1,077 matches
-
soare fără a putea pleca din Karni. Faceți legi împotriva discriminărilor, dar drumurile etnice interzise unora și permise celorlalți (israelienii n-au chef să circule pe drumurile arabe, dar palestinienii nu au dreptul să circule pe drumurile evreilor) nu vă indignează. Dacă nu cumva admirați chiar canalizarea fluxurilor, gândind totul în termeni tehnici de vărsătoare de gunoi. În marginea rețelei capilare principale, veți avea în curând o sub-rețea de tuneluri care ne va permite într-o zi, nouă indigenilor, să trecem
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
facă copiilor români dragă limba bulgărească. Corurile sunt ceva la care străinii, rușii mai ales, țin mult. Un învățător care ar face cor, ar învăța cu ușurință pe copii liturghia, și cântece românești. La 10 Mai, Bulgari care s-au indignat de desființarea limbei bulgare, își băteau joc în gura mare de serbarea națională și arătau spre monument: Ce? Cu un tun îl dăm jos! Învățătorul C. Ionescu (normalist) de la Agighiol spune că Bulgarii își dau bucuros copiii la școală și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
războiu, când dl. I.B. a insultat armată, soldați români, români din țările subjugate etc. La "Casa Scriitorilor" s-a vorbit între altele despre nemulțămirile și reacțiunile scriitorilor români privitoare la pensiile ce s-au acordat de cătră Casă. Mulți sunt indignați că au fost categorisiți cu mult mai prejos decât meritele lor. Între alții e foarte indignat Eugeniu Boureanul. E indignat, de asemeni, D. V. Barnovschi. E mai cu samă indignat G. Bacovia că a fost socotit mai prejos decât Arghezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Scriitorilor" s-a vorbit între altele despre nemulțămirile și reacțiunile scriitorilor români privitoare la pensiile ce s-au acordat de cătră Casă. Mulți sunt indignați că au fost categorisiți cu mult mai prejos decât meritele lor. Între alții e foarte indignat Eugeniu Boureanul. E indignat, de asemeni, D. V. Barnovschi. E mai cu samă indignat G. Bacovia că a fost socotit mai prejos decât Arghezi și Brătescu-Voinești. Și mai indignat a fost V. Demetrius că i s-a acordat numai 15
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
între altele despre nemulțămirile și reacțiunile scriitorilor români privitoare la pensiile ce s-au acordat de cătră Casă. Mulți sunt indignați că au fost categorisiți cu mult mai prejos decât meritele lor. Între alții e foarte indignat Eugeniu Boureanul. E indignat, de asemeni, D. V. Barnovschi. E mai cu samă indignat G. Bacovia că a fost socotit mai prejos decât Arghezi și Brătescu-Voinești. Și mai indignat a fost V. Demetrius că i s-a acordat numai 15.000 lei! Dacă n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ruse. În desfășurarea tratativelor cu Antanta pentru finalizarea alianței, guvernul Brătianu a transmis la Petrograd condițiile sale, printre care se numărau și acțiuni militare rusești în Dobrogea, ofensiva generală pe frontul rus pentru susținerea acțiunii militare românești în Transilvania etc. Indignat de îndrăzneala lui Brătianu, Alexeev îi declara mareșalului Joffre: „Această nouă pretenție ar avea drept consecință să ne oblige a ocupa linia Varna-Razgrad-Rusciuk, dar chiar și dacă noi am accepta aceste condiții, care ar deplasa centrul de greutate al operațiunilor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
fortăreața Petru și Pavel. Am avertizat imediat pe decanul corpului nostru diplomatic, dl. Francis, care a convocat de urgență pentru a doua zi, întregul corp diplomatic. Această nesocotire a principiului imunității diplomatice a fost de natură să îngrijoreze și să indigneze pe toți reprezentanții guvernelor aliate și neutre. Astfel, răspunzând toți la apelul domnului Francis au decis ca reprezentanții diplomatici să formuleze un protest vehement contra arestării unui ministru care avea funcție oficială pe lângă guvernul rus. Unanimitatea punctelor de vedere s-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
eu cu toată mândria am început să-mi recit capodopera. Am ajuns pentru restul orei la colț. Atunci am primit prima lecție de a lăsa poeziile altora în pace, mai ales dacă sunt poeți ruși contemporani. Acest lucru m-a indignat în așa măsură încât am început să scriu poezii, la început cu mâna fratelui meu, mai târziu cu a mea. Dacă într-adevăr acest lucru m-a indignat sau "babilonia" de care cu cât învățam mai mult deveneam tot mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pace, mai ales dacă sunt poeți ruși contemporani. Acest lucru m-a indignat în așa măsură încât am început să scriu poezii, la început cu mâna fratelui meu, mai târziu cu a mea. Dacă într-adevăr acest lucru m-a indignat sau "babilonia" de care cu cât învățam mai mult deveneam tot mai conștient, nu mai știu. Cert e că mi-a trebuit ceva de ce să mă pot prinde și printr-o fericită întâmplare, în anii `60 am avut norocul să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fiece casă, și în acel oraș să fie cam 40 și mai bine de case de catolici”. În Scrisoarea către cardinali, trimisă din Bacău, la 14 august 1680), Vitto Piluzzio nota că, după plecarea părintelui Renzi de la Huși, oamenii erau indignați pentru că „mureau fără confesiune și botez”, și solicita trimiterea unui preot observant la Huși. Antonio Angelini din Campi (?-după 1692), în Raport despre Moldova și Țara Românească din 12 iunie 1682, Iași, descria situația la fel de dur ca și predecesorii săi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
femeile dvs. n-ar face tot astfel?“ Se uita la mine speriat și de vorbele mele, și de flăcările ce-mi ieșeau din ochi, și nu răspunse nimic. [Îi întorsei spatele și îmi urmai mai departe cercetările pentru patul mamei - indignată de inconștiența germanului față de crima din Belgia și de mojicia lui față de mama.]( Ediția I, 1937, p. IV.) Din fericire, d. Emil Miclescu, directorul general al Căilor Ferate Române, era și el acolo, ocupând un compartiment întreg. Îl puse îndată la dispoziția
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Grigore Cantacuzino și fiii ei au venit s-o vadă și a doua zi au reintrat la dânsa. Captivitatea, pe cât de scurtă, pe atât de dulce, mai ales când o compari cu a vecinilor din Imperial. Tot Didina ne spuse, indignată contra lui Lupu Costache, că făcuse o protestare în contra hoțiilor organizate comise de armata germană pe la moșiile dimprejurul Bucureștilor, pe care o semnară și doamnele Caterina Cantacuzino, Anicuța Florescu și Elena Sturdza. Ele o înaintaseră lui Lupu Costache; acesta le
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pentru Ion Pillat, atașat pe lângă ofițe rii francezi, aveam ca o presimțire, și, când ne-a povestit toată jalnica întâmplare, am mulțumit lui Dumnezeu de norocul ce a avut. slăbiciuni și lașități Slăbiciunile și lașitatea alor noștri față de dușman ne indignau continuu. Astfel, dr. Bărdescu refuză să înapoieze 2 milioane primite de Eforie de la Banca Națională când se vorbea de se chestrarea acestei instituțiuni, sub cuvânt că le ține la dispoziția Băncii Generale administrate de germani; Bărbulescu, director la Banca Națională
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Michelinei](Ibidem, p. 106. ), să merg la Antipa, care se ocupase, sub guvernul român, de internații germani. El cunoștea localitățile din Ialomița și putea să ne dea lămuriri. Îmi spuse că singura posibilă ar fi Urziceni sau Manasia. M-a indignat însă cum vorbea, acuzând întruna pe români și dând dreptate germanilor. I-am spus pe față cât de vinovată îi găseam vorba, că barbaria noastră nu se putea compara cu a germanilor. Ei trimit iarna unde ai noștri au trimis
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
făceam aluzie la mesagiul ce trimisese cu două zile înainte mamei, ca să-i spună că ar veni bucuroasă s-o vadă, dar îi este teamă să nu-și compromită situațiunea și să nu se mai poată ocupa de binefaceri. Eram indignată de comedia ce juca: era bine cu germanii și profita de toate favorile lor, își asigura veni tul moșiilor, dar voia să creadă lumea că se sacrifică datoriei.] (Ediția a II-a, 1996, p. 61.) Eu povățuisem pe Ionică să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
plecare, sosi Lupu Costache, pe care nu-l mai văzusem de câtva timp, ca să spună mamei că administrația moșiei Florica cu Gheorghiu a trecut de la germani la sindicatul de Ialomița. Întinzându-se pe urmă la vorbă, ne dezgustă și [ne] indignă prin entuziasmul cu care vorbi de succesele germanilor, de venirea Kaiserului la Curtea de Argeș, București, Constanța, Sinaia, de gloria de a inspecta un front ce se întindea de la Marea Nordului la Marea Neagră, de reluarea ofensivei în Moldova, de cucerirea Basarabiei. Se îmbătase
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mirat mult că nu e arestat Petrescu cel dintâi, ca răspuns insinuărilor lui Tzigara că era primarul orașului. Nici vorbă să fi scris Marghi loman lui Bussche pentru internarea noastră. Arestarea și sosirea Liei în sfânta zi de Vinerea Mare a indignat pe toate maicele. vintilică Ne-am dus îndată la stariție cu Vintilică, pentru a saluta pe maica stariță. Mamă-sa îi făcuse morală ca să nu se sperie de toate călugărițele în costumul lor impresionant pentru un așa mic copil. Îl
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
izolate și mai prizoniere, mai ales că subofițerul Rockel ne transmisese din partea colonelului Pepi din Brănești ordinul de a nu ne mai plimba decât în pădure și numai cu escortă. Burdușani, Brănești și Piteasca ne erau interzise, probabil ca să nu indigneze cetățenii văzându ne urmate de un soldat armat. Popularitatea noastră nu scăzu, eram singurul ajutor material și moral al populației nenorocite. Ba la menținerea ei contribuise și soldatul german care ne aducea pe cei suferinzi fie la un pansament, fie
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
purtarea lui indecentă. Numai trădătorii și servilii o duceau bine. [De frontul francez spuneau: „Ein Feuerorkan“.(Un uragan de flăcări (germ.).)] (Ediția I, 1937, p. 209.) alex. sturdza Alexandru Sturdza, după criminala-i trădare, lucra în birourile Ministerului de Interne, indignând pe cei care erau nevoiți să se ducă acolo. Fusese trimis în lagărele germane pentru a convinge pe ofițerii prizonieri să semneze o declarație 151 menită să-i pună în libertate. lia la bucurești Lia a fost nevoită să se
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să demisioneze. Tratativele se urmau la București, Buftea, delegații noștri erau ca internați în mâinile germanilor. Nu-i putea vedea nimeni. Didina Cantacuzino pretindea că sunt generalii Coandă, Averescu, Culcer și Constantin Argetoianu. Tot ce știam din ziarele lor ne indigna și ne îndurera. Weckerle, în Camera ungară, vorbea de luarea munților, de căile ferate și Dunăre, de avuțiile economice, de a interzice relațiunile cu Transilvania și de a asigura soarta ungurilor în România. Eram convinși că astfel de condițiuni nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Kühlmann se îmbolnăvise din oficiu, sosi Burian. Lumea era exasperată, știam bine că [pacea] nu e definitivă, dar ne enervam din ce în ce, mai ales văzând tonul ziarelor guvernului: Lumina lui Stere, Steagul lui Marghi loman publicară tratatul care indignă pe toți, numai ei și Arion, într-un interviu, după această capitulare, îndrăzneau să vorbească de binele ce va rezulta pentru țară din colaborarea cu Puterile Centrale. Ura toată era rezervată liberalilor, indulgența și amnistia, trădătorilor. Rechizițiile se urmau, lăsaseră
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
furnizeze arme și muniții. Dar [la] ce serveau aceste furnituri dacă, pe lângă ele și cele ce ar fi trebuit să avem din miliardele strânse în țară, s-au cedat fără lupte Basarabia și Bucovina? Armata dezonorată și descurajată, toată țara indignată față de nepregătirea oamenilor, necunoscuți în străinătate, care trebuiau să rezolve chestiunile diplomatice, aleși nu de țară, dar de rege. Maniu, luând al doilea cuvântul, protestă tot atât de energic și insistă asupra îngrijorării Ardealului. Cădea regele de sus. Ce iluzii își făcuse
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dorit. Telegramele generalului Antonescu către Ciano 376, Ribbentrop 377 și în urmă către Göring378 lipseau de măsură, mai ales după ce ne maltrataseră la Viena. Termeni strict corecți ar fi fost destul. În fine, numirea statului român de stat legionar a indignat pe toată lumea. Garda de Fier este un partid politic. Generalul Antonescu, deși a fost proclamat conducătorul ei, este acum in strumentul ei. Lucrul s-a văzut din toate serbările, manifestările, defilările, declarațiile lui Sima și Zelea Codreanu, care arată public
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Voiculescu”, în vol. „Articole, comunicări, documente V. Voiculescu”, IV, Biblioteca județeană „V. Voiculescu - Buzău”, Buzău, 1994. Apoi, tot de Gheorghe Penciu, redă un episod de interior: Într-o zi deosebit de friguroasă, cineva îi furase lui Voiculescu obielele. Gestul ne-a indignat pe toți pentru că nu exista unul să nu sufere de frig. La o percheziție făcută asupra fiecărui deținut, au fost descoperite la un fost plutonier major de jandarmi, Andrei...Poetul însă i le-a lăsat. „Poate că el are mai
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
tu pe la băiatu’ cu o sticlă de vodcă. Scria despre mine lucruri extrem de flatante de genul: „Condei de primă mână (...) rupe în două pisica în proza ultimilor ani (...) prozator cu o personalitate distinctă, vervă, profunzime“. La așa complimente sau te indignai, dacă aveai un simț al ridicolului ceva mai accentuat, sau ți-o luai în cap. La puțin timp după ce-mi făcuse cultul personalității, pentru că sticla de vodcă întârzia, i s-a încins tărâța și m-a făcut cum i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]