3,607 matches
-
vedere par complet absurde, se vede însă că acest concept abstract este și el considerat ca un moment. Dacă în creștinism duhul lui Dumnezeu este chemat și Tată, aici el este determinat ca un moment; sub acest aspect, și la indieni se găsesc elemente speculative. În măsura în care ei îi numesc pe aceștia trei Brahmă, Visnù și Siva, Brahman nu este deplina unitate; pentru că doar treimea lor pare să constituie Unul și Totul, se poate presupune aici intuiția Unității întru Treime
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și realul. Și în aceste concepții există multe lucruri care suscită admirația și mirarea. Însă ele nu aparțin decît unor secte singulare și sînt doar vagi presimțiri amestecate cu reprezentări reale, care nu au nici o legătură cu religia generală a indienilor. În măsura în care noi ni-l reprezentăm pe Dumnezeu ca spirit concret, ca principiu spiritual înălțat, aceste reprezentări nu pot fi în nici un chip comparate cu ideea noastră de Dumnezeu. Realitatea supremă este aici modul abstract, iar la indieni idealul suprem este
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
religia generală a indienilor. În măsura în care noi ni-l reprezentăm pe Dumnezeu ca spirit concret, ca principiu spiritual înălțat, aceste reprezentări nu pot fi în nici un chip comparate cu ideea noastră de Dumnezeu. Realitatea supremă este aici modul abstract, iar la indieni idealul suprem este de a nu fi altceva decît însuși Brahman. Aceasta este forma cultului pentru această latură spirituală a religiei. Virtutea, credința, misiunea supremă a omului constau în a fi Brahman, această noțiune abstractă în care nu mai există
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în sinea mea silaba Om: acesta este Brahman. Unitatea abstractă cu Dumnezeu devine existență în această abstracție a omului. O abstracție poate lăsa tot restul neschimbat, așa cum se întîmplă în reculegerea religioasă ce se ivește momentan înăuntrul cuiva; dar la indieni, ea este orientată negativ împotriva a tot ce este concret, iar culmea supremă o constituie acea înălțare prin care indianul se ridică pe sine pînă la a deveni dumnezeu. Un asemenea lucru, care este determinat doar cu negare a totului
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
abstracție poate lăsa tot restul neschimbat, așa cum se întîmplă în reculegerea religioasă ce se ivește momentan înăuntrul cuiva; dar la indieni, ea este orientată negativ împotriva a tot ce este concret, iar culmea supremă o constituie acea înălțare prin care indianul se ridică pe sine pînă la a deveni dumnezeu. Un asemenea lucru, care este determinat doar cu negare a totului, este doar realitatea imediată, nu un obiect pentru conștiință; înălțarea către acesta este înălțarea spre golirea conștiinței și tot așa
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
este în parte jertfă, în parte recunoaștere a faptului că existența temporală a omului nu valorează nimic. Acum, această recunoaștere poate consta în renunțarea la tot ce posedă omul; însă sacrificiul suprem este supunerea voinței omenești unor reprezentări universale. La indieni nu există decît sacrificii din prima categorie, care ajung pînă la renunțarea la viață. Astfel, cultul are același conținut ca și religia, adică contrastul dintre cea mai primitivă sensibilitate și cea mai înaltă abstracție: iar aceasta este moartea. În acest
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
propria conștiință orice conținut determinat, din propria viață orice acțiune particulară, tot ceea ce noi considerăm aparținînd virtuții și moralității. Cea de-a doua cale constă în acțiunea pozitivă prin care ne transferăm în această stare. Sînt ciliciile, penitențele îndîrjite ale indienilor, suprimarea vieții. Sînt cunoscute multe detalii în această privință. Brahmanii, așa cum s-a mai spus, sînt în posesiunea divinului chiar prin naștere. Este adevărat că și membrii celorlalte caste pot de asemenea avea parte de renaștere, dar ei trebuie să
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și de către budiști ca fiind cea mai desăvîrșită. Există încă mulți oameni care ajung în această stare; ei se retrag, însoțiți de puțini discipoli, în munți și în păduri. Pe cît de lași și de șovăielnici sînt în alte privințe indienii, pe atît de puțin îi costă să se jertfească acestei ținte supreme, autonimicirii: astfel, de pildă, obiceiul ca femeile să se ardă de vii după moartea bărbatului lor este legat de această concepție. Dacă o femeie s-ar opune acestei
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
spunînd că mai are acasă și alte femei. Uneori pot fi văzute astfel cîte douăzeci de femei aruncîndu-se împreună în Gange. În timpul serviciului divin din vestitul templu al lui Jagănnath, de la Orissa, în golful Bengal, unde se adună milioane de indieni, chipul zeului Visnù este purtat pe un car; aproximativ cinci sute de oameni trag acest car pentru a-l pune în mișcare, în timp ce mulți alții se aruncă în fața roților, lăsîndu-se striviți. Întreg țărmul mării este acoperit cu osemintele celor
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
jertfiți astfel [260]. Uciderea copiilor se întîlnește și ea foarte des în India. Mamele își aruncă copiii în Gange sau îi lasă să se stingă, expuși razelor soarelui. Elementul moral, care constă în respectul față de viața omului, nu există la indieni. Se întîlnesc încă nenumărate alte variante ale unor asemenea practici de viață care țintesc la nimicire. Așa sînt, de pildă, gymnosofiștii, cum îi numeau grecii [261]. Ei se uitau fără întrerupere la soare și stăteau nemișcați ani în șir. Aceștia
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
concret, care se ocupă cu problemele legate de viață, coboară din nou, după moarte, într-o viață din aceeași specie sau într-o viață inferioară. Numai spiritul devenit întrutotul abstract trece în Brahma. Această concepție derivă din faptul că la indieni nu s-a trezit încă spiritul de libertate." Concluzii. După ce am trecut în revistă ceea ce ni s-a părut mai interesant și semnificativ în paginile hegeliene dedicate lumii indiene, cîteva concluzii par a se impune cu forța evidenței. 1. În
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
să se facă o precizare: din ceea ce rezultă din cuvintele lui P. Gathier, trebuie să scoatem în evidență că tocmai atunci cînd nu există aplicații ale "teoriilor panteiste" ca norme de viață, intervine posibilitatea unei atitudini autentic religioase din partea fiecărui indian. În acest caz însă, teoriile panteiste cu care se laudă anumiți gînditori occidentali sînt date deoparte; fiecare credincios aplică normele de viață ce sînt incluse în fibrele cele mai ascunse ale conștiinței sale: este vorba de așa-zisa etică naturală
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
care sensibilul se topește în gîndire și care, cu acesta, își construiește lumea". Ceea ce poate fi considerat centrul de greutate al Idealismului, adică Ideea supremă, a fost descoperită de Hegel tot în lumea spirituală indiană: "Astfel, se întîlnește, desigur, la indieni și această condiție a ideii supreme, însă amestecată cu cele mai arbitrarii idei nebuloase" [274]. Într-adevăr, gînditorul din Stuttgart, explicînd gîndirea sa, precizează: "De aceea indianul ce visează este tot ceea ce numim noi finit și unic, dar ca ceva
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
descoperită de Hegel tot în lumea spirituală indiană: "Astfel, se întîlnește, desigur, la indieni și această condiție a ideii supreme, însă amestecată cu cele mai arbitrarii idei nebuloase" [274]. Într-adevăr, gînditorul din Stuttgart, explicînd gîndirea sa, precizează: "De aceea indianul ce visează este tot ceea ce numim noi finit și unic, dar ca ceva general infinit și nelimitat în același timp, este în el însuși, ceva divin" [275]. Nu e nici o îndoială că, în ciuda anumitor limite, pe care Hegel înțelege să
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
sublinieze mereu (poate în mod exagerat de multe ori), acea unitate între finit și unic pe de o parte și, pe de altă parte între infinitul universal și nelimitat, potrivit lui Hegel este, fie chiar și în mod imperfect, trăită de indian (vom vedea în continuare cum și în ce condiții): o asemenea realizare încetînd să mai fie visare, ci adusă în planul deplinei cunoștințe, a realității fundamentale, constituie programul teoretic și de transpunere în viață a însuși filozofului din Stuttgart. Așadar
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
definiția acestei realități ultime se afirmă identitatea ființei cu neființa, ca și cu "ceea ce este dincolo (de ființă și de neființă)": aspecte ale aceluiași Absolut văzut în mod alternativ în esse (sau non esse) sau în fieri. De altfel, pentru indienii și grecii antici nu poate fi conceput un esse static, mai curînd unul în devenire: esse, fui, fore amestecă într-un unic concept aspectul static și cel dinamic al realității [318]. De la un aspect la celălalt se trece într-o
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
să insistăm asupra acestui aspect al meditației hegeliene ar trebui să reluăm numeroase pagini, transcrise deja mai sus. Ne mulțumim să spicuim cîteva din observațiile cele mai relevante. "Brahmanii dețin prin naștere această superioritate greu de atins de către ceilalți. Un indian care aparține altei caste are deci datoria să-l adore pe brahman ca pe un zeu, să se prosterneze în fața lui spunîndu-i: tu ești Dumnezeu!" [326]. "Brahmanii nu sînt doar o castă sacerdotală precum leviții (la evrei), nu sînt slujitori
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
se înfigă în gură un drug de fier de o palmă, înroșit în foc" [331] etc. Hegel voia să știe cum decurge o calificare atît de extraordinară ca aceasta: "Realitatea supremă este aici (în India) abstractul, iar idealul suprem al indienilor este de a se identifica cu Brahman. Aceasta este forma cultului ce ține de spiritualitatea religiei. Virtutea, religiozitatea, misiunea supremă a omului constau în a fi Brahman, această noțiune abstractă în care nu există nici o diferențiere de conștiință. Suprema condiție
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
lui la Brahman. Dacă întrebi pe un brahman ce înseamnă Brahman, el va răspunde: dacă mă retrag înăuntrul meu și zăvorăsc toate simțurile ce mă leagă cu exteriorul, pronunțînd în sine silaba OM: acesta este Brahman" [332]. "Cînd, în timpul meditației, indianul se reculege în sine, aplecîndu-se asupra propriului gînd, momentul acestei concentrări pure este Brahman, unicul, în afara senzorialului, ființa supremă, cum îl numește omul: atunci eu sînt Brahman. Această retragere în cuget se verifică atît în religia, cît și în filozofia
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
se reculege în sine, aplecîndu-se asupra propriului gînd, momentul acestei concentrări pure este Brahman, unicul, în afara senzorialului, ființa supremă, cum îl numește omul: atunci eu sînt Brahman. Această retragere în cuget se verifică atît în religia, cît și în filozofia indienilor, care afirmă că aceasta este beatitudinea cea mai înaltă, căreia condiția zeilor înșiși îi este inferioară. De exemplu, Indra, zeul cerului vizibil, este cu mult mai prejos decît sufletul cufundat în această contemplare a sa însăși; multe mii de Indra
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
își trage originea: și cel mai important lucru este că omul ca și conștiință se identifică cu această substanță, în religie prin intermediul rugăciunilor, jertfelor și al penitențelor aspre, în filozofie aplicîndu-se gîndului pur" [336]. Dacă îl întrebi mai departe (pe indian): dar ce faceți voi, ce înțeles are acea meditare în tăcere, despre care amintesc unii învățați? răspunsul este următorul: cînd mă rog pentru cinstirea unuia dintre zei, mă așez jos, cu picioarele aduse cînd unul, cînd altul peste șolduri și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în sine, împotriva naturalismului; și astfel, ceea ce este lipsit de importanță are importanță absolută" [340]. Se înțelege că Hegel nu este dispus să accepte în întregime concepția identității Ătman Brahman. Adesea el îi aduce critici nu lipsite de temei: "... la indieni (abstracția) este orientată negativ împotriva a tot ce este concret, iar culmea supremă o constituie acea înălțare prin care indianul se ridică pe sine pînă la a deveni dumnezeire". "Un asemenea lucru, determinat doar ca negativul a toate nu poate
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
este dispus să accepte în întregime concepția identității Ătman Brahman. Adesea el îi aduce critici nu lipsite de temei: "... la indieni (abstracția) este orientată negativ împotriva a tot ce este concret, iar culmea supremă o constituie acea înălțare prin care indianul se ridică pe sine pînă la a deveni dumnezeire". "Un asemenea lucru, determinat doar ca negativul a toate nu poate fi legat de conștiință, ci doar de o stare imediată; înălțarea la el este de fapt înălțarea către golirea conștiinței
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
negativul trebuie să aibă în el și pozitiv; în aceasta constă orice schimbare, orice proces al vieții. Numai că astfel de concepte apar doar ocazional și nu sînt considerate adevărate formule filozofice" [359]. Este important că, în conștiința examinatoare a indienilor, se consideră că tot ce este adevărat, sau ceea ce există în sine și pentru sine, conține trei determinări și deci și conceptul de idee se realizează în trei momente. Această înaltă conștiință a triadei, întîlnită la Platon și la alții
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
redeschis calea spre cunoașterea acesteia a fost Kant. Acum, trăsăturile esențiale și de ansamblu ale întregului, considerat în substanța sa, rămîn absorbite de triada determinărilor; iar interesul major al timpurilor noastre constă tocmai în aducerea acestui fapt la cunoștință. La indieni, o astfel de cunoaștere și-a avut originea numai în observarea prin intermediul simțurilor; ei determină mai precis cele trei atribute astfel: ... (doctrina celor trei guna, cu comentarii...). Astfel că primul atribut este unitatea cu sine însuși; cel de-al
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]