5,207 matches
-
minime și maxime ale fiecărei pedepse, care să corespundă în abstract importanței valorii sociale ocrotite prin săvârșirea faptei incriminate, iar, pe de altă parte, judiciară - pe care o realizează judecătorul în cadrul limitelor stabilite de lege. Curtea a subliniat importanța individualizării legale a sancțiunilor de drept penal prin aceea că legiuitorul nu poate să confere judecătorului o libertate absolută în stabilirea pedepsei concrete, întrucât ar exista riscul unei interpretări și aplicări arbitrare a pedepsei. Pe de altă parte, Curtea a apreciat
DECIZIA nr. 15 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296367]
-
a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 28 ianuarie 2025. ... 21. De asemenea, prin Decizia nr. 70 din 29 ianuarie 2019, precitată, paragraful 22, Curtea a mai reținut că maniera de reglementare a regimului individualizării pedepsei în cazul concursului de infracțiuni, săvârșit în ipoteza prevăzută prin textul criticat, nu este de natură să încalce dreptul judecătorului de a proceda la individualizarea judiciară a pedepsei în situația analizată, fiind determinată de aprecierea de către legiuitor a
DECIZIA nr. 15 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296367]
-
2019, precitată, paragraful 22, Curtea a mai reținut că maniera de reglementare a regimului individualizării pedepsei în cazul concursului de infracțiuni, săvârșit în ipoteza prevăzută prin textul criticat, nu este de natură să încalce dreptul judecătorului de a proceda la individualizarea judiciară a pedepsei în situația analizată, fiind determinată de aprecierea de către legiuitor a pericolului pe care îl prezintă pentru valorile sociale ocrotite prin legea penală săvârșirea de către persoana supravegheată a unei noi infracțiuni pe parcursul termenului de supraveghere
DECIZIA nr. 15 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296367]
-
deținute de acestea, cu verificarea în baza de date proprii sau la care are acces direct; ... d) analizarea informațiilor colectate cu privire la persoanele sau entitățile desemnate de regimurile de sancțiuni internaționale în conformitate cu atribuțiile A.N.A.F.; ... e) identificarea sau individualizarea fondurilor și/sau resurselor economice, după caz, care fac obiectul sancțiunilor internaționale; ... f) emiterea deciziei de derogare de la aplicarea sancțiunilor internaționale privind înghețarea fondurilor și de la interdicția de a pune la dispoziție fonduri; ... g) emiterea deciziei de autorizare a
PROCEDURĂ din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295988]
-
octombrie 2024 în situația particulară pe care a avut-o de analizat, ceea ce a condus la concluzia potrivit căreia domnul Călin Georgescu nu îndeplinește condițiile de eligibilitate generale stabilite în titlul I din Constituție. BEC a realizat, astfel, o individualizare și o aplicare a considerentelor generale, abstracte și de principiu rezultate din jurisprudența Curții Constituționale, fără a prelua și translata constatările factuale ale Curții Constituționale din Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024 care priveau strict situația doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă
HOTĂRÂREAnr. 15 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296481]
-
criticate, dacă pentru infracțiunile concurente s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se va aplica pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite. ... 14. În continuare, Curtea a constatat că individualizarea sancțiunilor de drept penal este, pe de o parte, legală - revine legiuitorului, care stabilește normativ pedepsele și celelalte sancțiuni de drept penal, prin fixarea unor limite minime și maxime ale fiecărei pedepse, care să corespundă în abstract importanței valorii sociale
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
fixarea unor limite minime și maxime ale fiecărei pedepse, care să corespundă în abstract importanței valorii sociale ocrotite -, iar, pe de altă parte, judiciară - pe care o realizează judecătorul în cadrul limitelor stabilite de lege. Curtea a subliniat, totodată, importanța individualizării legale a sancțiunilor de drept penal prin aceea că legiuitorul nu poate să confere judecătorului o libertate absolută în stabilirea pedepsei concrete, întrucât ar exista riscul unei interpretări și aplicări arbitrare a pedepsei. Pe de altă parte, Curtea a apreciat
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
drept penal de către legiuitor, trebuie stabilit un echilibru între dreptul fundamental - care face obiectul limitării impuse de sancțiune - și valoarea socială a cărei protecție a determinat limitarea. Legiuitorul nu trebuie să îi ia judecătorului dreptul de a proceda la individualizarea judiciară prin stabilirea unor pedepse absolut determinate sau prin prevederea unor pedepse care, datorită aplicării lor automate, scapă oricărui control judiciar. Prin individualizarea legală, legiuitorul oferă judecătorului puterea de stabilire a pedepsei în cadrul anumitor limite predeterminate - minimul și maximul
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
cărei protecție a determinat limitarea. Legiuitorul nu trebuie să îi ia judecătorului dreptul de a proceda la individualizarea judiciară prin stabilirea unor pedepse absolut determinate sau prin prevederea unor pedepse care, datorită aplicării lor automate, scapă oricărui control judiciar. Prin individualizarea legală, legiuitorul oferă judecătorului puterea de stabilire a pedepsei în cadrul anumitor limite predeterminate - minimul și maximul special al pedepsei -, dar, totodată, îi oferă aceluiași judecător instrumentele care îi permit alegerea și determinarea unei sancțiuni concrete, în raport cu particularitățile
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
persoana infractorului. Astfel, în prima etapă a operațiunii de determinare concretă a pedepsei, în cazul concursului de infracțiuni, judecătorul stabilește pedeapsa pentru fiecare infracțiune concurentă în parte, ca și cum ar fi singură, folosind în acest scop criteriile generale de individualizare a pedepsei și, eventual, criteriile speciale, respectiv cauzele generale de agravare sau de atenuare a pedepsei. În această etapă, judecătorul realizează o individualizare a răspunderii penale pentru fiecare infracțiune care se află în pluralitatea de infracțiuni săvârșite de infractor, făcându
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
infracțiune concurentă în parte, ca și cum ar fi singură, folosind în acest scop criteriile generale de individualizare a pedepsei și, eventual, criteriile speciale, respectiv cauzele generale de agravare sau de atenuare a pedepsei. În această etapă, judecătorul realizează o individualizare a răspunderii penale pentru fiecare infracțiune care se află în pluralitatea de infracțiuni săvârșite de infractor, făcându-se abstracție de existența celorlalte infracțiuni, fiecare infracțiune păstrându-și gradul său de pericol social. Curtea a reținut, așadar, deplina independență a judecătorului
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
fiecare infracțiune care se află în pluralitatea de infracțiuni săvârșite de infractor, făcându-se abstracție de existența celorlalte infracțiuni, fiecare infracțiune păstrându-și gradul său de pericol social. Curtea a reținut, așadar, deplina independență a judecătorului în a proceda la individualizarea judiciară a sancțiunilor pentru fiecare dintre infracțiunile concurente. În cea de-a doua etapă, judecătorul identifică pedeapsa cea mai grea, la care, potrivit prevederilor criticate, adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite. În acest mod, aplică
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
dusă la absurd a limitelor de pedeapsă, care nu face altceva decât să nesocotească ierarhia valorilor sociale într-o societate democratică“. Pe de altă parte, legiuitorul a urmărit ca noul Cod penal să ofere și instrumente mult mai eficiente pentru individualizarea și sancționarea pluralității de infracțiuni, în condițiile în care, sub imperiul fostei reglementări, pluralitatea de infracțiuni, deși un indiciu important privind periculozitatea sporită a infractorului, rămânea practic nesancționată, cauza de agravare fiind, în foarte multe situații, ignorată de instanțe în
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
că reglementarea tratamentului penal al concursului de infracțiuni intră în atribuțiile organului legiuitor, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, care, realizând o individualizare legală a sancțiunilor în materie, apreciază, în concret, în funcție de o serie de criterii, printre care și frecvența fenomenului infracțional. Așa fiind, Curtea a reținut că, prin adoptarea noului regim juridic de sancționare a celor două forme de concurs
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
în funcție de gravitatea comportamentului infracțional, norme penale care vizează direct libertatea persoanei. Aceste dispoziții penale însă trebuie să fie strict delimitate și condiționate, astfel încât libertatea individuală să fie respectată. Or, Curtea a constatat că normele criticate permit o individualizare judiciară a pedepsei principale (rezultante) în caz de concurs de infracțiuni „în condițiile și în temeiul legii“, potrivit art. 23 alin. (12) din Legea fundamentală, o garanție împotriva unei eventuale ingerințe arbitrare a judecătorului în libertatea individuală reprezentând-o limita
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
în comisiile de evaluare/jurizare competițiilor de nivel internațional*** 1 - profesor-antrenor, la întrecerile/ concursurile/ competițiile județene și interjudețene*** 0,25 - profesor-antrenor, la întrecerile/ concursurile/ competițiile naționale și internaționale*** 0,25 - pregătirea loturilor naționale/ olimpice 3 f. Implicare în activitatea de tratare diferențiată și individualizare a sportivilor și rezultate deosebite obținute în pregătirea acestora 1 g. Implementarea unor proiecte educaționale inovatoare, recunoscute și aprobate la nivel local/județean/interjudețean/național/internațional (în domenii precum: educație sportivă , educație olimpică educație pentru sănătate,educație emoțională, educație incluzivă) cu COSR, AOR, MTS, Federațiile
METODOLOGIE ȘI CRITERII din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296592]
-
naționale de coordonare** 0,5p - membru în comisia de organizare a etapei județene** 0,25p - membru în comisia de organizare a etapei naționale** 1p - membru în comisia de organizare a competițiilor internaționale oficiale** 2p e. Implicare în activitatea de tratare diferențiată și individualizare a sportivilor și rezultate deosebite obținute în pregătirea acestora 1 f. Participarea, în calitate de membru al comisiilor de evaluare/jurizare și profesor- antrenor, la întrecerile/ concursurile/ competițiile județene, interjudețene, naționale și internaționale și pregătirea loturilor naționale/olimpice** 5 - membru în comisiile
METODOLOGIE ȘI CRITERII din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296592]
-
împlinește vârsta majoratului, urmând ca astfel să beneficieze de o pedeapsă mai puțin severă față de tratamentul sancționator prevăzut pentru infracțiunea de viol săvârșit asupra unui minor, însă, într-o asemenea ipoteză, nimic nu împiedică completul de judecată ca la individualizarea pedepsei să ia în considerare anumite circumstanțe agravante (comiterea faptei într-un context de vulnerabilitate a victimei, chiar dacă aceasta este majoră, sau de abuz de putere ori încredere), precum și caracterul continuat al infracțiunii (cu luarea în considerare a
DECIZIA nr. 78 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296979]
-
subsidii și alte forme de susținere sunt rezultate ale solidarității coagulate în jurul națiunii. Poate că România nu a mai avut timpul normal necesar coagulării, pentru că istoria a fost prea dură. Cel puțin ultimii 25 de ani sunt mărturia atomizării și individualizării extreme, după comunitarismul forțar și artificial impus de comunism. Cred, însă, că am plătit destul pentru a ne reveni din șablonarea la care ne-a obligat comunismul. Era firesc, pe undeva, ca după 50 de ani de lipsă de intimitate
INTERVIU CU FOSTUL MINISTRU AL TURISMULUI, DAN MATEI AGATHON de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340376_a_341705]
-
deosebit, conturând o grupare, o națiune, sau chiar zonele de influența a acesteia. Materializarea acestora au fost uneori singurele mărturii istorice a existenței unui stat sau națiuni. Toate popoarele au folosit de-a lungul timpului simboluri diverse ca instrument de individualizare, recunoaștere și comunicare, dezvăluind preocupările generațiilor trecute si uneori prefigurând aspirațiile viitorului. Acestea au devenit, mai târziu, însemne naționale, care pot fi definite ca simboluri specifice reprezentative și care se pot corela cu esența naționala a acelui popor. În istoria
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
evitându-se pe cât posibil orice avansare investigativa pe care simțul comun ar putea-o suspectă de petițio principii. 2. Mize și premise În primul rând, obiectivul studiului este acela de a contura suportul unui concept de mesaj. Subsecvent, se vizează individualizarea comunicării filosofice drept comunicare filosofematică: comunicare despre filosofeme și în iradiația filosofemelor. Premisa de la care pleacă este aceea că atât în spațiul meditației filosofice, în acela al “Grounded Practical Theory” (Craig & Tracy, 1995), cât și în câmpul Grounded Practical Communication
Ștefan Vlăduțescu: Mesaj filosofematic şi comunicare asupra filosofemelor. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339282_a_340611]
-
mod simțitor timpii necesari însușirii cunoștințelor și redundanta inerentă procesului de transmitere a informațiilor de la profesor sau de la manual la elev. Pe lîngă o serie de avantaje, aceasta modernă și eficiența formă de învățare are și anumite limite sau dezavantaje: individualizarea excesivă a învățării, care duce la negarea dialogului elev-profesor și la izolarea actului de învățare în contextul sau psihosocial; segmentează și atomizează prea mult materialul de învățat; duce prea mult la “tutelare”, dirijând pas cu pas activitatea mentală a subiectului
Prof. consilier şcolar, Mircea Florian RUICU: ÎNVĂŢAREA ŞI INSTRUIREA PROGRAMATĂ () [Corola-blog/BlogPost/339389_a_340718]
-
exact: nu există mesaj fără urmă de intenție. Mesajul este generat de o intenție uni- sau bilaterală. El poartă irepresibil o inscripție intențională: fie destinator-“ială”, fie destinatar-“ială”, fie bilaterală. Intenția de semnificare reprezintă semnul său distinctiv, marca de individualizare. Pe de altă parte, ca element constitutiv al unei conștiințe ce trăiește numai ca o conștiință a ceva, ca o conștiință înspre ceva, intenția preia inerțial de la aceasta directivitatea teleologică, orientarea, tendința spre, cu un cuvânt grecesc se impregnează de
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
exact: nu există mesaj fără urmă de intenție. Mesajul este generat de o intenție uni- sau bilaterală. El poartă irepresibil o inscripție intențională: fie destinator-“ială”, fie destinatar-“ială”, fie bilaterală. Intenția de semnificare reprezintă semnul său distinctiv, marca de individualizare. Pe de altă parte, ca element constitutiv al unei conștiințe ce trăiește numai ca o conștiință a ceva, ca o conștiință înspre ceva, intenția preia inerțial de la aceasta directivitatea teleologică, orientarea, tendința spre, cu un cuvânt grecesc se impregnează de
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
mândră/de mare domnitor/ domnitor al tăcerii” („Zăpadă și vis”). În „Cuvântul înainte” (pp. 5-7), Dan Cristea (poate cel mai mare critic de poezie român al momentului, în orice caz cel mai sensibil și cu cea mai rafinată capacitate de individualizare) intuiește că volumul de față „ar putea însemna și o schimbare a modului (...) de a aborda poezia”. Am spune mai mult: în poetica sa explicită, Dan Ionescu vizează să schimbe cu fiecare carte poziționarea față de obiectul poetic și limbajul de
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]