966 matches
-
de două ori îndoite la capete, iar în plin centru o floare de crin din aur, cu tulpină retezată și deviza: Domnul mîntuiască-l pe rege, stăpînul nostru" (n.t.). În varianta franceză secvențialitatea instrucțională este redată prin utilizarea verbelor la infinitiv: traverser, prendre, continuer etc. care, în limba română, au fost traduse la imperativ (n.t.). * Roland Barthes, Plăcerea textului, traducere de Marian Papahagi, Ion Pop, Editura Echinox, Cluj, 1994 (n.t.). Traducerile denumirilor și ale definițiilor sînt adaptate după caz
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
denotativ, cu enunțuri obiective, impersonale, printro terminologie specifică (adecvată ariilor funcționale: juridică, administrativă, economică, politică, diplomatică ș.a.); creația lingvistică este eliminată în favoarea stereotipiilor de limbaj, a clișeului lingvistic; - nivelul morfosintactic este caracterizat prin ocurența mare a verbelor (la indicativ sau infinitiv, la diateza reflexivă și pasivă)/a expresiilor verbale impersonale, a unor adverbe specifice (obligatoriu, permis, interzis, efectiv, corespunzător etc.) sau a locuțiunilor prepoziționale (cu privire la, în funcție de, în raport cu, față de, în afară de, în decurs de, în vederea, referitor la, în consens cu, în scopul, în calitate de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ș.u.); în rest, rădăcina nu este atestată în nicio limbă semitică occidentală cu excepția ebraicii și aramaicii din Israel. Etimologic, rădăcina šăbat se înrudește cu jăšab, „a se așeza”, „a-și avea reședința”, de la care vine și substantivul derivat din infinitivul šébet, „liniște”, „repaos”. Conform tradiției biblice, substantivul šabbăt provine din prima rădăcină, dar nu putem fi chiar atât de siguri, după cum pare la prima vedere: substantivele care se formează în mod asemănător indică, de fapt, arte și meserii, iar adjectivele
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
și garanții. Despre ce este vorba? Părerea cea mai autorizată, cu privire la această temă, susține că, în acest caz, subiectul este sclavia datorată acumulării unor datorii, după cum reiese din 15,2: „Oricine a făcut un împrumut să ierte (ebr. šămôț, un infinitiv absolut cu valoare de iusiv) împrumutul făcut aproapelui său (literal: „să abandoneze, să lase mâna sa care se ține asupra aproapelui”, expresie tehnică pentru împrumut, personal sau real) și să nu-l silească pe aproapele sau pe fratele său, căci
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de se sparge praporul și se prăpădește omul de burdubarismos așa zic grecii la năprasnica asta de boală." Referirea la excrementum se face prin sinonimia specifică spațiului balcanic mai ales cînd e vorba de consum: după ce le-a explicat folosirea infinitivului cu valoare imperativă, profesorul le face învățăceilor recomandarea "A nu se mînca mult rahat!"; la fel se procedează într-un manifest al Moftului român "către cocoane": Cînd ăți pleca de-acasă, mîncați și beți bine ca să vă poată ține toată
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
vol. I), Sorin Pârvu • Economie generală, Tiberiu Brăilean • Eléments de phonétique française, Anca-Maria Rusu • Everyday Topics, Gheorghe Stan • Geografia mediului, Irina Ungureanu • Introduction to Linguistics (vol. I), Calina Gogălniceanu • Medieval Britain, Calina Gogălniceanu, Corina Mihăilescu • Narrative Poetry, Sorin Pârvu • The Infinitive, Alexandra Cornilescu, Ioan Iclezan-Dimitriu • The Phrasal Verb, Mihai Stroe, Oana Godeanu • Theories and Practice of Translation, Rodica Dimitriu Colecția ALBION BOOKS • Essays on American Literature and Ideas, Manfred Pütz • Fabula identității, Manfred Pütz • Introduction to Poetics vol. 1, Ștefan Avădanei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
tip de adjective pot fi prezente totuși În sfera criticii literare, textul critic putând fi revendicat, tocmai de aceea, și de stilul beletristic (așa cum e cazul interesant al Istoriei... lui G. Călinescu). 2.3. Nivelul flexiunii verbale - preponderența indicativului, a infinitivului și a condițional-optativului, precum și absența imperativului (prezent totuși În varianta didactică, prin formulări ca: subliniați, să se calculeze, fie, arătați etc.); - folosirea prezumtivului, Întâlnit mai ales În textele istorice sau În cele de evocare: (va fi avut, trebuie să fi
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
și a ieși (sic!) de acolo știind ceva mai mult despre asta (Eco 2000, 64). În cazul de față, cuvântul latinesc sic! ne atrage atenția asupra faptului că verbul a ieși este incorect folosit În context, el fiind la modul infinitiv, comparativ cu să intre, care este la conjunctiv, ignorându-se aici principiul simetriei sintactice. Corect ar fi fost: „Cercetătorul [...] este capabil să intre [...] și să iasă...”. Problema cea mai dificilă pe care o avem de soluționat pe parcursul elaborării unei lucrări
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
smintire). Strădania sa de a legitima un presupus "sentiment românesc al ființei" se concretizează prin reconstrucții ale unor cu-vinte (precum întru, rost, sinea etc.) sau prin supraevaluarea, din perspectiva identificării unor trăsături particularizante, a unor forme gramaticale (cum ar fi infinitivele lungi, variantele de viitor sau derivarea unor verbe de la substantive). Dar, atît cuvintele, cît și formele gramaticale respective sînt scoase atît din contextul secvențelor vorbirii, cît și din structura claselor și categoriilor limbii, fiind interpretate prin amestecarea nivelurilor limbii și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
răsînaintea consoanei z: deszăpezi, răszice; * pronunțarea și scrierea cu ie-: la începutul/ în interiorul cuvintelor din fondul vechi: ied, iepure, ieri, ieșire, ieftin, iezer, trebuie, voie, baie, femeie; în formele verbelor neologice de conjugarea a IV-a (cu -i final la infinitiv) constituie, deraiez, atribuie; în neologismele care păstrează -iedin etimon proiect, ierarhie; * pronunțarea și scrierea cu eîn cuvinte precum ecou, efemer, ecran, educație, elan, epocă, elegie, coexistență, poem etc.; * scrierea cu m înainte de p și b, regulă explicabilă prin caracterul bilabial
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
al conversiunii (binele). Funcțional, cuvântul poate avea roluri distincte, transmițând o informație 36: * semantică fie direct: primăvară, fie indirect: el, aici, astăzi 37; * gramaticală de tip categorial cuvântul marcând o anumită categorie gramaticală: să [vină] (modul conjunctiv), a [spera] (modul infinitiv), de, pe, din [scris] (modul supin), a, al, ai, ale [mamei] (cazul genitiv), grație, datorită, mulțumită, conform, potrivit, contrar, aidoma, asemenea [lor] (cazul dativ), înaintea, contra [lor] (cazul genitiv), spre, în [casă] (cazul acuzativ), o [fetiță] (cazul nominativ-acuzativ, genul feminin
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
verb auxiliar) ai [lui] (articol posesiv genitival) ai [ai, ai!] (interjecție); * omonime morfologice (având valori morfologice diferite): [el] scrie (verb, indicativ prezent, persoana a III-a, singular) scrie! (verb, modul imperativ, persoana a II-a, singular) [poate] scrie (verb, modul infinitiv, timpul prezent); acestora li se subordonează și așa-numitele omonime afixale, care marchează categorii gramaticale diferite: [a] spera (a sufix pentru modul infinitiv) sperași (a sufix pentru timpul perfect simplu) sperau (a sufix pentru timpul imperfect); * omonime sintactice (structuri având
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a III-a, singular) scrie! (verb, modul imperativ, persoana a II-a, singular) [poate] scrie (verb, modul infinitiv, timpul prezent); acestora li se subordonează și așa-numitele omonime afixale, care marchează categorii gramaticale diferite: [a] spera (a sufix pentru modul infinitiv) sperași (a sufix pentru timpul perfect simplu) sperau (a sufix pentru timpul imperfect); * omonime sintactice (structuri având valori/ funcții sintactice diferite): îi întoarce spatele (complement indirect + predicat verbal exprimat prin locuțiune verbală: "îl respinge") îi întoarce spatele [pentru a-i
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de marcă pentru categoria gramaticală a gradelor de comparație: cel mai util (cel + adv. mai = marcă pentru gradul de comparație superlativ relativ de superioritate); * prepozițiile mărci pentru categoria gramaticală a modului, respectiv a cazului: a spera (a = marcă a modului infinitiv), de citit (de = marcă pentru modul supin); datorită lor (datorită = marcă pentru cazul dativ), în fața celorlalți (în fața = locuțiune prepozițională, marcă pentru cazul genitiv), pe masă (pe = marcă pentru cazul acuzativ); * conjuncția să marcă pentru modul conjunctiv; * verbele auxiliare mărci pentru
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la obiecte diferite (pozitiv, comparativ de superioritate/ egalitate/ inferioritate, superlativ relativ de superioritate/ inferioritate, superlativ absolut); diateza reflectă raportul subiect acțiune obiect (activ, pasiv, reflexiv); modul presupune raportarea într-o anumită manieră a locutorului la acțiune (indicativ, conjunctiv, condițional-optativ, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, supin); timpul presupune indicarea raportului dintre momentul derulării acțiunii exprimate prin verb și momentul realizării actului comunicativ în care este actualizat un verb la un anumit timp (prezent, perfect simplu, imperfect, perfect compus, mai mult ca perfect, perfect
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
atent). 2. Un verb își păstrează caracterul predicativ/ nepredicativ, indiferent de modul la care este folosit; de exemplu: în E ușor a-i ajuta pe cei dragi., verbul a ajuta este verb predicativ, însă la un mod nepersonal, nepredicativ (modul infinitiv), îndeplinind aici funcția sintactică de subiect; trecut la un mod personal, predicativ L-a ajuta [îl va ajuta]și pe el...; Ar ajuta pe oricine ar avea nevoie. , acest verb îndeplinește funcția de predicat verbal. * raportarea la persoană: verbe personale
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
categorii gramaticale comune cu alte clase semantico-gramaticale (persoana și numărul): * diateza: activă (trăiește) vs. pasivă (este apreciat) vs. reflexivă 109 (se cuvine); * modul modurile personale, predicative (indicativ vii, conjunctiv să vii, condițional-optativ aș veni, imperativ vino!110); modurile nepersonale, nepredicative (infinitiv a veni, gerunziu venind, participiu venit, supin de venit); * timpul, asociat modurilor verbale: pentru modul indicativ timpul prezent (vin) vs. timpul trecut (imperfect veneam, perfect simplu venii, mai mult ca perfect venisem, perfect compus am venit) vs. timpul viitor (viitor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
simplu venii, mai mult ca perfect venisem, perfect compus am venit) vs. timpul viitor (viitor I literar voi veni, viitor I popular oi veni/ o să vin/ am să vin, viitor II/ anterior voi fi venit); pentru modurile conjunctiv, condițional-optativ și infinitiv timpul prezent (să vin, aș veni, a veni) vs. timpul perfect (să fi venit, aș fi venit, a fi venit); * persoana (prin raportare la persoanele care realizează acțiunea): persoana întâi (vin, venim) vs. persoana a doua (ai venit, ați venit
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
personal, predicativ îndeplinește funcția sintatică-tip de predicat verbal: Vino repede!, în timp ce verbele predicative care se află la un mod nepersonal, nepredicativ pot îndeplini alte funcții sintactice 111, precum: * subiect: E ușor a-i ajuta pe ceilalți. (verb predicativ la modul infinitiv); Se aude ciripind. (verb predicativ la modul gerunziu); Era simplu de rezolvat. (verb predicativ la modul supin); * nume predicativ: Dorința sa este de a ajunge la timp. (verb predicativ la modul infinitiv); Eșarfa era fluturând. (verb predicativ la modul gerunziu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-i ajuta pe ceilalți. (verb predicativ la modul infinitiv); Se aude ciripind. (verb predicativ la modul gerunziu); Era simplu de rezolvat. (verb predicativ la modul supin); * nume predicativ: Dorința sa este de a ajunge la timp. (verb predicativ la modul infinitiv); Eșarfa era fluturând. (verb predicativ la modul gerunziu); Mașina este de spălat. (verb predicativ la modul supin); * atribut verbal: Speranța de a reuși îl motiva. (verb predicativ la modul infinitiv); Eșarfa fluturând a fetei i-a atras atenția. (verb predicativ
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
este de a ajunge la timp. (verb predicativ la modul infinitiv); Eșarfa era fluturând. (verb predicativ la modul gerunziu); Mașina este de spălat. (verb predicativ la modul supin); * atribut verbal: Speranța de a reuși îl motiva. (verb predicativ la modul infinitiv); Eșarfa fluturând a fetei i-a atras atenția. (verb predicativ la modul gerunziu); Ajutorul primit de tine a fost oportun. (verb predicativ la modul participiu 112); A cumpărat o mașină de spălat. (verb predicativ la modul supin); * complement direct: Voia
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de tine a fost oportun. (verb predicativ la modul participiu 112); A cumpărat o mașină de spălat. (verb predicativ la modul supin); * complement direct: Voia mereu a-l determina să se implice.; Poate face orice.113 (verb predicativ la modul infinitiv); El aude clipocind. (verb predicativ la modul gerunziu); Terminase de desenat. (verb predicativ la modul supin); * complement indirect: Nu-și amintea a-i fi spus așa ceva. (verb predicativ la modul infinitiv); Se apucase de tehnoredactat. (verb predicativ la modul supin
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
implice.; Poate face orice.113 (verb predicativ la modul infinitiv); El aude clipocind. (verb predicativ la modul gerunziu); Terminase de desenat. (verb predicativ la modul supin); * complement indirect: Nu-și amintea a-i fi spus așa ceva. (verb predicativ la modul infinitiv); Se apucase de tehnoredactat. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de loc: Au plecat la vânat. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de timp: Înainte de a scrie răspunsul, a mai citit o dată cerința. (verb predicativ la modul infinitiv
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
infinitiv); Se apucase de tehnoredactat. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de loc: Au plecat la vânat. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de timp: Înainte de a scrie răspunsul, a mai citit o dată cerința. (verb predicativ la modul infinitiv); Lucra ascultând muzică. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial de mod: A ieșit din cameră fără a saluta. (verb predicativ la modul infinitiv); Mergea țopăind de bucurie. (verb predicativ la modul gerunziu); A urcat în autobuz din mers. (verb
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
circumstanțial de timp: Înainte de a scrie răspunsul, a mai citit o dată cerința. (verb predicativ la modul infinitiv); Lucra ascultând muzică. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial de mod: A ieșit din cameră fără a saluta. (verb predicativ la modul infinitiv); Mergea țopăind de bucurie. (verb predicativ la modul gerunziu); A urcat în autobuz din mers. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de cauză: Se plictisise a-l tot aștepta. (verb predicativ la modul infinitiv); Răcise stând în ploaie. (verb
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]