6,618 matches
-
specii consumatoare de purici, ploșnițe, furnici, sau bondari, dar ele nu prea erau luate în seamă. Proveneau dintre săracii planetei care nu avuseseră bani pentru alte forme mai acătării. Totuși, după ceva vreme, nu multă, de pe fața pământului dispărură toate insectele, ba chiar și râmele care avuseseră inconștiența să iasă din pământ. Ochii roșii ai Condorului Suprem se uitau cu poftă la Savantul Cintezoi și păreau a spune ceva. Numai că, ciripind jalnic, cintezoiul spuse smerit: - Preaiubitule, am soluția! Ne transformăm
SCENARIU BINE DOCUMENTAT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358670_a_359999]
-
fără cusur. Toată suflarea planetei era încântată mai ales că dispăruseră toate suferințele legate de sistemul osos, digestiv, circulator, migrenele, violurile, bețiile, asasinatele, jafurile, sau crimele pasionale. Era cumva precum în paradisul mult visat! Mda, dar cum nu mai erau insecte, polenizările nu s-au mai făcut și întreaga vegetație a dispărut. Pământul a devenit un deșert încins de soare iar ciupercile au intrat în panică. Tentaculele pline de otravă ale Ciupercii Supreme se întinseră lacome către Savantul Ciupercă. De spaimă
SCENARIU BINE DOCUMENTAT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358670_a_359999]
-
vorbi chiar despre un succes istoric în această cercetare. - Explicați-i, vă rog, și domnului secretar despre ce este vorba, domnia sa nefiind la curent cu toate cercetările noastre... - Pe scurt, domnule secretar, este vorba despre folosirea feromonilor în declanșarea agresivității insectelor, a unor reptile sau alte artropode: păianjeni, scorpioni, miriapode toate deținătoare de veninuri și ale căror mușcături ori înțepături devin letale în cel mai scurt timp. Experimentele au demonstrat că nu se poate interveni cu nimic, în mod oportun, pentru
INCREDIBILELE ATACURI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358668_a_359997]
-
scurt timp. Experimentele au demonstrat că nu se poate interveni cu nimic, în mod oportun, pentru stoparea atacurilor, prin urmare, o armată, spre exemplu, nu ar putea face nici o mișcare fiindcă ea ar fi blocată încă de la început de invazia insectelor. Armele nu folosesc la nimic, diferitele insecticide sunt inoperante la o masă mare de indivizi, iar multe dintre acestea sunt nocturne, ceea ce ne oferă chiar un avantaj tactic remarcabil. Pleoapele secretarului se mișcară un milimetru semn că înțelese perfect. - Aveți
INCREDIBILELE ATACURI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358668_a_359997]
-
un covor destul de gros Iarbă înaltă pe coline,în soarele cel generos Frunze mai mari,mai mici,diverse ca formă și intensitate Flori gingașe și monocrome,mult sau puțin catifelate Corali sublimi în ape calde,în forme cât mai rafinate Insecte varii și lăcuste,ape de munte dezghețate Fructe necoapte-n primăvară,ce-așteaptă soarele cel bland Omizi păroase,nesătule,în fluturi gingași transformând Plante acvatice,imerse,lacustre ape colmatând Grâu încolțit ce înfrățește,din frigul iernii rezistând Porumb în lanuri
VERDE DE MAI de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350705_a_352034]
-
pe „conașu”. Fir-ai a dracu de soartă!... numai de capul meu te ții și nu-mi dai pace. Auzi tu, omule, să-l otrăvească gărgăunele?... - Da, exact acesta e adevărul, otrava gărgăunelui... pentru unii oameni sensibili la înșepăturile de insecte, le poate aduce fârșitul: pot face șoc anafilactic și, dacă nu primesc ajutor medical în timp util... pot deceda ca un pui de găină, orcât de puternici ar fi. - Ferește-ne Doamne!... Cu ce-am greșit?... Vîzându-i că nu-i
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
istoric în această cercetare. - Explicați-i, vă rog, mai în amănunt, și domnului secretar despre ce este vorba, domnia sa nefiind, până acum, la curent cu toate cercetările noastre... - Pe scurt, domnule secretar, este vorba despre folosirea feromonilor în declanșarea agresivității insectelor, a unor reptile sau alte artropode: păianjeni, scorpioni, miriapode toate deținătoare de veninuri și ale căror mușcături ori înțepături devin letale în cel mai scurt timp. Experimentele au demonstrat că nu se poate interveni cu nimic, în mod oportun, pentru
INCREDIBILELE ATACURI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360405_a_361734]
-
scurt timp. Experimentele au demonstrat că nu se poate interveni cu nimic, în mod oportun, pentru stoparea atacurilor, prin urmare, o armată, spre exemplu, nu ar putea face nici o mișcare fiindcă ea ar fi blocată încă de la început de invazia insectelor. Armele nu folosesc la nimic, diferitele insecticide sunt inoperante la o masă mare de indivizi, iar multe dintre acestea sunt nocturne, ceea ce ne oferă chiar un avantaj tactic remarcabil. Pleoapele secretarului se mișcară un milimetru semn că înțelese perfect. - Aveți
INCREDIBILELE ATACURI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360405_a_361734]
-
spus că nu era nici nisip, nici praf, ci păduchi. Și acești păduchi, după cât se spunea, duceau pretutindeni molima tifosului. Pentru prima dată am înțeles pe deplin cât erau de periculoși. În ce chip mă puteam feri oare de o insectă care nu era mai mare ca un bob de nisip? Multe dintre eroicele noastre ajutoare și-au pierdut viața în această crâncenă luptă. Erau locuri de neînchipuit!”. În bubuitul tunului, Regina Maria a trăit printre oameni drama umană a războiului
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
de ocale de fier, vor sări până în înaltul cerului. Din acest motiv, pe parcursul întregii lor istorii naționale existaseră o mulțime de indivizi, ce-și trăiseră viețile scrutând cerul cu privirea, cu credința că vor zări într-o bună zi, micile insecte proiectându-se delicat spre înalturi, zdrăngănindu-și la multiplele lor piciorușe, imensele potcoave metalice. Timpul însă trecea, istoria se scria filă cu filă, iar viețile locuitorilor se derulau, zi după zi, an după an, veac după veac, sub semnul perpetuu
POVESTE de LIVIU GOGU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360066_a_361395]
-
musafirii nepoftiți, greierașii, care adesea le cer din bunătățile lor. Și nu degeaba, chitările acestora au permanent arcușurile unse, căci nu se știe niciodată când se poate ivi momentul șă-și răsfețe amicele furnicuțe. Privind cu atenție în iureșul acesta al insectelor, buburuzele își au locul lor. Ici-colo le zărești așezate pe flori de unde își scutură aripioarele, făcând exerciții de zbor, de pe-o floare de lalea, pe una de narcisă, de exemplu. Într-o zi, Motanul Zonzonel a fost atras de
PĂȚANIA BUBURUZEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360150_a_361479]
-
zglobiu! -Zonzonel, altul îți este gândul! Nu de admirația aripioarelor mele ești tu dornic acum, ci alte lucruri ești dispus să faci, cum ar fi... să mă prinzi în lăbuța ta! -Greșești, micuță vietate! Eu nu aș face rău niciunei insecte. Crede-mă, sunt cel mai cinstit și generos motan din câți ai cunoscut vreodată! Cum aș putea să te conving? -Păi, ar fi o soluție. Să mă lași să mă așez pe năsucul tău și, plimbându-mă pe el, mă
PĂȚANIA BUBURUZEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360150_a_361479]
-
iertat? Sigur că da! Împreună cu Furnica l-au vizitat și i-au urat să se facă bine, propunându-i chiar, pe viitor, să se joace împreună. Zonzonel și-a cerut iertare și a promis să nu mai facă rău niciunei insecte, ci din contră, să le ajute la nevoie. Gestul său a fost doar un moment de rătăcire, căci invidia, care este un sentiment negativ, i-a tulburat gândurile. Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Pățania Buburuzei / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PĂȚANIA BUBURUZEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360150_a_361479]
-
de rășina de brad și de flori sălbatice,ce de-abia își scoseseră capul de sub petecile rămase de zăpadă pe care soarele nu avea de gand să le tolereze prea mult.Tacerea pădurii fu invadată de zgomote felurite,de zumzăitul insectelor care abia așteptau să încerce iarăși licoarea zeilor -nectarul.Karon privea uimită la tot, vrând să memoreze cu privirea fiecare colț al naturii de parca toată ființă ei era însetata după cunoastere.Privind în jos,la iarbă ce încă purta povară
KARON CAP 2 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359777_a_361106]
-
vă face.Isi ridică rochia înflorata și hotărî să meargă mai departe,printre frunzele ce dormiseră sub stratul de zapada.Dupa ceva timp de mers,pădurea devenise mai luminoasă,frunzele erau uscate și nu umede că mai înainte,iar zumzăitul insectelor adunătoare de polen se auzea din ce in ce mai tare.Ajunsese într-un luminiș,care permitea plantelor și animalelor să se ajute armonios,întreținând echilibrul fragil al naturii și al vietii.Fluturi multicolori îi încântau privirea lui Karon,iar mirosul de proaspăt și
KARON CAP 2 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359777_a_361106]
-
încercat să mă și omoare! A, și încă o poveste. Pînă să divorțeze, se încurcase cu un tip simpatic, cam țigănos, patronul unei firme de construcții, care, culmea!, imediat după divorț, a murit, amărîtul! Femeia asta își lichidează masculii ca insecta aia urîtă și neagră, cum Dumnezeu îi zice?! Îmi amintesc eu și vă zic mai încolo. Și asta n-ar fi nimic! Mi-am mai amintit ceva. După ce n-a reușit să devină actiță, că am găsit prin beci cîteva fotografii
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
Național de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea OMG-urile dăunează sănătății, dar, dincolo de aceasta, se pare că la noi în țară cultivarea porumbului modificat prin inginerie genetică nu mai rentează economic. Porumbul transgenic cultivat în România este rezistent la sfredelitor, o insectă dăunătoare. Dar fermierii români au constatat în ultima vreme că atacul sfredelitorului a fost destul de slab în anii din urmă și că astfel nu mai merită să dea banii pe sămânță modificată genetic care este scumpă. S-au îndreptat astfel
ALIMENTELE MODIFICATE GENETIC DISTRUG RINICHII, FICATUL, PANCREASUL ORI APARATUL GENITAL de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359665_a_360994]
-
despre cavalerii de Curlanda. Doamne, zicea CrisLi, a trebuit să inventez tot interviul. O pagină de ziar. Am muncit două ore ca să scot ceva din inepțiile lui gras remunerate de guvern. Un guvid mărunt, o pleașcă, o bacterie stupidă, o insectă pe care n-ar fi nimeni tentat s-o strivească ... Pe pod discuțiile continuau. Satul era împărțit în trei tabere: tabăra din stînga susținea că este tabăra din dreapta, tabăra din dreapta țipa că este tabăra din stînga, iar cei care perorau
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
5.1.4. Boli și dăunători specifici speciilor din spațiile verzi urbane - metode tradiționale de identificare a bolilor și dăunătorilor - instrumente digitale pentru identificarea bolilor și a dăunătorilor 5.1.5. Insecte benefice -insecte benefice specifice pentru spațiile verzi urbane -metode tradiționale pentru identificarea insectelor -instrumente digitale pentru identificarea insectelor 5.1.6. Servicii ecosistemice oferite de vegetația din cadrul spațiilor verzi din mediul urban -tipuri de servicii ecosistemice -beneficii aduse de serviciile ecosistemice 5.1.7. Norme de sănătatea și securitatea muncii specifice lucrărilor de analiză a ecosistemelor
STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ din 13 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291271]
-
speciilor din spațiile verzi urbane - metode tradiționale de identificare a bolilor și dăunătorilor - instrumente digitale pentru identificarea bolilor și a dăunătorilor 5.1.5. Insecte benefice -insecte benefice specifice pentru spațiile verzi urbane -metode tradiționale pentru identificarea insectelor -instrumente digitale pentru identificarea insectelor 5.1.6. Servicii ecosistemice oferite de vegetația din cadrul spațiilor verzi din mediul urban -tipuri de servicii ecosistemice -beneficii aduse de serviciile ecosistemice 5.1.7. Norme de sănătatea și securitatea muncii specifice lucrărilor de analiză a ecosistemelor mediului urban 5.2.1. Determinarea condițiilor
STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ din 13 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291271]
-
native, alohtone, invazive 5.2.9. Depistarea bolilor și dăunătorilor specifici mediului urban prin metode tradiționale sau cu sprijinul instrumentelor digitale 5.2.10. Citirea și traducerea autonomă de informații minime din limba modernă studiată privind bolile și dăunătorii specifici mediului urban 5.2.11. Recunoașterea insectelor benefice prin metode tradiționale sau cu sprijinul instrumentelor digitale 5.2.12. Citirea și traducerea autonomă de informații minime din limba modernă studiată privind insectele benefice 5.2.13. Utilizarea autonomă a materialelor, metodelor, instrumentelor și echipamentelor tradiționale și digitale pentru recunoașterea bolilor și
STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ din 13 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291271]
-
sau cu sprijinul instrumentelor digitale 5.2.12. Citirea și traducerea autonomă de informații minime din limba modernă studiată privind insectele benefice 5.2.13. Utilizarea autonomă a materialelor, metodelor, instrumentelor și echipamentelor tradiționale și digitale pentru recunoașterea bolilor și dăunătorilor precum și a insectelor benefice 5.2.14. Identificarea serviciilor ecosistemice oferite de vegetația din cadrul spațiilor verzi din mediul urban 5.2.15. Identificarea și raportarea situațiilor din teren specifice lucrărilor de analiză a ecosistemelor mediului urban 5.2.16. Aplicarea normelor de securitate și sănătatea muncii specifice lucrărilor
STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ din 13 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291271]
-
la mediu urban 5.1.11. Măsuri privind prevenirea, minimizarea și atenuarea efectelor negative ale plantelor invazive asupra biodiversității 5.1.12. Soluții optime pentru protejarea biodiversității și pentru adaptarea la schimbările climatice în cadrul amenajărilor peisagistice din mediul urban: - protecția polenizatorilor și a insectelor benefice prin dezvoltarea unui cadru de viață optim (adăposturi pentru micro-faună, plantații dedicate etc.) - dezvoltarea de structuri verzi (pereți vii, structuri vegetale etc.) - tehnici de control al bolilor și dăunătorilor prietenoase cu mediu 5.1.13. Aspecte tehnice referitoare la soluțiile optime
STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ din 13 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291271]
-
soluții optime pentru protejarea biodiversității și pentru adaptarea la schimbările climatice în cadrul amenajărilor peisagistice din mediul urban 5.2.26. Selectarea unor tehnici de control al dăunătorilor și bolilor prietenoase cu mediul înconjurător 5.2.27. Selectarea unor soluții pentru protejarea polenizatorilor șia insectelor benefice 5.2.28. Utilizarea de materiale, instrumente și echipamente tradiționale și digitale pentru căutarea de informații pentru protejarea biodiversității și adaptarea la schimbările climatice 5.2.29. Aplicarea normelor de securitate și sănătatea muncii specifice lucrărilor de gestionare a ecosistemelor urbane 5.2.30. Identificarea
STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ din 13 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291271]
-
speciilor de plante native, alohtone, invazive ... – Depistarea bolilor și dăunătorilor specifici mediului urban prin metode tradiționale sau cu sprijinul instrumentelor digitale ... – Utilizarea autonomă a materialelor, metodelor, instrumentelor și echipamentelor tradiționale și digitale pentru recunoașterea bolilor și dăunătorilor precum și a insectelor benefice ... – Utilizarea internetului în comunicarea profesională referitoare la lucrările de analiză a ecosistemelor mediului urban ... – Utilizarea de materiale, instrumente și echipamente tradiționale și digitale pentru căutarea de informații în domeniul biodiversității și adaptării la schimbările climatice ... – Utilizarea internetului în comunicarea
STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ din 13 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291271]