7,436 matches
-
cei cărora li se administrează în mod curent tratamente imunosupresoare sau cei imunocompromisi prin tratamente anterioare). Asocierea cu alte TMB. Malignități active cunoscute, cu excepția pacienților cu carcinom bazocelular cutanat. Observații: Nevoia excluderii leucoencefalopatiei multifocale progresive la inițierea tratamentului; Evaluarea indexului pentru anticorpii anti-virus JC înainte de inițierea tratamentului, la 2 ani după inițierea tratamentului, sau ori de câte ori situația clinică și/sau imagistică o impune; la cei cu index inițial mai mic de 1,5 care nu au utilizat anterior imunosupresoare
ANEXĂ din 2 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296658]
-
cutanat. Observații: Nevoia excluderii leucoencefalopatiei multifocale progresive la inițierea tratamentului; Evaluarea indexului pentru anticorpii anti-virus JC înainte de inițierea tratamentului, la 2 ani după inițierea tratamentului, sau ori de câte ori situația clinică și/sau imagistică o impune; la cei cu index inițial mai mic de 1,5 care nu au utilizat anterior imunosupresoare, după ce ating o vechime de 2 ani a tratamentului, se va reevalua periodic la 6 luni acest parametru; Monitorizarea clinică, biologică și imagistică pe întreaga durată a tratamentului
ANEXĂ din 2 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296658]
-
antenă în toate direcțiile, măsurată în W, a impulsului cu cea mai mare amplitudine din grupul de impulsuri, ce constituie o singură interogare, în perioada interogării numărul k de Mod A/C, dintr-un ciclu de interogare de 1s; k - ordinea (indexul) numărului de interogări de Mod A/C, k = 1,2,. ..,k; k_t - numărul de interogări de Mod A/C transmis într-un ciclu de interogare de 1s; f_r - rata de răspuns de Mod A/C a transponderului propriu. ... 4.2.3.3.4. Limitele interferențelor ACAS
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294125]
-
utilizate de funcțiile ACAS, incluzându-le pe acelea adăugate la interogările UF = 0 și UF = 16, cu excepția celor prevăzute în 4.3.2.2.2.2.1; Notă. - Interogările UF = 19 sunt incluse în it, după cum se specifică în 3.1.2.8.9.4. i = ordinea (indexul) numărului interogărilor de Mod A/C și Mod S, i = 1,2,. ..,it; α = α1 minim calculat ca 1/4 [nb/nc] care face obiectul condițiilor speciale date mai jos și α2 calculat ca log_10 [na/nb]/(log_10)25, unde nb și nc sunt definite ca
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294125]
-
în funcție de risc într-o manieră consecventă, indiferent de domeniile operaționale din care fac parte și indiferent de sursa informațiilor de siguranță prin care au fost identificate (date de siguranță, intrările experților etc.). (3) Prin prioritizare se creează un index care se bazează pe o evaluare a riscului rezidual al problemelor de siguranță, luându-se în considerare cele mai grave rezultate probabile ale accidentelor și eficacitatea barierelor sistemice implementate. (4) Alte elemente care sunt luate în considerare la prioritizarea problemei
ORDIN nr. 695 din 4 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299826]
-
neobișnuite, design inovator); ... c) dacă expunerea operațională la problema de siguranță este importantă (de exemplu, problema de siguranță afectează toate zborurile din domeniu sau problema de siguranță este de interes numai în timpul zborurilor de antrenament, reducând expunerea operațională). ... (5) Indexul de prioritizare este revizuit în mod regulat pentru toate problemele de siguranță, pentru a reflecta schimbările în elementele care au fost luate în considerare; astfel se aplică o abordare iterativă și continuă a prioritizării problemelor de siguranță. (6) După aplicarea
ORDIN nr. 695 din 4 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299826]
-
de prioritizare este revizuit în mod regulat pentru toate problemele de siguranță, pentru a reflecta schimbările în elementele care au fost luate în considerare; astfel se aplică o abordare iterativă și continuă a prioritizării problemelor de siguranță. (6) După aplicarea indexului de prioritizare, problemele de siguranță sunt apoi împărțite în două categorii: una de „înaltă“ prioritate și una de prioritate „normală“. Definirea acțiunilor de siguranță Articolul 47 (1) După ce problemele de siguranță au fost prioritizate în cadrul Portofoliului de riscuri
ORDIN nr. 695 din 4 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299826]
-
problemele de siguranță au fost prioritizate în cadrul Portofoliului de riscuri se stabilesc acțiunile necesare pentru a reduce riscul prezentat de aceste probleme la un nivel acceptabil, care se consemnează în PNSA. (2) Problemele de siguranță se abordează în ordinea indexului de prioritizare, pornind de la problemele de „înaltă“ prioritate, cu scopul de a concentra resursele, pentru început, pe probleme de siguranță din categoria ridicată. (3) La stabilirea acțiunilor de reducere a riscurilor, cuprinse în PNSA, se pun în balanță implicațiile
ORDIN nr. 695 din 4 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299826]
-
sporturilor la nivel geografic. Totodată, tipul acestor baze de date este dat și de tradiția practicării unui anumit sport într-o anumită zona geografică. Cele două grafice ne indică câteva trenduri clare – o distribuție disparată a tipologiei de baze sportive - indexul de disparitate în acest caz între cele mai numeroase - terenuri de fotbal - 2104 - și cele mai reduse - skatepark 2, sală de scrimă 6 sau sală de box 25 este extrem de ridicat -350x comparativ cu scrima, deși toate cele trei
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
nivel de instructori activi 2020, observăm principalele centre de atracție pentru aceștia și anume Constanța 304, Cluj 233 de instructor, Argeș 191, Brașov 181 sau Mureș 179, la polul opus se plasează Ialomița 45, Sălaj 67, Giurgiu 71, cu un index de disparitate de 6.75x. La nivelul antrenorilor activi, excluzând Ilfov București, cei mai mulți se regăsesc în județe Timiș 490, Cluj 384, Constanța 304 la polul opus plasându-se Ialomița 5 și Sălaj 67, indexul de disparitate geografică fiind de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
67, Giurgiu 71, cu un index de disparitate de 6.75x. La nivelul antrenorilor activi, excluzând Ilfov București, cei mai mulți se regăsesc în județe Timiș 490, Cluj 384, Constanța 304 la polul opus plasându-se Ialomița 5 și Sălaj 67, indexul de disparitate geografică fiind de 10.8x Performanța sportivă Din perspectiva performanțelor sportive și conform datelor obținute din partea Ministerului Apărării Naționale, în 2010 s-au obținut 209 medalii naționale și 69 de medalii internaționale, comparativ cu anul 2020, când s-
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
cei cărora li se administrează în mod curent tratamente imunosupresoare sau cei imunocompromiși prin tratamente anterioare). ... – Asocierea cu alte TMB. ... – Malignități active cunoscute, cu excepția pacienților cu carcinom bazocelular cutanat. ... Observații: – Nevoia excluderii leucoencefalopatiei multifocale progresive la inițierea tratamentului; ... – Evaluarea indexului pentru anticorpii anti-virus JC înainte de inițierea tratamentului, la 2 ani după inițierea tratamentului, sau ori de câte ori situația clinică și/sau imagistică o impune; la cei cu index inițial mai mic de 1,5 care nu au utilizat anterior imunosupresoare
ANEXĂ din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274872]
-
cutanat. ... Observații: – Nevoia excluderii leucoencefalopatiei multifocale progresive la inițierea tratamentului; ... – Evaluarea indexului pentru anticorpii anti-virus JC înainte de inițierea tratamentului, la 2 ani după inițierea tratamentului, sau ori de câte ori situația clinică și/sau imagistică o impune; la cei cu index inițial mai mic de 1,5 care nu au utilizat anterior imunosupresoare, după ce ating o vechime de 2 ani a tratamentului, se va reevalua periodic la 6 luni acest parametru; ... – Monitorizarea clinică, biologică și imagistică pe întreaga durată a tratamentului
ANEXĂ din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274872]
-
de risc educațional care să orienteze politicile de intervenție în zonele defavorizat e elaborat 2024 MEd Buget de stat 114 MEd 2023 Hartă a riscului educațional la nivel național NC Hartă a riscului educațional la nivel național elaborată pe baza indexului elaborată 2024 MEd Buget de stat 57 M 4.1.3. Extinderea la nivel național a Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație - MATE MEd 2027 Numărul de școli în care este implementat Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație - MATE 11 94 anual
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
regiune pe piața inovației digitale. Sunt enumerate patru tehnologii pentru dezvoltarea competențelor specialiștilor din domeniul IT: tehnologii cuantice, IA, blockchain și IoT. Măsuri specifice includ dezvoltarea de soluții financiare pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor avansate precum IA. *42) Conform indexului DESI, România avea în 2019-2020 un număr de 27.000 studenți TIC și ocupa locul 6 în UE în ceea ce privește numărul de absolvenți TIC (4,9% din totalul absolvenților), respectiv locul 3 la numărul de femei specializate în TIC. Programele
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
987 de lucrări publicate în domeniul IA. Între țările membre UE, România este pe locul 6, iar între statele UE din estul Europei este pe primul loc. Locul ocupat rezultă prin combinarea indicatorilor: documente publicate în domeniu, citări, citări/document și indexul h care reflectă citările în domeniu. Pe de altă parte, conform datelor agregate de Clarivate prin aplicația InCites, România ocupă poziția 13 din 27 în UE (și 35 din 173 la nivel mondial) în ceea ce privește numărul publicațiilor pe
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
privind eficiența e- guvernării cu scopul oferirii de servicii publice și identifică țări și domenii în care potențialul ICT și al e-guvernării nu a fost exploatat la maxim sau unde dezvoltarea de capacități poate fi benefică. Studiul folosește ca indicator Indexul dezvoltării e- guvernării (EGDI - en. E-Government Development Index). Indexul include 3 componente principale cu ponderi egale: indexul serviciilor online (OSI - en. Online Service Index). indexul infrastructurii de telecomunicații (TII - en. Telecommunications Infrastructure Index) și indexul capitalului uman (HCI - en. Human
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
publice și identifică țări și domenii în care potențialul ICT și al e-guvernării nu a fost exploatat la maxim sau unde dezvoltarea de capacități poate fi benefică. Studiul folosește ca indicator Indexul dezvoltării e- guvernării (EGDI - en. E-Government Development Index). Indexul include 3 componente principale cu ponderi egale: indexul serviciilor online (OSI - en. Online Service Index). indexul infrastructurii de telecomunicații (TII - en. Telecommunications Infrastructure Index) și indexul capitalului uman (HCI - en. Human Capital Index). Din punct de vedere al EGDI, România
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
potențialul ICT și al e-guvernării nu a fost exploatat la maxim sau unde dezvoltarea de capacități poate fi benefică. Studiul folosește ca indicator Indexul dezvoltării e- guvernării (EGDI - en. E-Government Development Index). Indexul include 3 componente principale cu ponderi egale: indexul serviciilor online (OSI - en. Online Service Index). indexul infrastructurii de telecomunicații (TII - en. Telecommunications Infrastructure Index) și indexul capitalului uman (HCI - en. Human Capital Index). Din punct de vedere al EGDI, România este încadrată în regiunea foarte înalt, cu un
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
exploatat la maxim sau unde dezvoltarea de capacități poate fi benefică. Studiul folosește ca indicator Indexul dezvoltării e- guvernării (EGDI - en. E-Government Development Index). Indexul include 3 componente principale cu ponderi egale: indexul serviciilor online (OSI - en. Online Service Index). indexul infrastructurii de telecomunicații (TII - en. Telecommunications Infrastructure Index) și indexul capitalului uman (HCI - en. Human Capital Index). Din punct de vedere al EGDI, România este încadrată în regiunea foarte înalt, cu un punctaj de 0.7605/1.00 pentru anul 2020, în creștere
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
benefică. Studiul folosește ca indicator Indexul dezvoltării e- guvernării (EGDI - en. E-Government Development Index). Indexul include 3 componente principale cu ponderi egale: indexul serviciilor online (OSI - en. Online Service Index). indexul infrastructurii de telecomunicații (TII - en. Telecommunications Infrastructure Index) și indexul capitalului uman (HCI - en. Human Capital Index). Din punct de vedere al EGDI, România este încadrată în regiunea foarte înalt, cu un punctaj de 0.7605/1.00 pentru anul 2020, în creștere față de 2018 când a fost încadrată în regiunea înalt
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
de 2018 când a fost încadrată în regiunea înalt. cu un scor de 0.6671/1.00. Cu privire la componentele individuale, România a obținut categoria foarte înalt, având scorurile: OSI - 0.7235/1.00; HCI - 0.7995/1.00; și TII - 0.7586/1.00. Este important de menționat faptul că indexul HCI include nivelul de alfabetizare (98,94% în România) și numărul mediu de ani petrecuți în cadrul educației formale (11 în cazul României). Tot în cadrul studiului Națiunilor Unite, potrivit indexului de servicii online locale (LOSI - en. Local Online Service Index
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
0.7995/1.00; și TII - 0.7586/1.00. Este important de menționat faptul că indexul HCI include nivelul de alfabetizare (98,94% în România) și numărul mediu de ani petrecuți în cadrul educației formale (11 în cazul României). Tot în cadrul studiului Națiunilor Unite, potrivit indexului de servicii online locale (LOSI - en. Local Online Service Index), în cadrul căruia au fost analizate 100 de municipalități din statele membre ale Națiunilor Unite, România a obținut o încadrare medie, ceea ce înseamnă că la nivel local, serviciile de
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
Index), în cadrul căruia au fost analizate 100 de municipalități din statele membre ale Națiunilor Unite, România a obținut o încadrare medie, ceea ce înseamnă că la nivel local, serviciile de e-guvernare sunt încă în fază de dezvoltare. Un alt index evaluat de UN se referă la informarea, consultarea și implicarea cetățenilor în luarea deciziilor prin utilizarea de platforme digitale (EPI - en. E- Participation Index), unde România a obținut un scor foarte înalt de 0.8095/1.00. La fel se întâmplă și în
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
se referă la informarea, consultarea și implicarea cetățenilor în luarea deciziilor prin utilizarea de platforme digitale (EPI - en. E- Participation Index), unde România a obținut un scor foarte înalt de 0.8095/1.00. La fel se întâmplă și în ceea ce privește indexul datelor guvernamentale deschise (OGDI - en. Open Government Data Index) 0.9313/1.00 - foarte înalt. OGDI măsoară existența platformelor și portalelor de acces la date și disponibilitatea acestor date în sectoare precum: sănătate, educație, resurse umane, securitate socială, mediu și justiție Este important
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]