9,551 matches
-
Erudiții” latiniști sau N. Densușianu? Din lipsă de dovezi epigrafice sau documente scrise în limba geto-dacilor, nu pot ști cum au vorbit și au scris strămoșii noștri. Dar tăblițele de la Tărtăria, mai vechi cu peste o mie de ani decât inscripțiile sumeriene nu sunt o dovadă că strămoșii noștri știau să scrie? Atunci, de ce istoria nu consemnează nici un document scris în limba geto-dacilor? Din această cauză nimeni nu poate să afirme cu certitudine că limba geto-dacilor este una și aceeași cu
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
Comitate (HVIM) a pornit la ora 17:32, din strada Gheorghe Doja. Fluturând drapele ungare, secuiești și în dungi arpadiene, respectiv drapelul HVIM, scandând sloganurile Pământul Secuiesc nu este România!, Ria-ria Hungaria! și ținând un banner de mari dimensiuni cu inscripția Să piară Trianonul!, participanții au defilat pe strada Petofi Sandor. De aici, trecând prin Piața Gabor Aron și prin fața fostei clădiri a Scolii de Aprozi, s-au deplasat la Monumentul Eroilor, unde a început festivitatea memorială, care a inclus cuvântări
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (1) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349314_a_350643]
-
care s-a nevoit pe câmpurile de luptă ale Balcanilor, apărând Crucea și civilizația creștină. Piatra funerară a stat așa, distrusă, pe mormântul voievodului până în anul 1936, când a fost înlocuită cu alta, contestată însă ca dimensiuni și conținut al inscripției. În anul 1938, din inițiativa Comisiei Monumentelor Isto¬rice, s-a așezat o altă placă, pe care scrie: „Aici odihnesc rămășițele lui Mircea, Domnul Țării Românești, adormit în anul 1418”. Și în acest punct, acest conflict de exprimare postumă se
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
stat distrusă pe mormântul Voievodului Mircea cel Bătrân, până în anul 1936 când s-a făcut alta la noi în țară, cu pisania alcătuită de Nicolae Iorga, având un conținut mult mai bogat decît cel care există azi pe piatra mormântului. Inscripția era: «Aici odihnește binecinstitorul și de Hristos iubitorul Mircea, (... urmează titulatura cunoscută) ctitor acestui sfânt locaș. A trecut la cele veșnice la 31 ianuarie 1418». Această piatră a iscat discuții cu privire la dimensiunea ei și la conținutul inscripției. După doi ani
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
pe piatra mormântului. Inscripția era: «Aici odihnește binecinstitorul și de Hristos iubitorul Mircea, (... urmează titulatura cunoscută) ctitor acestui sfânt locaș. A trecut la cele veșnice la 31 ianuarie 1418». Această piatră a iscat discuții cu privire la dimensiunea ei și la conținutul inscripției. După doi ani (în 1938), piatra a fost schimbată, folosindu-se probabil la construcția scărilor dinspre miazăzi, care urcă la stăreție. La 15 mai 1938, din inițiativa Comisiei Monumentelor Istorice, pe mormântul marelui voievod Mircea s-a așezat actuala piatră
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
-se probabil la construcția scărilor dinspre miazăzi, care urcă la stăreție. La 15 mai 1938, din inițiativa Comisiei Monumentelor Istorice, pe mormântul marelui voievod Mircea s-a așezat actuala piatră funerară, adusă din Bulgaria. Pe această piatră se află următoarea inscripție: «Aici odihnesc rămășițele lui Mircea, Domnul Țării Românești, adormit în anul 1418». * Mănăstirea Cozia - între istorie, perenitate, prezență și actualitate Prin urmare, Domnitorul Mircea cel Bătrân și cel Mare a avut o domnie lungă și grea, furtunoasă și plină de
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
stat distrusă pe mormântul Voievodului Mircea cel Bătrân, până în anul 1936 când s-a făcut alta la noi în țară, cu pisania alcătuită de Nicolae Iorga, având un conținut mult mai bogat decît cel care există azi pe piatra mormântului. Inscripția era: «Aici odihnește binecinstitorul și de Hristos iubitorul Mircea, (... urmează titulatura cunoscută) ctitor acestui sfânt locaș. A trecut la cele veșnice la 31 ianuarie 1418». Această piatră a iscat discuții cu privire la dimensiunea ei și la conținutul inscripției. După doi ani
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
pe piatra mormântului. Inscripția era: «Aici odihnește binecinstitorul și de Hristos iubitorul Mircea, (... urmează titulatura cunoscută) ctitor acestui sfânt locaș. A trecut la cele veșnice la 31 ianuarie 1418». Această piatră a iscat discuții cu privire la dimensiunea ei și la conținutul inscripției. După doi ani (în 1938), piatra a fost schimbată, folosindu-se probabil la construcția scărilor dinspre miazăzi, care urcă la stăreție. La 15 mai 1938, din inițiativa Comisiei Monumentelor Istorice, pe mormântul marelui voievod Mircea s-a așezat actuala piatră
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
-se probabil la construcția scărilor dinspre miazăzi, care urcă la stăreție. La 15 mai 1938, din inițiativa Comisiei Monumentelor Istorice, pe mormântul marelui voievod Mircea s-a așezat actuala piatră funerară, adusă din Bulgaria. Pe această piatră se află următoarea inscripție: «Aici odihnesc rămășițele lui Mircea, Domnul Țării Românești, adormit în anul 1418». * Prin urmare, Domnitorul Mircea cel Bătrân, luptător pentru credință, stăpânitor cu mare faimă, aliat cu suveranii vecini, a avut mai multă vază și trecere ca să obție de la patriarh
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
superbă a orașului, inspirau adânc aerul ozonat și își alinau setea cu o bere rece de Azuga. Învăluită în legendele munților Bucegi, stânca Sfânta Ana a fost la un moment dat locația unui vechi schit, mică grotă și cele câteva inscripții de pe pereți amintind azi de acest moment. Mai târziu, în 1897, Societatea Carpatină Sinaia, fondată de un grup de drumeți entuziaști dintre care îi amintim doar pe: Tache Ionescu, Bucura Dumbravă, arhimandritul Nifon și Iosif Sângiorgian, a construit aici primul
BELVEDERILE DIN SINAIA (1) – STÂNCA SFÂNTA ANA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344502_a_345831]
-
contribuții în conservarea unor vestigii descoperite pe plan local în localitatea Pojejena, cum ar fi un relief în marmură a CAVALERULUI TRAC, emblemă istorică a acestor locuri, dar și predarea către Muzeul Banatului Montan din Reșița a multor cărămizi purtând inscripția legiunilor romane: a-I-a-MINERVA; a-IV-a-FLAVIA FELIX; a-VII-a-CLAUDIA PIA FIDELIS, cât și monede diverse descoperite în zonă. De prin anii 1985 cercetările din Clisura Dunării s-au sistat din motive lesne de înțeles, lipsa fondurilor alocate cercetărilor istorice oficiale. Un mare istoric
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
fresce ce ilustrează fecioarele ce ar fi făcut parte, conform miturilor, din haremul împăratului. Povestea,însă,are începuturi mult mai îndepărtate, undeva prin secolul al III-lea î.Hr., când peștera din munte a fost folosită ca refugiu de către călugării buddhiști. Inscripțiile găsite în peșteră confirmă asta. Între anii 455-473 a domnit regele Dhatusena. El a avut doi băieți: Mogallana, fiul regineiși Kassapa, fiul unei consoarte de rang inferior. Când Mogallana a fost desemnat moștenitor al tronului, Kassapa s-a răsculat împotriva
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA I de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347539_a_348868]
-
Privirile cădeau pe clădirile ce deveneau tot mai posomorâte, cenușii și neputincioase în fața capriciilor vremii. Erau foarte multe, toate cu etaj, în stil vechi, păstrând tradiția locului și a vremurilor, părăsite și neîntreținute de proprietarii lor. Câteva purtau plăcuțe cu inscripția: „de vânzare”. Plăcuțe vechi. Nimeni nu a vândut și nimeni nu a cumpărat. Cândva, poate în primul său mandat, primarul a promis că va atrage bani europeni și investitori pentru a reda orașului măreția de altădată. Apoi, nu a mai
CAP. I / 1 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361900_a_363229]
-
120 de suflete. Vinul de Chelința, de calitate extrem de bună și cu un parfum deosebit, era cunoscut până la Budapesta și Viena, toți nobilii din jur cumpărându-și parcele cu vie. Satul avea un sigiliu propriu încă din anul 1850, cu inscripția „Sigiliu Comunei Kelencze”. Emblema satului era un lot cu viață-de-vie, mai pronunțat, ieșite în evidență fiind, două corzi de viță legate cu un țăruș. După anul 1700, satul a căpătat un aspect unitar, fără hiatusuri în interiorul zonelor locuite; pe Valea
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
formă discoidală, cuprinde patru grupuri de semne, despărțite prin linii. Folosește o modalitate de scris pictografică. Este considerată ca fiind cea mai apropiată de o scriere adevărată. O bună parte din semnele conținute pe ea se regăsesc în literele din inscripțiile arhaice grecești (dar și la scrierile feniciană, etruscă, veche italică, iberică). Observând similitudini între tăblițele găsite la Tărtăria și scrierile de pe tăblițele sumeriene de la Uruk și Djemdet Nasr, cele din urmă datând de la sfârșitul mileniului IV și începutul mileniului III
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
epigramă-am constatat, Ca niște căței în cușcă; E-o bombă cu efect întârziat, Trei se gudură la tine, Aprinzi fitilu-n primul vers al ei, Dar al patrulea te mușcă!” Și explodează după versul trei. „Epigrama însemna, la început, o inscripție sau o dedicație pe pietrele funarare, pe soclurile unor statui sau monumente, pe alte opere de artă, numite și epitaf. Mai târziu, desenează o creație poetică remarcabilă prin conciziune, având un caracter politic, liric, didactic.Cu timpul, inscripțiile, dedicațiile au
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
început, o inscripție sau o dedicație pe pietrele funarare, pe soclurile unor statui sau monumente, pe alte opere de artă, numite și epitaf. Mai târziu, desenează o creație poetică remarcabilă prin conciziune, având un caracter politic, liric, didactic.Cu timpul, inscripțiile, dedicațiile au luat întorsătură satirică, ironizând diverse manii, apucături, vicii. In epoca modernă, epigrama a devenit formă a poeziei lirice de dimensiunile unui catren, în care se satirizează trăsăturile negative ale unei categorii socilale sau profesionale, ale ființei umane, în
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
frunze veștede învelea movila de pământ la capătul căruia veghează crucea înnegrită și mâncată de vreme, încadrată între doi castani. Am tresărit surprins, la gândul că am mai trecut pe acolo, exact cu un an în urmă. „Mea culpa”...privesc inscripția de pe cruce - ultimă amintire a celor care au fost - și promit că voi reveni mai des. Știu bine că e o minciună, că nu voi avea timp, că de fiecare dată vor fi alte priorități, că... justificările pot continua la
LUMINAŢIA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365898_a_367227]
-
magice și prin oracolele lor, prin binecuvâtări și rugăciuni, această formă inițială a devenit un fel de „poezie sacră de mase”, cum spunea Hauser. Însă, este evident că originea prozei este legată de istoriografie. Drept elemente inițiale poate fi considerate inscripțiile administrațiilor egiptene și din Asia de sud-vest, prin care ele intenționau să-și eternizeze activitatea. Până în secolul 15, proza apropae că nici nu poate fi găsită în literatura germană și în cea franceză. În limba franceză veche precum și în cea
PROBLEMELE FUNDAMENTALE ALE POEZIEI ŞI PROZEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365934_a_367263]
-
stabileau la frontieră, la trecătoare. La Vlădenii vechi, unde fusese târg, mai înainte de Mihăileni, există și astăzi biserica Sf. Gheorghe, construită de C. Mareș, din lemn și bârne, formând un totul încheiat de jos până cu bolțile de sus, cu inscripție la ușa bisericii săpate în lemn: „Această biserică s-a făcut în zilele Prea Sf. Mitropolit Calimah Gavril la 1785, luna 8, meșter Ierodiacon N. Chirilă”. * Din ziarul „Chemarea Nouă” care la 10 decembrie 1931 publica „Sărbătoarea Maestrului George Enescu
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
provizoriu unde fusese depus și așezat în altul obținut pe veci de la o familie Branly. Deshumarea și transferul au fost făcute în mare secret, la ele, în afară de preot, au participat foarte puține persoane. Interesant este că, spun aceleași documente, nici o inscripție, nimic nu spune că acolo este înmormântat românul George Enescu. Cavoul a fost iscusit pecetluit, bine cimentuit. Pe mormânt - doar câteva flori... La 15 septembrie 1965 s-a înregistrat o cerere pentru înălțarea la Paris a unui bust a compozitorului
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
treptată a soarelui prin ferestre. În anii `50-`60, deplasarea la monumente nu se putea face decât pe jos sau cu „ocazii”: căruță sau camion căci nu existau cursele cu autobuze. La biserici nu erau reflectoare și ca să poată citi inscripțiile din scenele aflate la înălțime, întindea pe podea, acolo unde cădea soarele, un cearceaf alb împrumutat de la țărani, proiectând astfel lumina în sus, sau capta soarele în oglindă dirijându-l apoi pe pereții monumentului. La Voroneț, în timp ce analiza pictura din
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
fațada fiecărei clădiri din Londra scrie pe românește “Ieșire de siguranță”? - Pe românește? Nu se poate. - Uită-te la poze! Ioana își studiază fotografiile pe LCD-ul aparatului și constată că, într-adevăr, pe o bună parte din clădiri apărea inscripția respectivă. - Cum se poate așa ceva? Zâmbesc și îi arăt cu degetul textul “Ieșire de siguranță”, pe geamul autocarului. Dacă vrei să afli câte ceva despre colegii de excursie, îi studiezi într-un dormitor dintr-un palat regal. Unii se uită la
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
am admirat imaginea văzând-o funcționând ca în vremurile de atunci. Trecând printr-o grădină care adăpostește o colecție superbă de trandafiri și urcând câteva trepte de piatră, am ajuns la Capela „Stella Maris" (Steaua Mării). Aici se găsește unica inscripție în limba română păstrată de pe întreg domeniul, o placă de marmură albă pe care stă scris, cu litere aproape șterse și peste care crește iederă, faptul că domeniul a fost construit de Regina Maria, fără să se menționeze a cui
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
Halippa-vicepreședinte și Ion Buzdugan-Secretar, având inscripționată portretele regelui Ferdinand cu iscălitura sa (sub cuvântul <>), a Domnitorului Ștefan cel Mare cu sigiliul și anii de domnie (în stânga), precum și a lui Dimitrie Cantemir, cu anii de domnie (în dreapta), iar dedesuptul moțiunii o inscripție a Cetății Albe din 1476, la care se adaugă și două strofe din poezia Zaridei Sylvia: „Bucurați-vă surori mândre și vă veseliți/ Împreună regăsite, lângă maica ce iubiți/ Jucați hora înfrățirii cu flăcăi dintre stejari/ Hora sfântă a dezrobirii
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]