1,340 matches
-
raporturilor acestora cu populația românească, unele observații, mai ales cu privire la percepția populară și la prejudecățile etnice din mentalitatea colectivă, pot oferi prilej de meditație. Pentru că dacă Ürmösy prezintă În mod unilateral problema intoleranței, exagerând mai mult prin sublinierea și repetarea insistentă a acestor aspecte, nu credem că ideea toleranței etnice și religioase, ca trăsătură distinctivă a românilor, este mai puțin unilaterală, chiar dacă această autopercepție culturală, prezentă la multe popoare, este considerată la noi un fel de dogmă indiscutabilă. Calitatea principală a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
consecință, după cum am văzut, receptarea influențelor risorgimentale de către românii ardeleni va fi condiționată de o serie de elemente, cum ar fi: necesitățile ideologice postrevoluționare, contextul geopolitic și conjunctura relațiilor internaționale, solidaritățile neolatine, răspândirea unei ambianțe mentale rezonante, precum și propaganda italiană insistentă și interesată. Toți acești factori favorizanți se vor remodela Însă În funcție de optica internă, mesajul italian fiind filtrat prin membrana sensibilităților politice ardelene. Va depinde de structura receptorului În ce măsură elementele transmise vor fi preluate și reinterpretate dintr-o perspectivă proprie sau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din exil, În vederea creării acelui Comitet Central Democratic European menit să conducă viitoarea revoluție generală a popoarelor europene. Atât Dimitrie Brătianu XE "Brătianu" (integrat acestui organism), cât și Nicolae Bălcescu XE "Bălcescu" sau Ion Ghica XE "Ghica" vor face demersuri insistente pe lângă Mazzini, pentru ca platforma acestuia să țină cont de revendicările românești privitoare la Transilvania. De cealaltă parte, firește, presa emigrația maghiară, compusă din Kossuth XE "Kossuth" , contele Teleki XE "Teleki" sau generalul Klapka XE "Klapka" . În această situație, revoluționarul italian
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rândurile trupei. Gazeta Transilvaniei semnalează (la rubrica „Varietăți”) cazul unui „călător englez” la Veneția, care „s-a prins Împărțind În mai multe rânduri bani la soldați câte un sfanțig”. Astfel de tentative, care speculau greutățile serviciului militar, erau suficient de insistente pentru ca rezultatele lor să se vadă, de asemenea, sub flamurile lui Garibaldi XE "Garibaldi" , de unde nu vor lipsi nici foștii soldați-țărani din Transilvania. Motivația gestului lor trebuie Însă explicată În mod nuanțat. În primul rând, ea nu poate fi pusă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mâna sa stângă: "A cui este această mână?" Doctorul răspunde: "A cui crezi că este?" Bolnavul răspunde: "Nu știu!" Vecinul de pat intervine și spune că, de multe ori, AB întreabă: "A cui este mâna stângă "de lângă el"". La întrebările insistente și repetate ale examinatorilor, în loc să răspundă, repetă de fiecare dată, întrebarea: "Poftim?" În cele din urmă, la întrebarea " De ce nu-mi arăți niciodată mâna stângă?", arătândui-o, AB răspunde: Cine este doctorul? Eu sau Dumneata?" AB pierduse schema sa corporală, confunda
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
plugurile în moșia Hotarele. Aidoma regizorilor Mihu și Marcus și operatorilor Alexandru Întorsureanu, Gheorghe Fischer și George Cornea în Viața nu iartă, Mircea Săucan și operatorul Costea Ionescu-Tonciu fac un adevărat „balet” de imagine pe marginea scenariului propagandistic. Prim-planuri insistente, ca defulare după precedentul deceniu trăit de cinemaul românesc în plan mediu, contraplonjeuri, compoziții afișat picturale ale cadrului, „deraieri” poetizante ale aparatului de filmat, cadre statice până la hieratism, muzica cultă a lui Anatol Vieru, totul „de-amorul artei”, „poze”, unele
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de lectură al personajului Apostol Bologa, cel al găsirii lui Dumnezeu, Titus Popovici face din „bunul creștin cu frică de Dumnezeu”, cum îl numește Andronic Cantacuzino pe Mihai, un activist PCR cu munci de răspundere. A doua mistificare este prezentarea insistentă a lui Mihai Viteazul ca vizionar al Unirii tuturor românilor, căreia îi subordona totul. Selim Pașa îl întreabă mereu : „Nu înțeleg, de ce vrei tu domnia acestei țări amărâte ?”, mama lui pricepe târziu marele gând ascuns al lui Mihai Titus, acuzându
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
că nu există cale de mijloc”), dar filmul degajă un anume regret pentru energiile consumate greșit de extrema dreaptă. Suntem în perioada în care se încurajează tacit reabilitarea imaginii mareșalului Antonescu (vezi Delirul lui Marin Preda), după ce se făcuseră demersuri insistente, coordonate de Securitate, pentru „recuperarea” foștilor extremiști de dreapta Mircea Eliade și Emil Cioran, invitați să se întoarcă în țară. Și aceste manevre se înscriau în platforma naționalist- comunistă a regimului Ceaușescu, care întreținea o tensiune în populație în legătură cu „amenințarea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
care ies din tiparul propagandistic, reușind să impună un realism mult mai puțin socialist : Probă de microfon, Casa dintre câm‑ puri, O lacrimă de fată, Croaziera, Secvențe, Faleze de nisip. Această „primăvară” a filmului românesc a fost posibilă datorită demersurilor insistente întreprinse pe lângă autoritățile culturnice de un grup de regizori, între care Mircea Daneliuc, Alexandru Tatos, Iosif Demian, Stere Gulea. Odată cu retragerea din difuzare a filmului Faleze de nisip (regia Dan Pița, 1983) nu mai apar decât filme de propagandă rudimentare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ne îndreptăm gândurile spre nepoți. Numai că unii nepoți, aceste bijuterii de suflet ale bunicilor, se află departe, peste mări și țări, la mii de kilometri distanță, de unde trimit apeluri telefonice, scrisori (mai puține), mesaje pe internet, fotografii și chemări insistente pentru a fi vizitați. Acești bunici se află în situația imposibilă a cloștii care, după ce a scos pui de rață, când îi scapă pe baltă emite chemări disperate de pe mal, chemări pe care bobocii nici nu le aud. Am putea
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
dobândirea științei de carte, adică începutul începuturilor devenirii sale spirituale, i-a făcut la școala primară din satul natal, Dorobanți, comuna Nicșeni, Botoșani unde și-a pus în valoare sprinteneala minții și dorința de a învăța cât mai mult. Îndemnul insistent al dascălilor care l-au îndrumat pe copilul Vasile Fetescu spre lumina cărții i-a determinat pe părinții lui, strâmtorați economic, să-l dea la învățătură mai departe la Școala Normală „Alexandru Vlahuță” de la Șendriceni - Dorohoi. După 8 ani de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
interes redus și anormal în intensitate sau concentrare (b) aderență aparent inflexibilă pentru un ritual specific și nefuncțional (c) maniere stereotipe sau repetitive ( de exemplu: fâlfâirea sau răsucirea mâinii sau a degetului, sau mișcări complexe ale întregului corp) ( d) preocupări insistente pentru părți ale obiectelor 14 B. întârzieri sau funcționări anormale într-unul din următoarele domenii: (1) interacțiune socială (2) limbaj asemănător cu cel din comunicarea socială (3) joc simbolic sau imaginativ . Autismul atipic Diagnosticul de PDD NOS sau autism atipic
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
o alianță agresivă, îndreptată împotriva Moscovei. Turcia în schimb a fost imediat interesată să se alăture Pactului, fiindu-i teamă de scăderea interesului american în zonă. Statele Unite au respins inițial aderarea Turciei la NATO, dar Ankara a făcut nenumărate cereri insistente. Deși au existat senatori americani care au sprijinit Turcia, s-a considerat că aceasta nu era pregătită economic și militar pentru aderare și n-a fost invitată să fie membru fondator al Alianței. Cu toate acestea, Turcia captată de partea
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
distinct care pune în evidență centre de interes narativ inedite în imagine, ritmul nu este încă un concept consacrat în teoria picturii. El este preluat din teoria muzicii, unde ritmul se referă la: „strictețea valorilor temporale marcată prin numărare, aplauze insistente sau bătaia din picior care solicită percepția umană uneori până la limita iritării” sau la: „devierea intenționată de la monotonia normelor...la atingerea libertății nonmecanice, non-metronomice de dincolo de aparatul de măsură”. Ritmul este înțeles, în general, în sensul: „derivării lui din termenul
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
ostile (persoane: agresive, negativiste, nesociabile, care se eschivează, care tărăgănează lucrurile, prefăcute, sarcastice, perfide, mincinoase, sabotoare, bârfitoare, care dau vina pe alții, care nu greșesc, care se consideră unice, care critică nefondat, amenințătoare, dominatoare, autoritare, certărețe, care întrerup, prea ocupate, insistente, impulsive, grăbite). Concentrarea asupra personalității trebuie să țină seama și de faptul că aceeași persoană poate avea manifestări diferite iar cuprinderea într-un singur tipar al personalității este dificil de realizat deoarece identitatea este suma manifestărilor de personalitate. Auditorul trebuie
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
pentru computere, îl îndeamnă să citească mult și îi cumpără cărțile lui preferate: Harry Potter și enciclopedii. Vine regulat la școală să se intereseze de evoluția copilului. Mama: o iubește foarte mult și se simte iubit, este hiperprotectivă și foarte insistentă ca el să facă tot ce i se spune. Este medic, este foarte atentă cu sănătatea lui și reduce la minim riscul de expunere la situații potențial primejdioase: nu iese în fața blocului la joacă, nu merge singur pe stradă
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
mai mult cu cât avea cunoștință de numărul emisarilor răspândiți prin țară, „care una spun și alta fac”. Opoziția față de domnul Mihail Sturdza creștea din ce în ce mai mult. Intr-un raport din 25 martie 849, înaintat lui Nesselrode, Tumansky comunica despre apelurile insistente ale boierilor de a- destitui pe domnul Moldovei. La ultima întrevedere pe care consulul rus o avusese cu prințul Sturdza, acesta din urmă a declarat că nu ține absolut deloc la poziția sa, „de care este complet dezgustat”, și că
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
spațiului edulcorat al subiectelor despre copilărie și adolescență o materialitate picturală mai susținută, un plus de plasticitate ce articulează mai robust o viziune personală. Lirismul, gingășia, sunt dublate de ea de profunzime ale emoției pe care le obține printr-o insistentă revenire asupra aspectului de suprafață al motivului. Ea știe să destăinuie dimensiuni mai complexe ale sensibilității artistice, chiar dacă nu găsește nici un temei să emigreze din oazele sentimentalității.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 67) Stănică
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
prin blocarea accesului său la informație; mesajul este puțin elaborat, de pildă din cauza condensării ideilor în pronume demonstrative sau nehotărâte; întrebările adresate interlocutorului sunt directe și agresive; întrebările retorice și emfatice vehiculează acuzații; colocvialitatea este exacerbată (de pildă, prin folosirea insistentă a formelor colocviale ale demonstrativului sau suprimarea pronumelor de politețe), indicând dezinteresul interlocutorilor pentru respectarea normelor de conduită verbală: B: [deci tu nu nu trebuie să mă inviți pe MINE. tu tre:be să mă anu:nți pe mi:ne
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
cu elementele italice colonizate sau au suferit influența lor ... Dealtfel însăși supraviețuirea Macedoromânilor după răvășirile istorice și confruntările cu un popor cu mari tradiții culturale, ca cel grec, se poate explica în primul rând, prin această conștiință latină”. Dacă afișarea insistentă a Dreptului Omului este într-adevăr doctrina mileniului trei care va înlocui toate doctrinele care în afara creștinismului au eșuat, atunci toate națiunile și deci și aromânii vor supraviețui. În estul Europei în tot Evul Mediu aromânii au fost fermentul numeroaselor
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
sunt încă puține și fără mare prestigiu și circulație exterioară. Abia scriitori ca M. Sadoveanu și L. Rebreanu, între cele două războaie, au început să fie preocupați de această problemă și să fie traduși în unele limbi străine. O preocupare insistentă în acest sens a apărut, aparent paradoxal, doar în perioada dictaturii comuniste, ca o formă de evadare și de manifestare directă a conștiinței europene reprimate. privind în adâncime, dincolo de factorii externi, cheia problemei integrării europene se află însă, în esență
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
o orientare lucidă spre o zonă specifică a geografiei spirituale. Europa constituie un adevărat ideal colectiv al epocii, o notă fundamentală a Iluminismului românesc. Răspândirea sa este generală. La Ion Budai Deleanu referința la toate neamurile politice a Europei este insistentă și fundamentală. La fel, la petru Maior, care are nu numai noțiunea pentru el paradigmatică a cumpănirilor națiilor Occidentului celor luminate, dar și pe aceea tipic iluministă a cetății universale, a marii comunități a națiunilor: Toate națiile se cuprind în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
educat și orientat de aceeași ideologie iluministă. Această analiză a descoperirii Europei de către Luminile românești ar fi incompletă fără menționarea și a unui complex spiritual nu mai puțin caracteristic. Format în aceeași perioadă, el este consecința sa directă: un foarte insistent complex de inferioritate și superioritate, de iluzionare și luciditate, infatuare propagandistică și conștiință a participării europene efective. Obsesia de a ne face cunoscuți, recunoscuți, consacrați, elogiați de Europa are această origine și ea trădează, mai presus de orice, o aspirație
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
spațiului edulcorat al subiectelor despre copilărie și adolescență o materialitate picturală mai susținută, un plus de plasticitate ce articulează mai robust o viziune personală. Lirismul, gingășia, sunt dublate de ea de profunzime ale emoției pe care le obține printr-o insistentă revenire asupra aspectului de suprafață al motivului. Ea știe să destăinuie dimensiuni mai complexe ale sensibilității artistice, chiar dacă nu găsește nici un temei să emigreze din oazele sentimentalității.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 67) Stănică
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
criticii literare. În acest context, în 1962 a dat la iveală o amplă antologie de texte considerate a reprezenta „tradițiile criticii literare marxiste” autohtone în anii 1930-1940, culegere însoțită de o introducere dilatată, simplă instrumentare partinică a literarului. Preocuparea din ce în ce mai insistentă pentru evoluția și avatarurile exegezei literare a condus-o la analiza contribuției lui E. Lovinescu. Pus într-o lumină mai favorabilă în 1962 într-un studiu reparator publicat în „Lupta de clasă”, criticul devine în 1965 subiectul unei monografii, E.
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]