5,610 matches
-
că sunt eurocentriste, în sensul că absolutizează modelele occidentale de schimbare socială, ca fiind singurele căi de realizare a modernizării. Sociologii clasici deja (cum ar fi Parsons, Giddens) consideră că singurele forme de modernizare sunt cele impuse de Occident capitalism, industrializare și ignoră alte posibile forme. Giddens, de exemplu, spune că modernitatea se referă la modurile vieții sociale sau de organizare, ce au apărut în Europa începând, aproximativ, cu secolul al XVII-lea și care, după aceea, s-au răspândit mai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în practică. În acest fel, societatea devine mai reflexivă în toate aspectele ei, de la modul de guvernare și până la relațiile intime (Giddens, 2000). Tabel 3.1. Dimensiuni ale modernității. Schimbări economice Modernitatea înseamnă în primul rând creștere economică constantă, prin industrializare, inovații tehnologice, raționalizarea alocării resurselor, etc. Schimbări la nivelul populației O dată cu Revoluția Industrială populația globului s-a dublat de mai multe ori, la creșterea acesteia contribuind progresul în îngrijirea sănătății, în asigurarea hranei, scăderea ratei de mortalitate. De asemenea mobilitate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
susținut una din abordările la modă (Rostow, Lenski), căile de dezvoltare fiind multiple, și putând exista înapoieri sau întoarceri la stadii anterioare de dezvoltare; societățile nu devin mai raționale, mai secularizate, pe măsură ce se industrializează (credințele și practicile religioase persistă în ciuda industrializării și modernizării intense); schimbarea culturală produsă prin modernizare nu înseamnă neapărat americanizarea societății (de fapt Statele Unite prezintă tabloul unei societăți mai tradiționaliste decât țări la fel de prospere din Nordul Europei). Iar ipoteza că dezvoltarea economică produce schimbări majore în sistemul de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Oamenii par să sesizeze esențialul. Dispariția tradițiilor și obiceiurilor este cu siguranță o consecință a unor procese ce nu afectează doar cele două sate, ci sunt procese de anvergură, cu efecte la scara unor colectivități largi de oameni: modernitatea, urbanizarea, industrializarea, globalizarea, toate acestea semnificând schimbarea stilului de viață, a sistemelor de valori, a mentalităților. 4.3.2 Criterii subiective Autoportretul locuitorilor (calități și defecte ale membrilor celor două comunități) Am stabilit un astfel de autoportret în scopul de a detecta
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
negative. În 2000, lucrătorii familiali neremunerați reprezentau 41,2% din populația ocupată în agricultură (Anuarul Statistic al României, 2000) * Scăderea ponderii muncii salariate în rural, de la 55,6% în 1990 la 32,7% în 1997, ceea ce este un indicator al industrializării scăzute a agriculturii, și deci a înapoierii economice în mediul rural. Ilie Bădescu vorbește aici despre o revenire la relațiile muncă semifeudale. * Scăderea structurilor de producție din agricultură (Bădescu, 1999: 4-5) Katherine Verdery spune că restituirea pământului după Legea 18
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
secolului al XIX-lea, la 2000 kg la mijlocul secolului al XX-lea și la peste 7000 kg în prezent. Aceste mutații au determinat transformări profunde în ceea ce privește factorii de producție puși în funcție de agricultură, respectiv de întreaga economie. A avut loc astfel industrializarea agriculturii, respectiv sistemele de cultivare a plantelor și de creștere a animalelor consumau cantități din ce în ce mai mari de factori produși în industrie. În consecință, din punct de vedere economic, fenomenul a fost considerat ca făcând parte din progresul societății și mulți
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
la h, până la echilibrarea bilanțului de elemente nutritive. Vânzarea de gunoi de grajd către alte exploatații „bio“ nu este autorizată decât în anumite condiții; pentru comercializarea laptelui, printr-o nouă filieră BIO, este necesară găsirea unei soluții cu societățile de industrializare a laptelui pe plan local sau regional; exploatațiile mixte (polivalente): menținerea unui volum de produse furajere necesită mai multe suprafețe cu pajiști piemontane și temporare; deoarece rapița și sfecla de zahăr nu pot avea debușee de vânzare pe piață BIO
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
nu mai are nevoie de comentarii. Dincolo de cifre, date și performanțe economice, există două realizări speciale, unice, care proiectează China ca o putere de un cu totul alt ordin de mărime. În doar 30 de ani, printr-un proces de industrializare și urbanizare care în Europa a durat mai mult de 200 de ani, China a reușit să smulgă din sărăcia cea mai severă 400 de milioane de oameni (înțelegem în acest context prin sărăcie severă situația în care o persoană
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
copleșit de sărăcia severă, care "te însoțea pretutindeni". Astăzi, situația celor 100 de milioane de chinezi care mai trăiesc în sărăcie severă (sub un dolar pe zi) nu mai este privită nici ca inevitabilă, nici ca acceptabilă. Judecând după ritmul industrializării și urbanizării, această populație urmează să locuiască la oraș în 15-20 de ani. A doua realizare specială privește contribuția Chinei la creșterea globală. Iată ce ne spune în această privință Jonathan Fenby: "În 2007, pentru prima dată după anii '30
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
apoi, invazia niponă în urma căreia o bună parte din China a fost ocupată. Aceasta din urmă a avut, mai ales din punct de vedere psihologic, un efect devastator, întrucât în amontele operației militare se situa succesul Japoniei în procesul de industrializare. "O țară asiatică avusese deja succes în procesul de modernizare, pe când China eșuase."179 A apărut o întreagă literatură în legătură cu ceea ce s-a numit "100 de ani de umilință națională". Mai ales că după Primul Război Mondial concesiile germane de pe
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Acestea implementează tehnologiile primite și le utilizează o vreme. După care le transferă următorului rând de gâște. În viziunea promovată de acest model, "gâsca din frunte" era reprezentată de către Japonia. În rândul al doilea erau noile economii în curs de industrializare, reprezentate de Coreea de Sud, Taiwan, Singapore și Hong Kong. După aceea, veneau principalele țări din sud-estul asiatic: Indonezia, Filipine, Thailanda și Malaezia. În sfârșit, în ultimul rând al "formațiunii de zbor" erau cuprinse țări precum China, Vietnam etc. Pe ansamblu, modelul a
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
al Chinei, despre volumul impresionant al rezervelor valutare, în afara unui aparat de producție impresionant, care s-a impus prin eficiența sa. Producția nu este doar o problemă de etapă. Cu alte cuvinte, ea nu este asociată doar cu perioadele de industrializare, cu care suntem tentați să o confundăm. Ea va îmbrăca forme diferite, un conținut diferit, în funcție de etapa de dezvoltare a societății și a fiecărei țări în parte. Așa cum se întâmplă lucrurile și cu modernizarea. Modernizarea avea un anumit conținut și
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
cu creativitate și între-ținute prin autoperfecționare. Centrul de greutate al diagnosticului se deplasează la stadiul de pre-boală, se face loc profilaxiei și se creează un început în medicina preventivă, care va deveni baza medicinii moderne. Un rol deosebit a avut industrializarea, care a marcat ultimele decade ale secolului al XVII-lea și întreg secolul al XVIII-lea și a pus bazele declanșării revoluției tehnico-științifice. Proces extrem de complex, cu o diversitate și mobilitate extraordinară a tehnologiilor, revoluția tehnico-științifică a schimbat fața lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
1750‑1850" Până la începutul perioadei la care ne referim, statele aveau o contribuție redusă la organizarea școlilor europene occidentale, cu excepția câtorva mici principate germane protestante. Apariția sistemelor de învățământ publice de masă nu este explicată nici de urbanizare, nici de industrializare, având în vedere faptul că acestea au apărut mai întâi în țări cu o pondere mare a populației rurale, precum Austria sau Germania, în timp ce în țara cea mai dezvoltată în epocă, Marea Britanie, procesul a fost mult întârziat (Archer, 1979). Emergența
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
alte țări comuniste, trebuie să facem abstracție de raționalizările puterii de atunci (textele cu formarea omului nou, creșterea conștiinței de clasă etc., care oricum făceau obiectul învățământului ideologic) și să punem datele referitoare la școlarizare în corelație cu cele despre industrializare și urbanizare. Explozia cifrelor școlare de la noi, înțeleasă de mulți comuniști doar ca o cale de a democratiza cultura și de a reduce decalajele dintre diferitele categorii sociale, zone sau medii, este corespondentul în planul politicii culturale al modernizării materializate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
urbanizare. Explozia cifrelor școlare de la noi, înțeleasă de mulți comuniști doar ca o cale de a democratiza cultura și de a reduce decalajele dintre diferitele categorii sociale, zone sau medii, este corespondentul în planul politicii culturale al modernizării materializate în industrializare și urbanizare. Acesta este un fapt destul de evident. În schimb, mai puțin evident este faptul că modernizarea se lansase furtunos în aceeași perioadă pe mai toate meridianele chiar și în absența comunismului. Statul comunist doar a gestionat, prin mijloace specifice
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
bine. În fine, prin transmiterea valorilor fundamentale, a moștenirii culturale comune, de obicei printr-un curriculum standardizat - sau unic -, se asigură un consens relativ la valorile de bază ale societății, ceea ce întreține un nivel fundamental de acord în ciuda diversității experiențelor individuale. Industrializarea accelerată din țările comuniste a impus o viziune similară cu privire la gestiunea resurselor umane în perioada „revoluției tehnico-științifice”. În condițiile unei economii planificate, școala trebuia să producă executanții necesari unei infrastructuri economice în continuă diversificare și creștere, suferind același control strict
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
1986) au urmărit să demonstreze că investiția în școală este o investiție productivă, ea aducând nu numai beneficii individuale, ci și sociale. Concepțiile tehnofuncționaliste au fost erodate de neîncrederea din ce în ce mai acută manifestată de pe la mijlocul anilor ’60 în virtuțile modernizării, ale industrializării, precum și față de modul de organizare liberală a societății. Sociologii, și nu numai ei, reluând tema meritocrației, au criticat utopiile care prefigurau o accentuată democratizare a societății pe baza democratizării școlii, comentând chiar și funcțiile considerate evidente ale școlii, cum ar
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
aproape 80% în 1945, Coreea de Sud a reușit alfabetizarea universală în 1964. Aceasta a creat o resursă umană capabilă de instrucție rapidă la locul de muncă, în condițiile cererii sporite de forță de muncă semicalificată ce s-a manifestat odată cu rapida industrializare din anii ’60. La fel s-a întâmplat și în Taiwan, unde se apreciază că educația a contribuit cu aproximativ 25% la sporul de productivitate înregistrat între 1951 și 1990. Toate țările din regiune au urmat modelul japonez, nu numai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
La fel s-a întâmplat și în Taiwan, unde se apreciază că educația a contribuit cu aproximativ 25% la sporul de productivitate înregistrat între 1951 și 1990. Toate țările din regiune au urmat modelul japonez, nu numai în procesul de industrializare, dar și în planificarea educației. În toate aceste țări, învățământul a fost planificat și administrat de o puternică administrație centrală care a servit nevoile de industrializare și dezvoltare economică generală. Unul dintre cele mai elocvente exemple de succes economic susținut
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
1990. Toate țările din regiune au urmat modelul japonez, nu numai în procesul de industrializare, dar și în planificarea educației. În toate aceste țări, învățământul a fost planificat și administrat de o puternică administrație centrală care a servit nevoile de industrializare și dezvoltare economică generală. Unul dintre cele mai elocvente exemple de succes economic susținut prin politici educaționale adecvate este cel al micului „tigru asiatic” Singapore. Slab dezvoltat la momentul dobândirii independenței și amenințat de vecini ostili, Singapore și-a întărit
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
activități consumatoare de capital (cu înaltă valoare adăugată, în jargon economic), iar nevoile tehnologice au trecut de la ingineria inversă, necesară absorbirii tehnologiilor achiziționate din țările mai dezvoltate, la cercetarea orientată către inovație tehnologică 1. Astfel, sistemele educaționale moștenite din epoca industrializării rapide sunt supuse unor critici aspre și unor încercări de transformare menite să contribuie la menținerea competitivității acestor țări în noile condiții economice și tehnologice. Instruirea din Japonia anilor ’50-’70 a fost orientată către formarea de muncitori de calitate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
recompensele sociale nu sunt alocate după accidente ale nașterii, ci în funcție de talent, în care nu există bariere în transformarea talentului în realizări educaționale și în succes ocupațional. Pentru gânditorii din perioada consecutivă încheierii celui de-al doilea război mondial, accentuarea industrializării trebuia să sporească selecția și alocarea resurselor umane pe criterii de merit, din considerente de competitivitate. Teoria ulterioară a societății postindustriale susține și ea teza meritocrației, din cauza caracterului consumator de informație și cunoaștere al acestei societăți. Pentru ca o societate să
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
la niveluri de instrucție care le erau până atunci inaccesibile. Indicii Yasuda din grafic reflectă mobilitatea pură. La aceasta trebuie adăugată mobilitatea structurală impresionantă din perioada comunistă, ce s-a datorat modificărilor masive din structura socială a țării, impuse de industrializarea accelerată și de transformarea structurii ocupaționale dintr-una predominant agrară, slab educată, într-una industrială, cu instrucție medie. Toate acestea arată caracterul spectaculos al transformărilor pe care le-a suferit structura socială românească în cei 45 de ani de regim
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
adus o cerere presantă de forță de muncă calificată. Legitimarea școlii ca instrument de generare a acestei forțe de muncă s-a materializat în Occident în doctrina funcționalismului tehnologic, iar țările comuniste, cuprinse și ele de febra modernizării și a industrializării, au integrat-o în sintagma „revoluție tehnico-științifică”. Aidoma teoreticienilor din școala capitalului uman (Becker, 1997; Denison, 1964), tehnofuncționaliștii concepeau școala ca investiție productivă. O consecință a economismului teoriilor lor este și egalitarismul conținut în ideea că lipsa egalității de șanse
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]