2,210 matches
-
de Arhitectură. " Te-nșeli, îi zise în același chip Ioanide, că mă turbur de asemenea fleacuri. În fond mă jignești socotind că niște manopere ale lui Pomponescu sunt de natură a-mi strica liniștea interioară. Astea sunt, dimpotrivă, dovezi de inferioritate din partea lui. Un om puternic lovește deschis. Are toate mijloacele la dispoziție, de ce nu ridică ostentativ catedrala lui în altă parte?" Ioanide ar fi voit să spună toate aceste lucruri lui Botticelli, dar nu voia să deschidă el vorba. Îl
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lui Gonzalv. Ioanide se întrebase altădată ce daruri secrete avea acest Gonzalv, lipsit de orice atracții fizice și morale, care îl făceau accesibil femeilor. Chestiunea nu era pusă bine. Gonzalv n-avea nici o însușire, însă nu suferea de complex de inferioritate în materie sexuală. Când decidea să se însoare, punea aceeași insistență sâcâitoare ca și în afacerile lui științifice, și cum femeile vor să se mărite, Gonzalv sfârșea prin a fi victorios. Gonzalv era omul care avea întotdeauna "intenții serioase". Treptat
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
acelea caracteristice fetelor bătrâne, era complet sănătoasă moralmente și bunul-simț n-o părăsise un moment. Totuși ideea căsătoriei nu i se părea principial incompatibilă cu persoana ei din punct de vedere civil. Ca aproape unanimitatea femeilor, Erminia considera celibatul drept inferioritate și, de câte ori se mărita o fată, lua parte la acest eveniment de aproape sau de departe cu cea mai deplină satisfacție. O fată măritată era, după ea, salvată de oprobriu, intrată în rândul lumii. . - E frumoasă viața unei fete bătrâne
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Despre copiii cu cerințe educative speciale Copilul cu probleme de adaptare școlară Ce este imaginea și stima de sine? Calitățile/obligațiile parentale Cum ne văd copiii?!? Pot fi copiii noștri mai creativi? Educația părinților În situații de risc Complexul de inferioritate Stil de viață sănătos Despre pedeapsă și recompensă Disciplina pozitivă Copilul trist, timid, fricos, agresiv... Educația sexuală - cine? ce? când? unde? de ce? Examenele - a Învăța să Înveți Adolescența - perioadă de criză sau nu? Familia monoparentală Activități de socializare Pentru dumneavoastră
PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
-
ca fiind drumul sigur spre îmbogățire și exploatare economică și discreditate pentru eșecul în jugularea degradării economice. Interiorizarea raporturilor de forță la nivel internațional, care pun față în față prelungirea ordinii coloniale, lumea "dezvoltată" a Occidentului și "subdezvoltarea" ce califică inferioritatea drept "indigenă", localizează în domeniul activităților economice în special o înfruntare politică difuză. Străinul este produs ca vector al unei cantonări a dominației politice în afara sferei întreprinderii. Aceste logici de etnicizare a dominației își află coerența în joncțiunile pe care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
un element esențial într-o inversiune care cuprinde totodată angajamentul polițistului comunal, care, în uniformă, se postează ostentativ în fața personajului ce figurează ca rege pentru câteva ore. Aceste inversiuni ceremoniale care aparent plasează puterea de stat străină în poziție de inferioritate pentru a o reproduce cu atât mai eficient dau naștere altor scene: astfel, la inaugurarea unui mormânt, în cadrul căreia funcționarii aliniați ierarhic își prezintă obolul regilor disprețuitori, care, drept răspuns, aruncă la picioarele șefului de canton o sumă de bani
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de a construi pentru ei înșiși și pentru familiile lor un alt statut: de aceea, această ruptură politică este tradusă în întreprindere printr-o ruptură față de ordinea anterioară pakistaneză, în care se amestecau bărbați și femei prinși într-o dublă inferioritate în calitate de bengali și de muncitori. Restaurarea unui statut în virtutea independenței naționale trece deci, în uzină, prin înscrierea într-o normă de separare a sexelor interzisă în trecut straturilor bengali dominate de statul străin pakistanez. Paradoxal, eliminarea femeilor muncitoare din uzină
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Sociabilité minière et changement social à Sallaumines et à Noyelles-sous-Lens", Revue du Nord, LXIV, 253, 1982, pp. 363-464. 105 Calificările ocupă un loc central în mizele legate de reconversie, de inserția pe piața muncii, de tentativele de a se sustrage inferiorității sociale sau relegării etc. Despre un alt "bazin" monoindustrial în declin, cf. studiul lui S. Beaud și M. Pialloux, Retour sur la condition ouvrière. Enquêtes aux usines Peugeot de Sochaux-Montbéliard, Fayard, Paris, 1999. 106 A. Orléan, 1999, op. cit. Cf. și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
am avut și avem momente mai scurte sau mai lungi de invidie; ea prosperă datorită diferențelor (biologice, materiale, financiare, sociale, psihologice) dintre oameni 52. Emoție complexă, invidia presupune o comparație între situația invidiosului și a celui invidiat, "ceea ce determină constatarea inferiorității primului în cel puțin un domeniu și la înțelegerea faptului că această inferioritate nu poate fi modificată în viitorul apropiat", scriu Fr. Lelord și Ch. André (2003, p. 71). În momentele sale critice, dominat de această incomodă emoție, pe invidios
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
prosperă datorită diferențelor (biologice, materiale, financiare, sociale, psihologice) dintre oameni 52. Emoție complexă, invidia presupune o comparație între situația invidiosului și a celui invidiat, "ceea ce determină constatarea inferiorității primului în cel puțin un domeniu și la înțelegerea faptului că această inferioritate nu poate fi modificată în viitorul apropiat", scriu Fr. Lelord și Ch. André (2003, p. 71). În momentele sale critice, dominat de această incomodă emoție, pe invidios îl încearcă chinul neputinței (de care vorbește Francesco Albertoni). Odată constatat dezavantajul personal
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
resentimentul, invidia poate fi stăruitoare numai atunci când atinge (sau depășește) un anumit nivel de intensitate 64. Pentru a o îmblânzi, Fr. Lelord și Ch. André (2003) propun următoarele: a. să (ne) recunoaștem că suntem invidioși. Invidia "ne amintește poziția de inferioritate în care ne găsim și lezează stima de sine, greu de suportat"; ea ne arată că "nu suntem atât de perfecți sau de împliniți pe cât credem" (Wilks, 2003, p. 146). Deși conține note de răutate și de ranchiună, ea poate
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ne arată că "nu suntem atât de perfecți sau de împliniți pe cât credem" (Wilks, 2003, p. 146). Deși conține note de răutate și de ranchiună, ea poate fi și un stimul pentru dezvoltarea pesonală. b. să ne examinăm gândurile de inferioritate. Invidia este cu atât mai violentă, susțin autorii, "cu cât ea "trezește" un ansamblu de idei devalorizante față de noi înșine, adormite până atunci, dar gata să se manifeste imediat ce întâlnim o situație de eșec într-un domeniu anume" (p. 86
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
autorii, "cu cât ea "trezește" un ansamblu de idei devalorizante față de noi înșine, adormite până atunci, dar gata să se manifeste imediat ce întâlnim o situație de eșec într-un domeniu anume" (p. 86). Este recomandabil să ne examinăm gândurile de inferioritate în loc să le ascundem sub masca agresivității sau a unei intransigențe radicale. c. să relativizăm avantajele celuilalt; d. să ne examinăm eventualele gânduri de superioritate; e. să ne aducem propria contribuție la crearea unei lumi mai drepte. Așa cum am văzut, invidia
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și funcții. Ca forme de manifestare, specialiștii discern între: tristeți blânde, tristeți apăsătoare, tristeți ale înfrângerii, tristeți ale culpabilității sau ale indiferenței (André, 2009). Când se prelungește, acest sentiment hrănește multe alte stări sufletești complexe precum: sentimente de neîmplinire, de inferioritate, de inaptitudine, sentimente de descurajare, de solitudine (idem). Totodată, tristețea are mai mult de-a face cu trecerea timpului; căci, la timpul prezent avem de-a face cu stări sufletești lugubre, ursuze, de morocăneală, iar la timpul viitor, avem de-
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
2003) de la un sentiment vag de tristețe până la sentimentul puternic de disperare" (p. 29). Oricum, ea nu este o problemă sufletească superficială. Gândurile depresivului se traduc printr-o triplă viziune negativă: a. asupra lui însuși: are un acut sentiment de inferioritate sau de lipsă de demnitate; b. asupra viitorului: este dominat de pesimism; c. asupra lumii: lumea este percepută ca dură, ca exigentă și nedreaptă (Lelord, André, 2003). Pe fondul acestui context mental, se manifestă simptomele specifice depresiei: apatia (lipsa interesului
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ca un disconfort; mai precis, ca "o senzație puternică și stânjenitoare de a fi în centrul atenției" (Brillon, 2010, p. 47). Rușinea ne informează despre efectul perturbator al unei întâlniri sociale asupra persoanei noastre. Ea este un sentiment neplăcut de inferioritate, de lipsă de demnitate sau de scădere în ochii celorlalți. Sentimentul de a nu fi ca ceilalți precizează Fr. Lelord și Ch. André (2003) este o sursă de rușine în multe împrejurări, indiferent dacă diferența este fizică, de apartenență etnică
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
că "dezvăluirea abjecției care mânjește o reputație îi bucură pe toți cei care suportau agasați superioritatea cuiva" (ibidem). Bucuria sadică, răuvoitoare se hrănește din judecăți și aprecieri subterane, întemeiate pe tradițiile străvechi ale invidiei și geloziei. Un sentiment disimulat de inferioritate își află compensația momentană în eșecul suportat de un rival", explică Ph. Braud (2008, pp. 30-31). Precum știm cu toții, ruda bucuriei este buna-dispoziție. Ea este acea stare emoțională mai puțin intensă, dar mai persistentă și mai durabilă, însă tot la fel de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a situației; • ceilalți sunt mai puternici decât mine; • nu prea am cu ce contribui la această situație; • în viață, este bine să nu faci prea multă vâlvă; • supraestimare a autorității; • supraestimare a obedienței. Emoțiile caracteristice resimțite sunt: • frică, teamă, dependență, inferioritate, slăbiciune, apatie, devalorizare, deprimare, absență, plictiseală, descurajare, rezervă, victimizare, neliniște, nesiguranță, intimidare. În cadrul acestei atitudini, sunt adoptate ca tendințe comportamentale: • timiditatea, retragerea, discreția, inhibiția, umilința, singurătatea, servilismul, cumințenia, stânjeneala. Pe scurt, fuga pasivă, repliere, evitare a dificultăților prin acceptare. Mesajele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
doar ca să evităm confruntarea cu o anumită problemă, în loc să căutăm reconcilierea autentică, scuzele încetează să mai fie sincere", ne atenționează autorii (idem, p. 153). 52 A. Adler (2009) este de părere că "a fi invidios este simptomul unui sentiment de inferioritate. Cu toții avem o anumită cantitate de invidie în structura noastră, dar o cantitate mică nu face niciun rău. Trebuie să ne asigurăm că acea invidie servește unui scop util. Trebuie să se reflecte în muncă, în perseverență și confruntarea cu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de abandon insuficientul sprijin familial, manifestat prin carențe afective și tulburări ale primelor interacțiuni ale copilului cu mama sa; astfel adolescentul trăiește cu convingerea că este abandonat deoarece părinții nu s-au interesat de el. 2) Depresia cu sentiment de inferioritate adolescentul prezintă o tulburare a stimei de sine, având sentimentul că nu este suficient de inteligent, se închide în el, îi este teamă să interacționeze cu ceilalți și se îndoiește de capacitățile sale fizice; ajunge astfel să se închidă în
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în cariera vieții, cu atât găsesc mai necesară munca; cu timpul, devine cea mai mare dintre plăceri și ține loc tuturor iluziilor pierdute" (Voltaire). Dorința de succes și perfecțiune în muncă poate fi contracarată de nereușită, generatoare a sentimentelor de inferioritate și de umilință. Aceste eventualități pot facilita descoperirea că nu totdeauna intenția și ambiția reprezintă călăuze bune în muncă și în viață. Înțelegând eșecul, chiar recunoscându-i necesitatea, putem înțelege care ne sunt limitele, să ne apărăm, să revenim. Cea
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
care nu-l cunosc. Cu proștii trebuie să manifești o mare prudență. Nu pot fi evitați pentru că sunt prea mulți. Nu trebuie să-i ofensezi. Dacă ești prea politicos, riști să creadă că le ești dator sau că-ți recunoști inferioritatea. Prostia trebuie acceptată ca o realitate, mai ales că este molipsitoare. Snobismul este imposibil de evitat, poate deveni virtute, poate fi necesar. Dacă omul care îl practică este inteligent, snobismul acționează în direcția corectării. Există snobi în continuu progres, care
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
mă sporește, ci mă diminuează, îmi sărăcește sau îmi anulează eul. Întrucât nu o recunosc ca superioară, hotarul pe care ea mi-l conferă nu este acceptat, ci impus. Silnicia hotarului și a hotărârii luate pentru mine derivă din conștiința inferiorității instanței care decide prin raport cu instanța care sânt eu. Tocmai pentru că îmi sustrage posibilitatea de a fi eu, umilința îmi semnalează, în formă negativă, granița de unde trebuie să încep să fiu ca produs al deciziei mele. La fel, tocmai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de planurile cu care am venit aici și de cărțile pe care le-am adus cu noi. Pentru noi, Bucureștiul continuă să stea, de o lungă bucată de vreme, sub semnul ofensivei "protocronismului", simptom cultural al unui reînnoit complex de inferioritate care, atunci când capătă virulența unui moment ca acesta, sfârșește mai întotdeauna prin "refuzul Europei" și exaltarea valorilor estice și autohtone. Protocronismul mută lucrurile din antinomia, sterilă pentru gândire, a raportului universal-particular și Occident-Orient, și ajunge la excese care scot cultura
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ă despre politici protective Și interese de gen" Doina Tănase, Adrian Gabriel Moșneag A devenit deja un truism afirmația că democrația postcomunistă din România are printre caracteristicile fundamentale patriarhatul, vizibil la toate nivelurile societății prin atitudini și comportamente care statuează inferioritatea femeilor. De la intelectuala vorbă de duh „femeia nu este om” (Bock, 2002) la mai plasticul „bărbatul este capul familiei”, de la fetița din reclame care învață de mică să îi prepare mâncare bărbatului-băiețel la femeia care are carnet de conducere doar
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]