2,142 matches
-
fost confirmată și întărită ulterior de alte studii. Efectul a fost o schimbare radicală la nivelul conceperii strategilor de dezvoltare, iar la sfârșitul anilor '80 ai secolului trecut începe deja să se vorbească despre modelul dezvoltării durabile. La nivel metaforic, individualismul este surclasat de viziunea colectivistă a destinului comun: suntem cu toții în aceeași barcă, ori poate chiar mai rău, dacă nu cumva barca în care ne aflăm este o barcă de salvare. 1.1.2. Conștiința ecologistă În intervalul dintre sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a mediului. Sau, dacă o facem, riscăm să reactivăm diverse fantasme politice totalitare precum nazismul și stalinismul. Etica mediului ar duce la luarea în considerare a prevalenței comunității față de indivizii care o compun, ceea ce ar duce la anihilarea teoretică a individualismului de tip liberal și la adoptarea unei perspective colectiviste și totalitare. • A doua poziție este aceea că evaluarea acceptabilității sociale a riscurilor, elaborarea regulilor dezvoltării durabile, respectarea principiului precauției etc., permit, asociate cu o practică tehnocratică, fundamentarea unei practici responsabile
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
se acordă numai sistemelor complexe, caracterizate prin integrare și diversitate internă, așa cum sunt ecosistemele. Conflictul poate fi depășit, așa cum voi argumenta mai târziu, în politicile de mediu, în sensul că holismul poate fi considerat, în anumite condiții, o variantă a individualismului. Astfel, biosfera și ecosistemele ar fi considerate drept entități luate ca atare în considerare din punct de vedere moral. Alți autori critică extinderea sferei moralității din perspectiva diverselor consecințe, în principal, așa cum semnalam deja mai sus, asupra înțelegerii noțiunii de
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
situații enumerate mai sus, entitățile cu valoare intrinsecă sunt fie indivizi precum oamenii sau animalele fie sisteme întregi, așa cum sunt societățile sau ecosistemele. Teoreticienii mediului atribuie valoare intrinsecă fie doar organismelor individuale, în cazul celor care se situează pe poziția individualismului moral și atribuie statut moral numai organismelor individuale înzestrate cu conștiință, fie atât organismelor, cât și ecosistemelor, în cazul celor care adoptă o perspectivă holistă. În etica mediului sunt susținute ambele poziții. Desigur, atât în cazul individualismului, cât și în
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
situează pe poziția individualismului moral și atribuie statut moral numai organismelor individuale înzestrate cu conștiință, fie atât organismelor, cât și ecosistemelor, în cazul celor care adoptă o perspectivă holistă. În etica mediului sunt susținute ambele poziții. Desigur, atât în cazul individualismului, cât și în cel al holismului statutul moral este definit, așa cum am văzut, în legătură cu capacitatea de a avea interese. Firește, teza extremă potrivit căreia au valoare intrinsecă numai ecosistemele duce la consecințe inacceptabile, nu doar din punct de vedere moral
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ar avea valoare intrinsecă microbii sau copacii putreziți, sau diferențiem între formele de viață pornind de la diverse criterii precum capacitatea de a reacționa la durere?62 Alte dificultăți sunt generate de repetarea în etica mediului a disputei dintre holism și individualism din științele sociale. Întrebarea cheie este dacă au valoare intrinsecă lucrurile considerate în mod individual sau/și lucrurile luate împreună, ca specii de organisme, animale și plante, viața sălbatică în întregime, biosfera sau planeta ca întreg. Potrivit ipotezei Gaia întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
discuție despre principalele asemenea structuri argumentative. Voi explora și implicațiile metodologice ale acestor scheme de argumentare. Astfel, argumentul cu privire la valorarea autonomă a întregilor, fundamental în etica mediului, va fi extins într-un capitol despre versiunile holismului și delimitările acestuia față de individualismul etic. De asemenea, voi lua în considerare, chiar de la bun început, trei probleme cu încărcătură epistemologică, distincția dintre nivelul descriptiv și cel normativ, problema demarcației și problema criteriului. Așa cum am mai precizat, în cadrul acestei discuții vor fi anticipate unele dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
moralității. Bunăoară, utilitarismul hedonist ia durerea drept criteriu, utilitarismul preferințelor ia în considerare nevoi și dorințe, iar etica de tip kantian acceptă în comunitatea morală numai ființe raționale autonome. Criteriile de mai sus sunt consonante cu poziția teoretică generală specifică individualismului etic. Există teoreticieni ai mediului care resping individualismul și propun alternativa holistă sau o perspectivă pluralistă, demers posibil prin acceptarea tezei conform căreia se consideră că au valoare intrinsecă atât indivizii, cât și întregii. Dar o asemenea extindere a sferei
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
utilitarismul preferințelor ia în considerare nevoi și dorințe, iar etica de tip kantian acceptă în comunitatea morală numai ființe raționale autonome. Criteriile de mai sus sunt consonante cu poziția teoretică generală specifică individualismului etic. Există teoreticieni ai mediului care resping individualismul și propun alternativa holistă sau o perspectivă pluralistă, demers posibil prin acceptarea tezei conform căreia se consideră că au valoare intrinsecă atât indivizii, cât și întregii. Dar o asemenea extindere a sferei moralității poartă asupra ei riscul unei generalizări inflaționiste
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mai bună strategie este să protejăm fiecare specie. 3.1.6. Argumentul bazat pe valoarea autonomă a întregilor Regăsim acest argument în numeroase contexte în această carte, iar subcapitolul următor propune o dezvoltarea teoretică a viziunii holiste prin delimitare față de individualismul etic. În acest paragraf mă voi rezuma la o simplă menționare a argumentului, mai mult pentru a marca astfel locul său teoretic fundamental în ansamblul eticii mediului. Așa cum am precizat mai sus, formarea conștiinței ecologiste s-a produs și prin
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ca întreg 92. Aplicarea până la capăt a acestui argument duce la concluzii inacceptabile din perspectiva moralei tradiționale. Astfel, Callicott, urmându-l îndeaproape pe Leopold, formulează ideea că valoarea unui specimen este invers proporțională cu populația speciei, idee care dislocă tradiția individualismului etic93. Un ecologist radical precum Edward Abbey, ghidat de aceleași presupoziții holiste, va face aprecieri comparative în detrimentului omului 94, iar Garreth Hardin susține că salvarea unui om rănit dintr-o zonă sălbatică ar avea sens numai dacă am avea
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
conflicte etice. Problema alegerii este reconsiderată în raport cu situații de felul următor: dată fiind valoarea supremă a ecosistemului, decidem să salvăm un țânțar sau un om? Chiar despre aceste probleme ale holismului voi discuta pe larg în capitolul următor. 3.2. Individualism și holism 3.2.1. Sursele științifice ale holismului Etica tradițională este individualistă în sensul considerării persoanei ca unitate ultimă a discursului etic și ca subiect evaluator care definește și recunoaște valoarea morală și ale cărui fapte pot fi evaluate
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Etica tradițională este individualistă în sensul considerării persoanei ca unitate ultimă a discursului etic și ca subiect evaluator care definește și recunoaște valoarea morală și ale cărui fapte pot fi evaluate din punct de vedere moral. O alternativă biologistă la individualismul etic centrat pe persoană ar putea fi luată în considerare, dar nu cred că aceasta este calea neutralizării entuziasmului teoretic pentru holism 96. Deși disputa dintre individualism și holism este mai veche în științele sociale, abia etica mediului aduce această
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fapte pot fi evaluate din punct de vedere moral. O alternativă biologistă la individualismul etic centrat pe persoană ar putea fi luată în considerare, dar nu cred că aceasta este calea neutralizării entuziasmului teoretic pentru holism 96. Deși disputa dintre individualism și holism este mai veche în științele sociale, abia etica mediului aduce această dispută pe terenul eticii. Dilema dintre individualism și holism în etica mediului este de regulă pusă în legătură cu noul mod de a gândi specific științelor vieții. Cu atât
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fi luată în considerare, dar nu cred că aceasta este calea neutralizării entuziasmului teoretic pentru holism 96. Deși disputa dintre individualism și holism este mai veche în științele sociale, abia etica mediului aduce această dispută pe terenul eticii. Dilema dintre individualism și holism în etica mediului este de regulă pusă în legătură cu noul mod de a gândi specific științelor vieții. Cu atât mai mult, ecologia presupune un nou mod de gândire, bazat pe știință, prin delimitare și în opoziție față de cel newtonian
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Reprezentativ pentru a această interpretare etică a holismului lui Leopold este J. Baird Callicott. Callicott pornește de la land ethic a lui Aldo Leopold ca exemplaritate și identifică etica mediului cu holismul. Pe această bază, el vede o contradicție intolerabilă între individualism și etica holistă a mediului deoarece bunăstarea comunității ecosistemice ca atare nu este reductibilă la suma bunăstării indivizilor. Dimpotrivă, în anumite împrejurări, bunăstarea comunității poate fi în contradicție cu bunăstarea unor indivizi. Or, din punct de vedere ecosistemic, bunăstarea întregului
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de omul adult normal, poate avea interese, fie să identificăm un alt criteriu decât cel al eticii tradiționale pentru a atribui valoare intrinsecă ecosistemelor 105. Varner consideră că aceste sarcini nu pot fi îndeplinite, ceea ce duce la abandonarea holismului în favoarea individualismului. Adepții individualismului acordă demnitate morală numai organismelor înzestrate cu sensibilitate. Acesta este cazul lui Peter Singer și, în general, al adepților ideii de eliberare a animalelor, pe când teoreticienii mediului propun o etică de tip holist. În cazul individualismului bunăstarea comunității
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
adult normal, poate avea interese, fie să identificăm un alt criteriu decât cel al eticii tradiționale pentru a atribui valoare intrinsecă ecosistemelor 105. Varner consideră că aceste sarcini nu pot fi îndeplinite, ceea ce duce la abandonarea holismului în favoarea individualismului. Adepții individualismului acordă demnitate morală numai organismelor înzestrate cu sensibilitate. Acesta este cazul lui Peter Singer și, în general, al adepților ideii de eliberare a animalelor, pe când teoreticienii mediului propun o etică de tip holist. În cazul individualismului bunăstarea comunității este o
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
holismului în favoarea individualismului. Adepții individualismului acordă demnitate morală numai organismelor înzestrate cu sensibilitate. Acesta este cazul lui Peter Singer și, în general, al adepților ideii de eliberare a animalelor, pe când teoreticienii mediului propun o etică de tip holist. În cazul individualismului bunăstarea comunității este o medie de tip statistic a bunăstării indivizilor, pe când în cazul perspectivei holiste bunăstarea societății nu este reductibilă la bunăstarea indivizilor. Altfel spus, dacă într-o comunitate de 100 de persoane au fost făcute într-un an
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
excursii, îi revine fiecărui individ câte o excursie, chiar dacă în realitate unii au stat acasă, iar alții s-au tot plimbat. Acesta este modul în care statistica transformă realitatea și instituie o realitate statistică. Este acceptabilă oare această consecință a individualismului? Nu cumva individualismul acceptă drept morală acest gen de diferențiere între indivizii care aparțin unei aceleiași clase? Nu este însă clar cum rezolvă holismul o situație de acest fel în care unii indivizi au avantaje față de ceilalți. Aducerea în discuție
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fiecărui individ câte o excursie, chiar dacă în realitate unii au stat acasă, iar alții s-au tot plimbat. Acesta este modul în care statistica transformă realitatea și instituie o realitate statistică. Este acceptabilă oare această consecință a individualismului? Nu cumva individualismul acceptă drept morală acest gen de diferențiere între indivizii care aparțin unei aceleiași clase? Nu este însă clar cum rezolvă holismul o situație de acest fel în care unii indivizi au avantaje față de ceilalți. Aducerea în discuție a oricărui gen
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
avantaje față de ceilalți. Aducerea în discuție a oricărui gen de egalitarism nu este o soluție admisibilă din mai multe perspective, inclusiv aceea a propriilor experiențe istorice. Teoria evoluționistă a lui Darwin reprezintă un alt element în disputa dintre holism și individualism. Dar de partea cui? Care ar fi legătura dintre teoria selecției naturale și moralitate? Un răspuns posibil 106 ar fi acela că grupurile care sunt coezive din punct de vedere moral, adică acelea în care indivizii se află în relație
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în relație de simpatie unii cu alții, au un avantaj în procesul selecției asupra altor grupuri mai puțin coezive moral. De aceea, putem spune că selecția întărește sentimentele morale, dar aceasta nu implică logic nimic cu privire la disputa dintre holismul și individualismul etic. Dacă am reuși să argumentăm în favoarea tezei că holismul biologic presupus de teoria evoluționistă poate fi corelat cu holismul moral, atunci am fi îndreptățiți să susținem că am formulat un argument împotriva individualismului. Dar ceea ce beneficiază de susținere este
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nimic cu privire la disputa dintre holismul și individualismul etic. Dacă am reuși să argumentăm în favoarea tezei că holismul biologic presupus de teoria evoluționistă poate fi corelat cu holismul moral, atunci am fi îndreptățiți să susținem că am formulat un argument împotriva individualismului. Dar ceea ce beneficiază de susținere este mai degrabă distincția clarificatoare dintre holismul biologic și holismul moral. Mai mult decât atât, nu putem arăta cu argumente solide că holismul biologic este incompatibil cu individualismul moral. În fine, dacă luăm în considerare
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
susținem că am formulat un argument împotriva individualismului. Dar ceea ce beneficiază de susținere este mai degrabă distincția clarificatoare dintre holismul biologic și holismul moral. Mai mult decât atât, nu putem arăta cu argumente solide că holismul biologic este incompatibil cu individualismul moral. În fine, dacă luăm în considerare contextul cultural în care Darwin a elaborat teoria evoluționistă, atunci avem motive să-l situăm în tradiția lui Hume și Smith a unei abordări individualiste a sentimentelor morale. În The Descent of Man
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]