984 matches
-
importanță statuetei și n-o reasamblam (iară și iară această idee tracasantă! ) oare mai părăseam eu facultatea? Mai ajungeam eu în acest orășel uitat de lume, o cloacă de pensionari, și mai haleam, alături de funcția de administrator, și alte meserii ingrate? În sfârșit, mai dramatizam eu nuvela lui Alexandru Ivasiuc? Totuși în tot răul este și un bine. Nu aveam, cu certitudine, această onoare. Ce era de făcut acuma? Puteam eu să o iau pe Roji la bani mărunți în ceea ce privește discuția
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de primăvară, telefonul suna pentru a treia oară pentru ea. El ridică automat receptorul și fără să mai facă efortul să spună „alo“ sau „un moment vă rog“, o strigă. În glasul lui nu se simte nici o iritare. Rolul acesta ingrat de cantitate neglijabilă, care pe alții i-ar fi adus la exasperare, lui pare să-i convină. Profită de el ca de un adăpost confortabil. Da, răspunde ea, alb, tăios, rece. Apoi după cîteva secunde, altfel: ...un spectacol? Ce drăguț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
omniprezentă, ca în Fișe plastice (fără punctuație), unde, iarăși - au spus-o mulți, nu puteau să n-o reia și postmoderniștii - se demonstrează că nimic nu e nou, iar creatorul de frumos e silit să observe că poziția artei e ingrată, multe dintre realizările ei ajungând adesea ca la final să fie abandonate / lăsate la ntâmplare / paradoxale malefice hilare. În mulțimea temelor din volum, se regăsește cea a destinului (nu ești răspunzător decât foarte rar / de ce ți se întâmplă și, de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de aproape un an. Fusesem plecat din țară, ce-i drept, vreo cinci luni, vremelnic corespondent la Roma, dar nici înainte nu mă învrednicisem să iau trenul spre Făgăraș. Noaptea aceea, în care am recunoscut prima oară că am fost ingrat cu părinții, ar fi putut însemna un moment important în existența mea. Aveam prilejul să înțeleg că mă dovedisem egoist în exces; că mă complăcusem într-o viziune mediocră despre dragoste, bazată pe ceea ce primești, nu pe ceea ce dai; și
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
a pisat cu sfaturi, nu m-a controlat excesiv, nu m-a silit să mă simt în strada Vasile Lascăr ca într-o cazarmă. Ruptura mea de el, care a durat vreo treizeci de ani, a fost o răzvrătire tulbure, ingrată și, poate, copilăroasă. Ea a început într-o duminică după-amiază în care l-am adus pe tata de la cârciumă mai devreme. Cred că era vara anului 1943. Terminasem clasa a VI-a (a X-a, azi) și mă găseam în
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
pe bulevard luminau spasmodic refugiul, unde ne adăpostisem. Așteptam nerăbdători fetele în colțul rotund, vineții, rebegiți de frig, clănțănind din măsele și privind cum cucoanele își fâțâie tropăind zgomotos pantofii cu capișoane de metal la tocuri. Giulia avea deci, misiunea ingrată să vină cu prietena și .. au apărut amândouă! Au ajuns direct de la serviciu la ora aceea târzie, grăbite, țopăind vesele, fiind cam fomiste, după mesele feliate de care aveau parte. Când s-au apropiat, am crezut că mi-a pus
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
totul, ca și cum am avea timpul să stăpînim totul, ca și cum viața noastră ar fi fără sfîrșit; timpul se scurge însă prea repede și adesea, cînd gîndești că nu lucrezi decît pentru tine, nu lucrezi de fapt decît pentru succesori nedemni sau ingrați. CAPITOLUL VI [Despre statele noi, pe care principele le dobîndește prin valoarea lui și cu propriile lui arme] Dacă oamenii n-ar avea patimi, Machiavelli ar putea fi iertat pentru că a vrut să-i facă să le cunoască. El ar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
care se vor ridica cu ajutorul prietenilor și al armelor. Hieron i-a părăsit pe prietenii săi și pe soldații care îl ajutaseră la executarea planurilor sale. Legă noi prietenii și pregăti alte trupe. Eu susțin, împotriva lui Machiavelli și a ingraților, că politica lui Hieron era foarte proastă și că mult mai prudent este să te încrezi în trupele a căror valoare ai încercat-o deja și care și-au dovedit fidelitatea, decît în niște necunoscuți de care nu poți fi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
în timp ce teama de pedepasă asigură mult mai bine supunerea oamenilor; oamenii sînt stăpîni pe bunăvoința lor, dar nu-și pot stăpîni frica; un principe prudent va depinde mai mult de el decît de ceilalți. Nu spun că nu există oameni ingrați și prefăcuți pe lumea asta; nu neg faptul că severitatea este uneori foarte utilă; dar susțin că un rege a cărui politică nu va avea drept scop decît să se facă temut, va domni peste lași și sclavi; nu se
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fi rămas fără efect dacă n-ar fi fost pusă în lumină de ocazia care a dezvoltat germenele răutății din ei. Se găsesc oameni care au, pe lîngă mult spirit, flexibilitate și talent, sufletul cel mai întunecat și cel mai ingrat; există alții care strîng în ei toate calitățile inimii. Principii prudenți au preferat, de obicei, pe cei la care dominau calitățile inimii pentru a-i folosi în interiorul țării. Dimpotrivă, i-au ales pe cei care aveau mai multă abilitate, pentru
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Machiavelli, oamenii sînt josnici, mai legați de bunuri decît de propriul sînge, întotdeauna gata să-și schimbe sentimentele și pasiunile. În capitolul al XVII-lea din Principele, Machiavelli se exprimă astfel: Căci se poate spune că oamenii sînt în general ingrați, schimbători, ascunși, lași, interesați; cînd le faci un bine, dar nu ai nevoie de ei, sînt cu tine, îți oferă totul: sîngele, averea, viața, copiii; dar cînd le ceri ceva, se revoltă... Iar principele care a mizat pe cuvîntul lor
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
se târăsc prin iarba neagră în vântul năuc, se apropie în dezordine, apoi se duc. Te-ai întors în sfera cu lumina de oase galbenă ca ceara... fără certitudine un al treilea ochi trebuie privirii să se arate voințelor noastre ingrate. El caută lumina înghețată și limpede în neputință, însuflețită de o altă credință. Amintirile cu sânge de viperă au rămas sub streașina casei: glasul se tânguie și plânge. * * * pentru a retrăi zi cu zi, treaptă cu treaptă, comemorarea-. (H.R.Patapievici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
cîinii ce apar În cărțile domnului José, Dacă ești sau nu rudă cu ceilalți membri ai familiei tale fictive nu ai de unde ști, fiind totuși cîine, ceea ce știm noi, Însă, este că maestrul ne-a pus Într-o situație destul de ingrată, dacă ingrat nu este cumva un cuvînt pe care nu l-am auzit În viața mea, Tocmai asta e, tată, interveni Marta, vorbim cu toții, și mai ales dumneata, Într-un limbaj cuvenit oamenilor foarte Înțelepți, mereu foarte profund, părem suspecți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
apar În cărțile domnului José, Dacă ești sau nu rudă cu ceilalți membri ai familiei tale fictive nu ai de unde ști, fiind totuși cîine, ceea ce știm noi, Însă, este că maestrul ne-a pus Într-o situație destul de ingrată, dacă ingrat nu este cumva un cuvînt pe care nu l-am auzit În viața mea, Tocmai asta e, tată, interveni Marta, vorbim cu toții, și mai ales dumneata, Într-un limbaj cuvenit oamenilor foarte Înțelepți, mereu foarte profund, părem suspecți, or noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
zvâcniri de haiduc” precum și a seriozității și a dârzeniei muncii de instruire, în preajma acestui om deosebit, câți nemernici, lingăi, parveniți, turnători știuți ori numai bănuiți, câți pretinși prieteni nu se vor fi aflat și nu și-or fi făcut meseria ingrată, dar OMUL modest și totuși conștient de valoarea sa a triumfat ajungând astăzi un reper de primă mărime în știința, literatura și cultura noastră. Cu modestie afirm că și eu m-am învrednicit de o asemenea atenție, când poate că
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
m-am azvârlit cu toată pasiunea spre Doru. Mă tortura. Mă făcea sclavă. Mă purta pe străzi ca să discutăm literatură. Niciodată nu mi-a spus că mă iubește. Niciodată, Înțelegi... — Ei, nu mai spune! Nu-l credeam chiar atât de ingrat! În mine, Însă, nu o credeam pe ea chiar atât de naivă. Doru și dragostea! El, cel mai autentic feudal În ale vieții! — Mă poseda. Eram nebună. Se Întâlnea cu mine fix două ore pe zi. În rest, spunea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
perpetue relații cu fotbaliștii Te văd cu-n fotbalist, madam, Sosit de prin Zair, se pare; Că banii n-au miros, știam, Dar tu probezi că nici culoare. Unei eleve corigentă la limba română Voi, cei ce-n pripă și ingrat O-nvinuiți fără temei, Că n-ar ști ce-i un rezumat: Uitați-vă la fusta ei! Animatoarele din show-urile TV Șarmante, suple, cu mișcări feline, De-ar fi să le asemăn, corespund Izvoarelor cu ape cristaline, Că li
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
vârstei adulte. Părăsesc universul ocrotit și lipsit de griji, "paradisul înverzit al iubirilor copilărești", fără să fi dobândit încă siguranța liniștită a "celor mari". Pentru ei, adolescența se dovedește a fi mai curând "vârsta nătângă", decât "vârsta fragedă" sau "vârsta ingrată". Deoarece păstrează în minte scenele toride și obligatoriu perfecte ale seducției sau săruturilor din filme, cei lipsiți de experiență se simt mai stângaci ca oricând. Desigur, învățăceii în ale iubirii au făcut dintotdeauna gafe. Este în schimb neîndoios că niciodată
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
libertate. Cu atît mai mult cu cît, tocmai în acele vremuri, femeile au inventat agricultura 468. Rezultatul acestei conspirații este evident: unul dintre frați, probabil cel mai tînăr, cel de la care se aștepta cel mai puțin, a dus la capăt ingrata sarcină. Tatăl a căzut, probabil, lovit de el strigînd, asemenea lui Cezar: "Și tu, fiul meu!" Brutus reprezintă, în istoria noastră, imaginea fiului care conspiră și comite crima eliberatoare. După ce și-a ucis tatăl, fiii l-au mîncat împreună, pecetluindu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
plină furtună socială pentru a-i elimina unul cîte unul pe tovarășii de ieri concurenții de astăzi, începînd cu cel mai important, Troțki, și terminînd cu cel mai apropiat, Buharin. În tot acest timp, el se adîncește în munca migăloasă, ingrată și sîngeroasă cu țelul de a-i extermina pe martorii revoluției, pe cei în ai căror ochi mai trăiau imaginile pline de glorie ale Revoluției din Octombrie. Represiunea exercitată asupra indivizilor visează mai ales memoria acestora, identificarea lor cu partidul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
e conștientizată) reacțiile depind și de valoarea părintelui pentru copil, dar copiii resimt în general separarea ca pe un lucru total neplăcut. Nu întâmplător se afirmă că a face cunoscut copiilor această stare de fapt este una dintre cele mai ingrate sarcini. Preadolescenții au tendința de a-și blama tatăl că a părăsit familia sau pe mamă că l-a făcut să plece. Nu de puține ori, ei seautoblamează, considerând că tatăl a plecat din cauza lor, că au fost răi și
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
că primii creștini nu erau în totalitate modele de sfințenie. Chiar și Apostolii se plâng deseori că unii dintre creștini erau bârfitori, apostați, sacrilegi, partizani ai unor doctrine false, venali, carnali, iubitori de certuri, provocatori de dezordini, recalcitranți, trădători și ingrați. Cei proveniți din suburbii au rămas în marea lor majoritate drojdia societății, cu povara mizeriilor lor morale, percepând învățătura Evangheliei în sensul politic revoluționar, ceea ce ne determină să credem că nu reușeau să fie niște cetățeni pașnici; cei proveniți din
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
din Vietnam ca la o "cauză nobilă", lucru care a dus, zice Lewis, la "complicarea campaniei sale naționale, datorită incoerenței cu înțelegerea generală (de către public adăugirea mea) a Vietnam-ului ca război nedrept în care America a jucat un rol ingrat"594. În orice caz, consemnează criticul, adevărul narativ al poveștilor lui Reagan nu este niciodată unul verificabil prin mijloace empirice, ci stă în "coerența cu criteriile morale și bunul simț al publicului"595 său. Astfel, William Lewis procedează la discutarea
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
alții de insuccesele lor. Μ Ambiția nu selectează competențele umane: sub impulsul ei s-au realizat, de exemplu, atât acte de noblețe sufletească sau mari descoperiri, cât și fapte dintre cele mai reprobabile. Μ De cele mai multe ori memoria noastră este ingrată: reține, de exemplu, doar faptul glorios petrecut, nu și contextul, motivațiile sau sacrificiile pe care el le-a presupus pentru cel care l-a realizat. Μ Când manifestăm un exces de generozitate În raport cu anumite persoane poate apărea pericolul ca, ajutând
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
unii, libertatea nu Înseamnă altceva decât „a putea” (de exemplu, a putea să gândești sau să faci un anumit lucru). Dar poate să existe o dorință sau o voință puternică, și totuși să nu poți să faci ceva: te oprește, ingrată, o morală a datoriei, care-ți impune să asculți de un principiu interior și rațional! În realitate, libertatea aparține așadar acestui spațiu psihologic delimitat de opoziția dintre dorința și puterea de voință individuală, pe de o parte, și exigențele impuse
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]