretins derulate atât înaintea intrării în vigoare a Legii nr. 77/2023, cât și ulterior, având ca obiect aceeași substanță (în speță, 3-CMC). Aceasta deoarece modificarea legislativă a condus la incriminarea acelorași activități presupus infracționale, reglementate anterior sub imperiul infracțiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011, drept o altă infracțiune, mai gravă, îndreptată însă împotriva acelorași valori sociale și prezentând același obiect juridic, respectiv infracțiunea prevăzută de art. 2
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
16 din Legea nr. 194/2011, drept o altă infracțiune, mai gravă, îndreptată însă împotriva acelorași valori sociale și prezentând același obiect juridic, respectiv infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, prin Legea nr. 77/2023 fiind modificată incriminarea faptelor. ... 43. Existența infracțiunii continuate reclamă luarea în considerare a momentului epuizării sale și a aceleiași rezoluții infracționale. Aplicarea regulilor referitoare la concursul de infracțiuni în acest caz ar conduce la fracturarea rezoluției infracționale unice a persoanei acuzate, similar existenței
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
acestei opinii, s-a arătat, în esență, că nu există omogenitate juridică între infracțiunea prevăzută de art. 16 din Legea nr. 194/2011 și infracțiunea prevăzută de art. 2 din Legea nr. 143/2000, având în vedere că sunt norme diferite de incriminare ce prevăd diferite modalități de comitere a faptei. ... 47. În acest sens sunt punctele de vedere exprimate de curțile de apel Alba Iulia și Timișoara, tribunalele Arad, Brăila, Botoșani, Caraș-Severin, Cluj, Ialomița, Iași, Sălaj și Vaslui, precum și Judecătoria Târgu-Neamț
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
3-CMC) nu mai este prevăzută de acest din urmă act. Cu toate acestea, nu se poate pune problema unei dezincriminări, dat fiind că norma (în realitate substanța respectivă) a fost preluată de Legea nr. 143/2000, existând astfel o continuitate a incriminării. ... 54. Astfel, poziționarea unei anumite substanțe în tabelul prevăzut de anexa la Legea nr. 143/2000 constituie un element al conținutului constitutiv, care califică obiectul acțiunii penalmente relevantă. Dacă substanța nu este încadrată în acel tabel, faptei îi lipsește tipicitatea obiectivă
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
prevăzut de anexa la Legea nr. 143/2000 constituie un element al conținutului constitutiv, care califică obiectul acțiunii penalmente relevantă. Dacă substanța nu este încadrată în acel tabel, faptei îi lipsește tipicitatea obiectivă. ... 55. Conținutul infracțiunii este prevăzut în norma de incriminare, el desemnând totalitatea caracteristicilor specifice și esențiale ale elementelor constitutive ale infracțiunii. Conținutul infracțiunii poate fi însă uneori și numai dedus implicit din norma incriminatoare, în cazul în care aceasta este incompletă. Structura conținutului infracțiunii este dată de elementele constitutive
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
b) din Legea nr. 194/2011 și art. 1 din Legea nr. 143/2000, s-a arătat că din compararea celor două norme se poate observa că variantele verbum regens se suprapun numai parțial. Cu toate acestea, întrucât cele două norme de incriminare au fost concepute pentru a acoperi o sferă cât mai extinsă de activități ce au ca obiect substanțele interzise, s-a considerat că nu se poate identifica o diferență esențială sub aspect normativ, cele două acte prezentând omogenitate sub acest
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]