6,831 matches
-
tulburată decât moartea când și-a văzut Creatorul mort, mai mică decât însușirile oamenilor lipsite de veșmântul remușcărilor, atunci când își atrocizau semenii, îngropând pornirile lor în viitorul urmașilor într-un lanț nesfârșit de crime, încât gâza destinată spre a fi infinită nu era altceva decât fiara multiplicată la infinit. Mioara trecea, mireasa visată alături de mirele depărtat și așa va rămâne până la sfârșit... Găsise rochia mult așteptată, cea care o definea. Nu-i păsa de ce se petrece în jur. Mioara 2, planturoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
nouă, un extrasenzorial măsluit cu dimensiune nouă, Urletul gunoierilor. Urletul avea program bine determinat, i se pregătea traseul prin repetiții îndelungi, ca într-un text ce urma expus pe o scenă sau într-o peliculă dintr-un serial cu episoade infinite, dar din care nimic nu se repetă, episoade cu subiect în subiect, care nasc acțiune în acțiune, cu aceeași actori în situații și locații diferite, multiplicarea urletului episodic năștea și susținea lumea multidimensională a evidenței sale, atât de puternică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
reprezintă, iar politicienii o cosmetizează estetizând-o cu hainele decapotabile și o aruncă mulțimii ca pe o damă de consumație. Luați-o! Aceasta e PÂINEA! Urmează CIRCUL! Înaintăm spre MOARTE, acolo unde nimic nu se uită, se păstrează într-o infinită repetiție, încât un infinit ești copil, patru, adolescent, treizeci, matur și o secundă, bătrân. Repeți obsesiile vieții. Nici acolo timpul nu e un concept al Autorului. Prin extensie, un an e cât un mileniu, dar te trece pe scara sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
e prescrisă? Dacă înmulțim trecerea cu pașii adunați de la început până la sfârșit, nu cumva numărul rezultat e mai mare decât lungimea vieții? Dacă adăugăm și energia depusă în fiecare centimetru de gând, în fiecare volum de speranță, în fiecare dreaptă infinită de vis, nu cumva, spațiul fiind curb, ne întoarcem la începuturi? Până când se repetă această întoarcere? Nu cumva curba are alt traseu de fiecare dată? Când putem ști că totalul acestor curbe independente una de alta este congruent scopului ideal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pe un brăilean care-l informă că Any Palade e studentă la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza". Timpul și-a oprit acele pe cadranul iernii, umbrind zăpada afânată cu tăcerea lor. Apoi au început să alunece pe patine, încet, pe pârtia infinită, dar cu ritmul poneiului în arena de circ. Destul cât să vadă pe iubita lui trepidând unsuroasă lângă umărul unui vlăjgan cu plete blonde. Ce tren va fi fost acela care-l va fi înapoiat Brăilei în care, odată ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
depuneam la HSBC o sumă de opt cifre. Chipul meu nu trădă nimic. Așteptând să-mi primesc carnetul de cecuri și cartea de credit, am plătit cu cardul lui Olaf. Sigrid mi-l prezentase ca fiind dotat cu o putere infinită: preferam să nu fiu nevoit să-i descopăr limitele. -Nu te stânjenește să trăiești cu un hoț? o întrebai pe Sigrid. -Furtul de bani mă șochează mai puțin decât furtul de identitate, răspunse ea. -De ce rămâi cu mine? Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
a doua, care manifestă moduri verbale ale ipoteticului.“ Sau pe Petre Isachi descriindu-și propriul său studiu critic consacrat romanului: „Scriitura postulează o hologramă spirituală interogativă, care sub visul unității pluraliste și al refuzului exclusivismului întreține și găzduiește o negativitate infinită ce-i asigură un prezent pur și o salvează de riscul dogmatizării.“ Metoda ar putea fi numită „culegerea florilor cu excavatorul“. Artistizarea forțată a textului. Reprezintă o penibilă fandoseală a autorilor care cred în mod greșit că trebuie să recurgă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cu voce înăbușită nr. 7, acesta este sau pare a fi chiar protouniversul concentrat într-un microquasar, comprimat într o sferă, cu toate nuanțele cromatice dintotdeauna... — Aiurea! l-a bruscat nr. 4. Nicidecum nu poate fi o replică a Universului infinit. Probabil, vrei să zici, mai mult în sens pur teoretic, că e o sinteză a rațiunii și energiei...“ (Gr.C. Bostan) Imitarea modului cum vorbesc copiii, practicată pe scară largă, în mod greșit, de autorii care încearcă să scrie literatură pentru
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cu voce înăbușită nr. 7, acesta este sau pare a fi chiar protouniversul concentrat într un microquasar, comprimat într-o sferă, cu toate nuanțele cromatice dintotdeauna... — Aiurea! l a bruscat nr. 4. Nicidecum nu poate fi o replică a Universului infinit. Probabil, vrei să zici, mai mult în sens pur teoretic, că e o sinteză a rațiunii și energiei...“ Citind cartea cu multă răbdare, descifrăm în cele din urmă o nostalgie trăită de ființele hiperevoluate din viitor la „revederea“ planetei Pământ
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
este că această prefață este redactată în același stil solemn-apodictic ca întregul volum. „Scriitura - afirmă Petre Isachi despre propriul său studiu - postulează o hologramă spirituală interogativă, care sub visul unității pluraliste și al refuzului exclusivismului întreține și găzduiește o negativitate infinită ce-i asigură un prezent pur și o salvează de riscul dogmatizării.“ Același Petre Isachi este optimist în legătură cu modul cum va reacționa cititorul: „Cititorul captiv între miturile totalității și ideologiile fracturii se va lăsa repede pătruns de metoda de lucru
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cu realitatea vieții firești, palpabile, recognoscibile și cu realitatea adesea aproape la fel de concretă, prin semne ale sale, a vastelor câmpii lăuntrice, a mișcătoarelor himere, a gândului neșoptit sau a tainei de neatins, poetul cântărește mereu cuvinte și tăceri, logos și infinite calme pajiști liniștite - tăcerea dintâi și tăcerea din urmă.“ Este greu de înțeles cum poate poetul să cântărească pajiști. Cuvinte și tăceri mai treacă meargă, s-au mai văzut cazuri. Dar pajiștile, cum să ridici pajiștile de la locul lor și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
neologisme. O putem deschide la întâmplare pentru a găsi fraze de acest fel: „Cu cât mai neașteptate, mai revelatoare sunt apropierile transmutante, cu atât mai solicitat este ecoul în receptivitatea noastră. Pe de altă parte, antropocentrismul nu confiscă desigur potențialitatea infinită a metaforizărilor.“ Nu ne rămâne decât să reflectăm și noi asupra potențialității infinite a vanității unor autori... Ca in secolul XIX Militar de carieră, internat între 1985 și 1990 „în lagărele militare comuniste de muncă forțată din motive politico-religioase“ (formulare
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Cu cât mai neașteptate, mai revelatoare sunt apropierile transmutante, cu atât mai solicitat este ecoul în receptivitatea noastră. Pe de altă parte, antropocentrismul nu confiscă desigur potențialitatea infinită a metaforizărilor.“ Nu ne rămâne decât să reflectăm și noi asupra potențialității infinite a vanității unor autori... Ca in secolul XIX Militar de carieră, internat între 1985 și 1990 „în lagărele militare comuniste de muncă forțată din motive politico-religioase“ (formulare preluată de pe ultima copertă a cărții), absolvent al Facultății de Litere în 1994
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
inevitabile momente amuzante. „Să ne imaginăm că iadul este în centrul pământului și, de asemenea, că tu crezi în existența iadului. Apoi să ne imaginăm că pământul este un cub, ba nu, că universul este un cub și că universul infinit este finit și se află în organul tău sexual. Acum, ce ar precumpăni mai mult: faptul că în interiorul fizicului tău s-ar afla o celulă diformă, deranjantă, colțuroasă sau faptul că în interiorul interiorului acestei celule ar exista, pur și simplu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
locuri era doar Rodion, un tînăr om de afaceri, cunoscut pentru succesul său strălucit. Din sală, putea fi văzut din profil și doar de la mijloc în sus. Dacă cineva ar fi privit atent spre acel separeu, ar fi remarcat o infinită tristețe la acel client izolat de mulțimea celorlalți, prezenți în acea seară de sîmbătă. O fată, foarte frumoasă, venea frecvent în separeu și întreba cu o voce blîndă, profund feminină: Mai doriți ceva? Încă un whisky cu gheață, vă rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și Corneluș. Costel, nu știu cum am putut să fac tîmpenia aceea, aduce vorba. Care tîmpenie? Cea din armată. Cum de am putut să fac așa o măgărie?! Colegii amuțesc. Așteaptă reacția lui Costel. Acesta devine trist și fața sa exprimă o infinită durere. Vezi, Corneluș, eu am așezat acel episod pe un raft și l-am destinat uitării. Chiar am reușit. Ai cuvîntul meu că acum cînd ne-am întîlnit, deja uiatsem totul. A fost foarte dureros pentru mine. Îmi pare rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
alta a Prutului. Tinică strălucește. Este tînăr, este deștept foc și are o mînă de aur. Din pasta mîzgoasă a malaxorului a fost zărit de o inimă haină, mizerabilă. De acolo a ieșit hidosul produs, nu spre a urca, cu infinit efort, spre zări îndepărtate, ci pentru a utiliza bidineaua lui respingătoare. Am o mare contribuție la opțiunea medicului Tinică de a rămîne la Iași. A acceptat casa care se dărîma și era populată de șobolani, doar ca să fie aproape de spital
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și mare mai tot timpul. Cînd găleata era la buza ghizdelelor, un puradel scapă mînerul opritor de la roată și, ca din pușcă, este lovit mortal. Ion aleargă, ia copilul în brațe și răcnește neputincios în timp ce micuțul se stinge. O durere infinită cuprinde familia Chimir. Cînd toți boceau în casă, băiețelul cel mai mare intervine: Tata, tu ai văzut ce scrie acolo? Unde? Pe partea dreaptă a fîntînii. Ce scrie? Hai să vezi. Ion citește și înjură. Apoi înjură și citește, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
mult în evidență și dentiția de carnasier. Și vă înțelegeți cu... handicapatul? Da, foarte bine. Este firesc. Între confrați... Plec fără a mai saluta. Harpagon stă cu sapa în mînă. La început, cam nedumerit, dar... grăbesc pasul, mai știi? Bădăranii Infinite sînt modurile de manifestare a bădărăniei. Am întîlnit bădărani oameni politici, oameni bogați, oameni săraci, oameni de cultură, analfabeți, handicapați și putem continua. Trăsătura comună tuturor este că se manifestă la fel, fără nuanțe. Bădăranul savant are același limbaj ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cămășii intervalul dintre coaste, dintre vertebre, pe crucea de la capătul mortului alt interval. La 15 ani, visele dau în pârg. Când cerul le scutură înainte de vreme, se împrăștie, putrezesc, ajung din nou sămânță, iar de la sămânță la rod, o vegetare infinită: Cerule, ți s-a stafidit lumina și a coborât noaptea în tulpini. La 15 ani, copiii încă mai cred în vise, pentru că unele prind contur odată cu gândul. Visele cu ochii deschiși se cimentează cel mai repede. În liceele patriei, visele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
joc pe care zarurile își arată cele mai sărace fețe. Dumnezeul lui Petru, marele absent. 27. Gara este locul din care doar se pleacă, peronul, o continuă despărțire, peronul se sfârșește acolo unde șinele de cale ferată, suferinde de paralelism infinit, cad pe gânduri. Petru a urcat în vagon, Dumnezeu i-a tăiat bilet, chiar dacă a fost navetist toată viața între două inimi, între două bătăi de clopot, între două ape. La miezul nopții, o locomotivă albastră sfredelea întunericul. Depoul, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
este compatibilă cu orice formă de libertate. Terapeutul implantează elanuri convergente spre o trezire lucidă, scurtcircuitând memoria; subconștientul înrourează gândirea cât să amăgească diminețile. Memoria trage cortina după fiecare infuzie de lumină. (Se face noapte.) Petru trăia într-un prezent infinit. În jurul patriei sale, creștea zidul. Starea de absență fecunda absolutul între două maxime. Petru, un zero irecuperabil. 42. Intră, te rog, te așteptam, ia loc. Ana, două cești de cafea, una pentru domnul și una pentru umbra domnului. Ce te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
alungi, Petre. Refuzi să le identifici, să le aduni, să le arhivezi, să te lași sfredelit de ele fereastră, ușă, fântână. Conștiința este abatorul gândurilor. Visele, emoțiile, trezirile umplu tiparele. Ai o inimă cât un cuptor de copt pâine, foame infinită poți domoli cu 7 spice de grâu. De ce te desolidarizezi de propria disponibilitate de a te face parte? Până și vremea conștiințelor înghețate nu este plăcută lui Dumnezeu. Genia, simțurile sunt avangărzi ale ispitirii, fiecare răspuns concretizează intenția de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
argument exterior pentru actualitate faptul că în 1982 se publicau la Ravenna actele unui colocviu internațional italo-francez, cu titlul Machiavelli attuale Machiavel actuel 7. Machiavelli este contemporan cu noi nu atît prin ambiguitatea ideilor sale (cum se spune cu o infinită precauție într-o prezentare, pe manșeta volumului), cît pentru cutezanța de a spune adevărul nepedepsit. Dacă, așa cum se spune, n-ar mai scrie nimeni un anti-Machiavel, nu e pentru că n-ar fi actual, ci pentru că istoria l-a confirmat ca
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
aceeași varietate, dacă mă pot exprima astfel, în temperamentul statelor, înțeleg prin temperamentul unui stat situația sa, întinderea, numărul și felul oamenilor, comerțul, obiceiurile, legile, forța și slăbiciunea lui, bogățiile și resursele. Diferența de guvernare este foarte sensibilă și este infinită, dacă vrem să mergem pînă la detaliu: și la fel cum medicii nu posedă nici un secret care să vindece toate bolile, toate complicațiile, nici politicienii nu pot prescrie reguli generale, a căror aplicare să fie potrivită tuturor formelor de guvernare
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]