2,937 matches
-
pentru al doilea an consecutiv, în cadrul „Romaniadei” e o onoare. Să știu că prin muzica mea, prin cântecele și vocea mea aduc noțiunea de „acasă” mai aproape de cei pentru care acasă reprezintă de multa vreme o istorie, e o senzație inexplicabilă. Pentru noi artiștii e important să știm că publicul ne apaludă, ne apreciază, ne iubește. Dar aici se stabilește o legătură diferită. Peste tot intâlnesc public deschis, dornic de a primi mesajul meu și de a asculta, cu inima plină
FUEGO FACE SENZAŢIE ÎN ISRAEL LA ROMANIADĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347513_a_348842]
-
la pui vii, bărbații nu clocesc, dar îi cresc, pițigoii s-au automodificat genetic, nu și-au pierdut culorile încă, însă unii au blană, ca liliecii, și umblă prin întuneric, nu prea sunt locuri de muncă, hrană, și au dispărut inexplicabil berbecii, dar au rămas iezii, partea prostă e că ne-au invadat, fără să ne dăm seama, chinezii! Referință Bibliografică: Scrisoarea bătrânului Google către nepotul său Erasmus din Banggunggos ( pamflet ) / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2134, Anul
SCRISOAREA BĂTRÂNULUI GOOGLE CĂTRE NEPOTUL SĂU ERASMUS DIN BANGGUNGGOS ( PAMFLET ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350015_a_351344]
-
știu. Timpul se risipește într-o doară, în defavoarea personajului și nimic nu se poate face. În același mod se învârte soarele, aceeași privire ne arată stelele, dar cât sunt de altfel, nu se poate spune. Poate că viața se grăbește inexplicabil, poate că nu, doar că am sesizat lipsa culorilor din jur. Un vânt rău a descompus acronimul Rogvaiv și la ce să te aștepți în acest caz? Se simte jarul și arsura lui domină, este trufașă și insistentă și face
CÂND CUMPLITUL DEVINE LAIT MOTIV de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350137_a_351466]
-
asta, să înfrunte realitatea și să suporte consecințele. Ori, tocmai această atitudine se va dovedit a fi, în cele din urmă, salvatoare. Până să ajungă în Piața Romană și mai apoi în clădirea ASE-ului din strada Batiștei ceva anume, inexplicabil defel, i-a creat convingerea că va reuși să treacă, cu bine, de această încercare. Ajuns la sala de examinare a fost cât pe ce să se ciocnească de profesorul examinator. Avea de ales între a se repede să intre
XXV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365392_a_366721]
-
în orice domeniu. Lică a insistat să se alăture mulțimii nerăbdătoare de „chibiți” de la Academie ignorând dorința lui Albert de a fi lăsat singur. Cu mult timp în urmă, Albert, care ajunsese în ultimul an de liceu numai datorită bunăvoinței inexplicabile a profesoarei de matematică, îl rugase să îi explice modul de rezolvare a unei probleme. Strădania fratelui mai mare a fost zadarnică. Pe neașteptate, Albert a primit o palmă puternică peste față. Nu a putut auzi îndemnul celui care l-
XXII. ECOU RĂTĂCIT (ANTICAMERA ,,ÎNALTEI SOCIETĂȚI’’) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365367_a_366696]
-
ca fiind superficiali, risipitori. Ființa lui Albert părea să fie cuprinsă de răvășire, ca într-un vifor de iarnă. Așa i-a plăcut Frosei să constate. El, Albert, se simțea numai pe deplin fâstâcit, căutându-și cuvintele pentru a explica inexplicabilul. Nu bănuia că Frosa, datorită prietenelor Ericăi, era deja la curent cu totul, că evaluase situația, ba chiar își pregătise cuvintele de despărțire : - Fii pe pace, te înțeleg și nu-ți face probleme în ceea ce mă privește. Nu sunt eu
II. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365179_a_366508]
-
ceea ce făcuse el, nu putea fi trecut așa de ușor cu vederea. O știa pre bine și se aștepta să-și primească ceea ce i se cuvenea, ca la orice schimb care a stat la baza evoluției omenirii. Momentul însă întârzâia inexplicabil, știut fiind că ceea ce nu este făcut la timpul său, poate avea efecte contradictorii. La câteva zile, mai către ora prânzului, Mitru s-a prezentat în fața lui, având în mână o curea de transmisie, trapezoidală; - Hai să ți-o încasezi
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > ET IN ARCADIA EGO Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2350 din 07 iunie 2017 Toate Articolele Autorului orice viață de om este inexplicabilă cuvintele nu sunt niciodată de ajuns să acopere o viață gândurile sentimentele se sustrag tiraniei cuvântului faptele se revarsă din viață frivol zâmbetul misterios al Giocondei rămâne indescifrabil ființa lui Heidegger de asemeni neînțeleasă ( îngropată într-un cimitir de cuvinte
ET IN ARCADIA EGO de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366451_a_367780]
-
pasajele mistice te poartă într-o lume de vis, perfectă prin însăși imperfecțiunile sale. Și ajungi să te întrebi ce e viața. Care sunt acele momente în care destinul ni se schimbă fără să băgăm de seamă? Putem prevedea cotiturile inexplicabile și le putem evita, sau plutim în acest spațiu ca o barcă solitară pe apele spumegânde ale unui râu învolburat? Și dacă barca aceea este viața noastră, avem vâsle? Putem ocoli pericolele ce ne pândesc, pietrele ce ne lovesc sau
ATRACTIE DE ELENA COSTEA de ELENA COSTEA în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366765_a_368094]
-
tot bate câmpii.. După cum am zis că acestea nu au tot timpul floricele. - ‘Corectitudinea’ în exprimare nu justifica bătaia câmpilor! Inducerea în eroare, nici pe atât nu-i comunicare... Semne ’simpatice’, sau ’’haioase’’ nici pe atât. Nici mesajele laconice, lacunare, inexplicabile, sau care nu-și găsesc logica și justețea!! Deci, nu-i vorba de cât de mult sau cât de puțin, Iubirea spune asta... Comunicarea eficientă presupune în special înțelegerea interlocutorului, ori dacă îl înțelegi atunci comunicarea cu el vine ca
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365549_a_366878]
-
rigid, mișcările îi sunt greoiaie și stângace urmare tratamentului primit dar trebuie, trebuie să iasă afară la norul aflat pe pământ, chiar dacă ar fi nevoit să se târască. Pe măsură ce se îndepărtează de pavilion trupul și mintea lui capătă o destindere inexplicabilă ajungând parcă să facă parte din pâcla deasă ce se rostogolește în vălătuci ce par să fi avut, cândva, ceva comun cu ființele umane. Întâlnirea cu Învățătorul nu are cum să-l surprindă așa cum nu l-ar putea surprinde nimic
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
de lipsită de vlagă?” se întrebă ea total nedumerită și destul de îngrijorată. Cedând unui impuls, aproape instinctiv încercă să se ridice grăbită, cu gândul să meargă la baie. Ceva însă îi încetini mișcarea. Era un soi de amețeală, o moleșeală inexplicabilă, care părea că o lipește de pat. Înțelese că ceva i se întâmplase, că ceva nu era în regulă. Încercă să-și înțeleagă starea, trecându-și ziua prin filtrul încețoșat al memoriei. A început cu dimineața. Durerea cumplită de cap
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XV) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365630_a_366959]
-
tonul cu care a salutat-o pe Emanuela nu poate fi descrisă în cuvinte... Emanuela își privi chipul în oglinda de la măsuța din dormitor. Chipul ei era încă acoperit de paloarea pe care o imprimase o zi atât de grea, inexplicabilă pentru ea, lungă cât o viață și scurtă cât o clipă. O zi concentrată prin întâmplări, dar despre care aproape nu ai ce povesti... ceva concret. O scoase din gândurile prin care se cufundase soneria telefonului... - Bună, Emanuela, te-ai
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XV) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365630_a_366959]
-
ilustrațiile se înfățișează grav, ca niște martori care știu mai mult și pot spune infinit mai mult, numai dacă sunt privite așa cum se cuvine. Orice am face, orice am spune, între Theodor Răpan și Damian Petrescu există o chimie magică inexplicabilă, benefică Artei lor! Chiar dacă de vârste diferite, chiar dacă trăiesc unul departe de altul, există un „ceva” care îi unește: poezia Deliormanului sfânt! Chiar părăsit și de unul și de altul, neuitată, Pădurea Nebună scormone și vântură în sângele și carnea
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
site-ul de pe care preluase numărul de telefon. - Ce faci, nu îl ai în memorie? - Ups! Neînțelegând expresia încurcată a colegului său, Radu se aplecă asupra monitorului. Literele din reclamă începură a-i juca prin fața ochilor în mod curios și inexplicabil. Nu putea fi adevărat! - Ce-ai făcut? Se dădu înapoi clătinându-se și se prăbuși în scaunul său, lăsându-și capul să cadă pe locul eliberat pentru cutia de pizza și cele două beri reci. Ploaia scărmăna în continuare consola
ULTIMA PICĂTURĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366098_a_367427]
-
dacă e să le țină cineva șirul, mai degrabă cu spovedania dinainte de Paști fac casă bună, nu acum, când Vestitorul de-abia se naște. Dar cum necum, în hărmălaia pestriță dintre „noaptea bună” și ”noaptea bătrână” ne cuprinde pe toți inexplicabilul imbold de a face bine, de a ne ferici aproapele. Ne întrecem în zâmbete, mese festive și cadouri, care mai de care mai frumos ambalate. Până și cățelul cerșetorului din fața magazinului alimentar primește în mod excepțional un os de ros
2012-2013 – SE ALEGE GRÂUL DE NEGHINĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366084_a_367413]
-
depăna amintirile, picurând printre rânduri tristețe și o stranie imponderabilitate eterică. Găsea cuvinte pentru cele mai complicate stări contradictorii, reușea să descrie tragic și comic concomitent, evocând momentele acelei mari treceri la care asistase involuntar, dar pentru care simțea o inexplicabilă gratitudine. „Era o zi de primăvară superbă. Cerul albastru fără nori, temperatura numai bună de ieșit în aer liber”, începuse Eli să povestească. „Mai aveam o săptâmână până la Paște și mă bucuram deja că aveam totul pentru încondeiat ouăle. Îi
FRAGMENT DE CARTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366064_a_367393]
-
ales când este vorba de mărirea pensiilor, sau a ajutoarelor de șomaj. Așadar, într-o după amiază de sâmbătă, cam pe când afară se mai răcorise un pic, toată asociația de locatari era la băncuțe, într-un minunat exercițiu practic de inexplicabilă iubire față de vecini (să recunoaștem că acest gen de manifestări nu sunt posibile nici în cele mai dezvoltate țări, datorită în primul rând unei atitudini de un criminal egoism și invidie față de aproapele tău). Cărțile de joc plescăiau pe mușamalele
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
al apartamentului de la etajul doi, apartamentul Marlenei, răzbătu strigătul dramatic: „arde-o Titi, arde-ooo”, semn că mâncarea era la foc iute, dar nimeni nu-și făcu griji pentru asta. Doar Petrache, tot el, se întrebă în gând, dând dovada unei inexplicabile naivități, am spune noi, mult prea învecinată cu prostia: - Oare ce hal de mâncare diavolească este aceea care trebuie arsă pentru a fi bună la gust?! Spre binele său, dar și al întregii omeniri, nu va afla niciodată răspunsul. Chiruță
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
ca o nebună și să-mi bat joc de rătăcirea de-a fi ieșit în afara mea. Aproape c-am încremenit într-un rictus din propriile clepsidre așteptînd, desigur, ca absurdul și rudele sale mitologice să-și croiască drum, indiferent și inexplicabil prin sufletul meu desfrunzit de tot. Referință Bibliografică: În rame înguste, din lemn ceruit / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 346, Anul I, 12 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Luminița Cristina Petcu : Toate Drepturile Rezervate
ÎN RAME ÎNGUSTE, DIN LEMN CERUIT de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351440_a_352769]
-
lideri occidentali, precum bravul Charles De Gaulle (1968), Richard Nixon (1969) și Gerald Ford (1975), la București - un fel de sprijin moral antisovietic pentru Ceaușescu - nu puteau părea decât adevărate cărămizi de consolidare a colecției, însă ea ajunge să fie inexplicabil sistată, în 1974, după numărul 466. Să fi fost oare la mijloc criza hârtiei din acea perioadă sau faptul că Adrian Rogoz reprezenta o veche gardă, de origine evreiască, care nu se mai bucura de încrederea liderului comunist-naționalist? Rămâne un
COLECŢIA POVESTIRI STIINŢIFICO-FANTASTICE – O ÎNCADRARE ISTORICĂ de DORU SICOE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350830_a_352159]
-
Izbucnirea lui m-a surprins total nepregătită, mă așteptam la orice... reacția era mai mult decât surprinzatoare..merita filmată. Un râs dezlănțuit, limpede, de bărbat puternic eliberat de orice reținere..ca galopul unui armăsar ce aleargă nestingherit ... neîmblânzit. Era altceva...inexplicabil..greu de exprimat în cuvinte..aș fi vorbit ore întregi spunând verzi și uscate numai pentru acea manifestare a sa. -Esti o mică obrăznicătură! Tremura de ras...era perfect... -Nu pot crede..ce iți trece prin minte? șopti cu ochii
AMINTIRILE BĂTRÂNEI DOAMNE (II) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345725_a_347054]
-
Toate Articolele Autorului VOTURI CUMPĂRATE • Deșteptul învața și de la un prost... Și prostul, de asemenea... • - Nu aveți decât să vă sinucideți între voi! (martor la o ceartă). • Cromozomi, cernoziomi și cernobili... • - Cind erai mai slab, erai mai inteligent (reproș conjugal inexplicabil). • Unii se luptă pentru locuri de muncă, alții se luptă pentru locuri de parcare. • Trebuie să fi tare prost ca să crezi că toți sunt proști. • Totul e relativ și simultan (constatarea lui Z. Terner). Ce interes a avut să mă
ZICERI (39/40) VOTURI CUMPĂRATE & SIGUR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352067_a_353396]
-
alt martiriu, al fiului său condamnat la moarte de aceiași guvernanți, după cărți întregi care-i înfățișează patriotismul și drepta mărturisire, încă nu se ridică lespedea de tăcere și de ignorare a muceniciei sale, acesta este un lucru cu totul inexplicabil într-o lume liberă și transparentă mai ales întru Credința pe care el a slujit-o! Este o nedreptate care persistă, îndepărtarea ei apăsând în primul rând asupra umerilor mei bătrâni. O spun eu, cel care am constatat în trecutul
SPRE A ÎNDEPĂRTA O NEDREPTATE CARE PERSISTĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356320_a_357649]
-
faptul că, iată, tot cam la trei sferturi de veac de atunci, într-o țară liberă care știe ce a însemnat provocarea bolșevică, calomniile acelea încă se mai folosesc continuând nedreptatea față de memoria unui patriot naționalist, este iarăși un fapt inexplicabil! Și este cu atât mai inexplicabil, cu cât este vorba de un slujitor important al Bisericii care crede nețărmurit în convertirea păcătosului și în șansele egale pe care le are acesta întru dreapta credință în fața Dumnezeului nostru!... Chiar dacă unele păcate
SPRE A ÎNDEPĂRTA O NEDREPTATE CARE PERSISTĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356320_a_357649]