31,773 matches
-
de proximitatea geografică. (4 Evaluarea programelor de studii și a instituțiilor de învățământ superior se face periodic, la inițiativa Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sau a universităților. Rezultatele evaluării sunt publice, pentru informarea beneficiarilor de educație și pentru transparența instituțională. Art. 195 (1 Fiecare universitate are obligația să realizeze, la intervale de maximum 5 ani, evaluarea internă și clasificarea departamentelor pe 5 niveluri de performanță în cercetare, conform unei metodologii-cadru elaborate de CNCS și aprobate prin ordin al ministrului educației
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
finanțare de bază, pe baza criteriilor și a standardelor de calitate stabilite de Consiliul Național al Finanțării învățământului Superior și aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului; b universităților de stat li se alocă un fond distinct pentru dezvoltarea instituțională, din bugetul alocat Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Fondul de dezvoltare instituțională se adresează celor mai performante instituții de învățământ superior din fiecare categorie și se alocă după criterii competitive bazate pe standarde internaționale. Metodologia de alocare și utilizare
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Consiliul Național al Finanțării învățământului Superior și aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului; b universităților de stat li se alocă un fond distinct pentru dezvoltarea instituțională, din bugetul alocat Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Fondul de dezvoltare instituțională se adresează celor mai performante instituții de învățământ superior din fiecare categorie și se alocă după criterii competitive bazate pe standarde internaționale. Metodologia de alocare și utilizare a fondului pentru dezvoltare instituțională se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Fondul de dezvoltare instituțională se adresează celor mai performante instituții de învățământ superior din fiecare categorie și se alocă după criterii competitive bazate pe standarde internaționale. Metodologia de alocare și utilizare a fondului pentru dezvoltare instituțională se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. SECȚIUNEA 2: Sprijinirea excelenței individuale Art. 198. Formele de sprijin pentru cadrele didactice, studenții și cercetătorii cu performanțe excepționale includ: a granturi de studii sau de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
universităților de stat este format din rector, prorectorii, decanii, directorul general administrativ și un reprezentant al studenților. (7 Consiliul de administrație al universităților particulare este numit de către fondatori. Art. 212 (1 Rectorul confirmat al universității de stat încheie un contract instituțional cu ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului. 133 (2 Rectorul poate fi demis de către senatul universitar, în condițiile specificate prin contractul de management și Carta universitară. (3 Ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului poate revoca din funcție rectorul în condițiile
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
mai înalt for de decizie și deliberare la nivelul universității. (2 Atribuțiile senatului universitar sunt următoarele: a garantează libertatea academică și autonomia universitară; b elaborează și adoptă, în urma dezbaterii cu comunitatea universitară, Carta universitară; c aprobă planul strategic de dezvoltare instituțională și planurile operaționale, la propunerea rectorului; d aprobă, la propunerea rectorului și cu respectarea legislației în vigoare, structura, organizarea și funcționarea universității; e aprobă proiectul de buget și execuția bugetară; f elaborează și aprobă Codul de asigurare a calității și
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
universitatea în relațiile cu terții și realizează conducerea executivă a universității. Rectorul este ordonatorul de credite al universității. Rectorul are următoarele atribuții: a realizează managementul și conducerea operativă a universității, pe baza contractului de management; b negociază și semnează contractul instituțional cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului; c încheie contractul de management cu senatul universitar; d propune spre aprobare senatului universitar structura și reglementările de funcționare ale universității; e propune spre aprobare senatului universitar proiectul de buget și raportul privind
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
conducerea rectorului sau a unei alte persoane desemnate prin Carta universitară, în cazul universităților particulare și confesionale particulare, conducerea operativă a universității și aplică deciziile strategice ale senatului universitar. De asemenea, consiliul de administrație: a stabilește în termeni operaționali bugetul instituțional; b aprobă execuția bugetară și bilanțul anual; c aprobă propunerile de scoatere la concurs a posturilor didactice și de cercetare; d avizează propunerile de programe noi de studii și formulează propuneri către senatul universitar de terminare a acelor programe de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
propune metodologia-cadru prevăzută la art. 295 alin. (1; c verifică anual, la solicitarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sau din proprie inițiativă, modul de desfășurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice și de cercetare din universități. Raportul de verificare instituțională este prezentat ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, specificând concluzii bazate pe date și documente; d prezintă un raport anual Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului privind resursa umană pentru activitățile didactice și de cercetare din învățământul superior, în baza
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
organismului. a propune metodologia de finanțare a universităților și stabilește costul mediu per student echivalent pe cicluri și domenii de studii; b verifică periodic, la solicitarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sau din proprie inițiativă, realizarea proiectelor de dezvoltare instituțională și eficiența gestionării fondurilor publice de către universități și face propuneri pentru finanțarea complementară a universităților pe bază de proiecte instituționale; c prezintă anual Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului un raport privind starea finanțării învățământului superior și măsurile de optimizare
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
studii; b verifică periodic, la solicitarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sau din proprie inițiativă, realizarea proiectelor de dezvoltare instituțională și eficiența gestionării fondurilor publice de către universități și face propuneri pentru finanțarea complementară a universităților pe bază de proiecte instituționale; c prezintă anual Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului un raport privind starea finanțării învățământului superior și măsurile de optimizare ce se impun. Acest raport este public. (3 CNCS are următoarele atribuții principale: (Pentru coerența reglementării, față de reglementarea de la art.
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
acestor instituții se compun din sume alocate de la bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pe bază de contract, pentru finanțarea de bază, finanțarea complementară și finanțarea suplimentară, realizarea de obiective de investiții, fonduri alocate pe bază competițională pentru dezvoltare instituțională, fonduri alocate pe bază competițională pentru incluziune, burse și protecția socială a studenților, precum și din venituri proprii, dobânzi, donații, sponsorizări și taxe percepute în condițiile legii de la persoane fizice și juridice, române sau străine, și din alte surse. Aceste venituri
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
fonduri alocate pe baze competiționale pentru cercetarea științifică universitară. (7Finanțarea instituțiilor de învățământ superior de stat se face pe bază de contract încheiat între Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și instituția de învățământ superior respectivă, după cum urmează: a contract instituțional pentru finanțarea de bază, pentru fondul de burse și protecție socială a studenților, pentru fondul de dezvoltare instituțională, precum și pentru finanțarea de obiective de investiții; b contract complementar pentru finanțarea reparațiilor capitale, a dotărilor și a altor cheltuieli de investiții
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
pe bază de contract încheiat între Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și instituția de învățământ superior respectivă, după cum urmează: a contract instituțional pentru finanțarea de bază, pentru fondul de burse și protecție socială a studenților, pentru fondul de dezvoltare instituțională, precum și pentru finanțarea de obiective de investiții; b contract complementar pentru finanțarea reparațiilor capitale, a dotărilor și a altor cheltuieli de investiții, precum și subvenții pentru cazare și masă; c contractele instituționale și complementare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
și protecție socială a studenților, pentru fondul de dezvoltare instituțională, precum și pentru finanțarea de obiective de investiții; b contract complementar pentru finanțarea reparațiilor capitale, a dotărilor și a altor cheltuieli de investiții, precum și subvenții pentru cazare și masă; c contractele instituționale și complementare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și CNFIS. (8Finanțarea cercetării științifice universitare se face conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
acestora din finanțarea complementară și suplimentară se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la inițiativa Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în termen de maximum 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. (13 Rectorii universităților de stat, prin contractul instituțional încheiat cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, sunt direct responsabili de alocarea resurselor instituției, prioritar spre departamentele și structurile cele mai performante. Art. 224. Statul român poate acorda anual burse pentru sprijinirea etnicilor români din Țări învecinate și a
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
avansate, cele care se desfășoară în limbi de circulație internațională, precum și doctoratele în cotutelă cu universități de prestigiu din străinătate beneficiază de finanțare preferențială, acordată conform propunerilor CNFIS. (2 Fondurile rămase la sfârșitul anului din execuția bugetului prevăzut în contractul instituțional și complementar, precum și fondurile aferente cercetării științifice universitare și veniturile extrabugetare rămân la dispoziția universităților și se cuprind în bugetul de venituri și cheltuieli al instituției, fără vărsăminte la bugetul de stat și fără afectarea alocațiilor de la bugetul de stat
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
a prezentei legi se interzice ocuparea concomitentă de către soți, afini și rude până la gradul al III-lea inclusiv a funcțiilor prin care unul sau una se află față de celălalt sau cealaltă într-o poziție de conducere, control, autoritate sau evaluare instituțională directă la orice nivel în aceeași universitate. (5 ncălcarea prevederilor alin. (3 și (4 duce la invalidarea concursului și la penalizarea celor vinovați pe baza metodologiei-cadru prevăzute la alin. (1. Art. 296 (1 Posturile didactice rezervate, vacante ori temporar vacante
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
diplome și certificate recunoscute de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. 3. Asigurarea calității educației exprimă capacitatea unei organizații furnizoare de a oferi programe de educație în conformitate cu standardele anunțate și este realizată printr-un ansamblu de acțiuni de dezvoltarea capacității instituționale, de elaborare, planificare și implementare de programe de studiu, prin care se formează încrederea beneficiarilor că organizația furnizoare de educație îndeplinește standardele de calitate. 4. Autorizarea de funcționare provizorie este procesul prin care unitatea/instituția de învățământ/organizația interesată, pe
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
care promovează atât învățarea de-a lungul vieții, cât și egalitatea de șanse în societatea bazată pe cunoaștere, precum și continuarea integrării cetățenilor pe piața europeană a muncii, respectând în același timp marea diversitate a sistemelor naționale de educație. 27. Evaluarea instituțională a calității constă în examinarea multicriterială a calității educației, a măsurii în care un furnizor de educație/unitatea/instituția furnizoare de educație și programele acesteia îndeplinesc standardele și standardele de referință. Atunci când evaluarea calității este efectuată de organizație, aceasta însăși
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
în seamă, bucurându-se de prestigiu, simpatie și prietenie. În toată această evoluție de renaștere, de trecere, de la o supușenie necondiționată, la afirmarea identității noastre naționale, de apărare și promovare a interesului național, segmentul diplomație (la nivel politic, dar și instituțional) a jucat un rol de prim rang. Au contribuit, într-un fel sau altul, de pe poziția pe care o ocupau, cu mijloacele și capacitatea pe care le aveau și în funcție de evoluțiile în lume, și cei a căror activitate este descrisă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
antamat un proces de ample dezbateri privind reforma Organizației, proces ce continuă și în prezent. A contribuit la fundamentarea conceptuală a poziției României privind Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa C.S.C.E. (scopuri, reguli și principii, domenii de activitate, structuri instituționale, proceduri și metode de lucru). A fost coautor al mandatului delegației române la Reuniunea pregătitoare a C.S.C.E. de la Helsinki și al proiectului regulilor de procedură ale Conferinței, propus de România și acceptat în cvasiintegralitatea sa. A răspuns direct de coordonarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
avere. În luna mai 1997, a încheiat misiunea la Alger și a fost pensionat, la 1 iunie 1997. Activitate didactică Începând din anul 2000, este profesor asociat la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, titular al cursului de "Protocol Instituțional". În anii 2002-2005, a predat un curs de "Protocol și ceremonial diplomatic" la Academia Diplomatică, având și calitatea de membru al Senatului acestei instituții de învățământ postuniversitar. Alte activități În 2002, a fondat Asociația Română de Protocol (în prezent membră
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
2007, a fost ales vicepreședinte al O.I.C.P. Vicepreședinte al Societății de Prietenie România Africa. Membru fondator al Asociației Române de Politică Externă. Membru al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România. Este autor al primei cărți de protocol instituțional apărute în țara noastră (2002). A participat la volumul "Reprezentanțele diplomatice ale României III", cu un studiu monografic privind relațiile româno-tunisiene. A publicat diverse articole în presa română și străină pe teme de politică externă, istoria presei etc. Distincții A
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în timpul reuniunilor curente, cu obiectivul promovării unor poziții, inițiative și proiecte comune. A contribuit la diversificarea participării României în cadrul Organizației Internaționale a Francofoniei. În calitate de Reprezentant Permanent al României la O.N.U.-New York, s-a concentrat pe folosirea sistemului instituțional al O.N.U. pentru o conectare avantajoasă a României la fenomenele globalizării accelerate, pe întărirea conlucrării cu țările din spațiul euro-atlantic pentru a sprijini în modalitățile specifice diplomației multilaterale eforturile țării de integrare în N.A.T.O. și U.E., pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]