1,052 matches
-
este proporțional cu cota sa de participare la capitalul social. 3. Funcționarea societății cu răspundere limitată 3.1. Adunarea asociaților Dacă în cazul societății pe acțiuni sunt consacrate mai multe tipuri de adunări generale în societatea cu răspundere limitată este instituționalizată doar adunarea asociaților, în general, fără vreo specificare în atribuții. Adunarea asociaților se convoacă la sediul societății, cel puțin o dată pe an sau de câte ori este necesar de către administratorii societății. Convocarea adunării generale este o obligație a administratorului. Nu există criterii
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
niveluri de integrare pot fi valabile în toate tipurile de integrare umană. În opinia mai multor autori, drumul către educația integrată a trecut prin mai multe etape, traversând zone tranzitorii în numai trei-patru decenii. Învățământul de tip integrat reprezintă modalitatea instituționalizată de școlarizare a copiilor cu cerințe speciale în structuri școlare obișnuite sau cât mai apropiate de acestea. Prezintă mai multe dimensiuni: legislativă și administrativă se referă preponderent la politicile educaționale, la cadrul normativ și logistic, la resursele materiale și informaționale
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
favorizeze achiziția operațiilor elementare, condiție a însușirii elementelor fundamentale ale programei comune; o asistență psihopedagogică și medicală de specialitate, pe toată durata școlarizării în unitățile obișnuite de învățământ, pentru preîntâmpinarea fenomenelor de inadaptare școlară. Aceste cerințe reclamă existența unei rețele instituționalizate de asistență și servicii pentru categoriile de elevi cu cerințe speciale. în unele țări cu tradiție în acest sens există instituții de readaptare cu profil special, psihopedagogic și medical: centre de reeducare, centre de recuperare, clinici de observare și reabilitare
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
rezolvarea problemelor și a crizelor din familie. 9.2. Schimbări de optică în asistența și terapia familialătc " 9.2. Schimbări de optică în asistența și terapia familială" 9.2.1. De la difuz la instituționalizat-specializattc "9.2.1. De la difuz la instituționalizat‑specializat" Probleme de familie, ale cuplului marital și în relațiile părinți-copii au existat întotdeauna, după cum au existat și soluții (ne referim aici la cultura euro-americană, deoarece în alte culturi, în speță în cele „exotice”, granițele dintre familie și comunitate erau
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și încotro ar trebui să se îndrepte. Care îi sunt punctele forte? Care îi sunt slăbiciunile? Ce le lipsește? Ce oportunități există? Care sunt avantajele și dezavantajele dacă se îndreaptă în direcția respectivă? În timp, organizațiile au tendința de a instituționaliza, optimiza și reduce procesele de planificare, de multe ori cu cele mai bune intenții. Din nefericire, aceste schimbări încep să fragmenteze relația dintre client și organizație. Clienții încep să simtă că organizația nu este receptivă la nevoile lor particulare, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
bazele unei organizații profesionale alternative față de mai vechea Speech Association of America (Asociația Americană a Oratoriei), și anume International Communication Association (Asociația Internațională a Științelor Comunicării). Cu alte cuvinte, iată că adepții cercetării empirice în ce privește comunicarea umană achiziționează spațiu discursiv instituționalizat în cadrul noului domeniu, spațiu care revendică, printre altele și chiar în primul rând, numele, termenul de "comunicare", drept emblemă a identității sale. Prin urmare, primii care își documentează experiențele, la nivel discursiv instituțional, prin aproprierea termenului "comunicare" sunt cercetătorii empirici
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
poziție neokantiană pleacă de la premisa că anumite state, cele cu un liberalism democratic consolidat, constituie un ideal pe care restul lumii îl va imita. Fukuyama este uimit de gradul în care democrațiile liberale și-au depășit instinctele violente și au instituționalizat norme care pacifică relațiile dintre ele. El este impresionat în mod special de emergența principiilor împărtășite asupra legitimității printre marile puteri, o tendință despre care el credea că va continua și în perioada post-Război Rece. Proiectarea principiilor liberal-democratice spre domeniul
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dezvoltare singura oportunitate de a învinge dificultățile financiare și de a-și moderniza economiile. Din punctul de vedere al criticilor, însă, ele impun greutățile pieței libere societăților în curs de dezvoltare. Ele sunt în primul rând organizații care formalizează și instituționalizează relațiile de piață dintre state. Constrângând țările în curs de dezvoltare prin acorduri care le forțează să-și reducă barierele de protecție, NAFTA și OMC, de exemplu, le împiedică Sudul să-și dezvolte un profil comercial diferit de modelul dictat
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și egalitatea comunităților politice independente". A doua, o societate "solidaristă" de state care au căzut de acord asupra unor scopuri morale substanțiale. A treia, un cadru post-westfalian în care statele renunță la o parte din puterile lor suverane pentru a instituționaliza norme politice și morale împărtășite. Aceste cadre alternative ale societății internaționale ar lărgi frontierele comunității politice, crescând impactul pe care datoriile către "cei din afară" îl au asupra proceselor de decizie și contribuind la ceea ce Linklater (1998) și Shapcott (2001
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
femeile continuă să fie marginalizate în agenții puțin importante și pe posturi de secretariat, și doar gradual ajung să aibă influență asupra agendei globale de securitate sau de dezvoltare (Pietila și Vickers 1996; Reanda 1999; Withworth 2004). Aceste organizații internaționale instituționalizează politici și priorități pe criterii de gen. În studiul său despre Organizația Internațională a Muncii, Sandra Whitworth (1994) arată că prejudecățile despre relațiile de gen au conturat politicile Organizației, cu efecte discriminatorii pe piața națională și internațională a muncii, consolidând
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
modificarea oricăruia dintre aceste aspecte ar putea amenința întregul sistem". Conceptele cheie din Relațiile Internaționale nu sunt nici naturale și nici neutre din perspectiva genului: ele sunt derivate dintr-un context social și politic în cadrul căruia hegemonia masculină a fost instituționalizată. Cercetătorii feminiști susțin că noțiunile de putere, suveranitate, autonomie, anarhie, securitate, precum și tipologia nivelurilor de analiză din Relațiile Internaționale, sunt inseparabile de distincția de gen dintre sfera publică și cea privată, instituționalizată în interiorul statelor, precum și între state. Aceste concepte sunt
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și politic în cadrul căruia hegemonia masculină a fost instituționalizată. Cercetătorii feminiști susțin că noțiunile de putere, suveranitate, autonomie, anarhie, securitate, precum și tipologia nivelurilor de analiză din Relațiile Internaționale, sunt inseparabile de distincția de gen dintre sfera publică și cea privată, instituționalizată în interiorul statelor, precum și între state. Aceste concepte sunt identificate în mod special cu masculinitatea și cu experiențele și cunoștințele bărbaților, derivate dintr-o sferă publică dominată de bărbați. Teoretizarea, după cum susțin Burchill și Linklater în introducerea acestui volum (Capitolul 1
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
abordările raționaliste dominante. Dacă ne întrebăm de ce am văzut de obicei numai oameni de stat și soldați în teoriile Relațiilor Internaționale, ajungem în cele din urmă să punem la îndoială statutul normativ al Relațiilor Internaționale, inclusiv identitatea cercetătorilor și modalitățile instituționalizate de cunoaștere din domeniu. Introducerea punctelor de vedere ale femeilor, care se situează pe o poziție diferită în ordinea globală actuală, exemplifică perspectiva feminismului normativ potrivit căreia există multiple perspective din care poate fi privită politica globală, și că fiecare
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
au avut de suferit de pe urma neglijării perspectivelor feministe. Feminiștii susțin că teoriile convenționale ale relațiilor internaționale distorsionează atât cunoașterea "relațiilor", cât și transformarea continuă a "internaționalului". Aceste teorii pierd din vedere semnificația politică a diviziunilor genizate dintre public și privat, instituționalizate în stat și în sistemu de state și de către acestea și, în consecință, ignoră activitățile politice și activismul femeilor: fie că se mobilizează pentru război, sau protestează împotriva abrogării drepturilor lor de către stat sau se organizează pentru recunoașterea internațională a
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
treizeci de ani mai tîrziu, atunci cînd o altă scriitură „albă” a răspuns impasibilității sociale, erei vidului descrisă de Gilles Lipovetsky În 1983. Acum, Însă, o astfel de scriitură nu mai distona cu ethosul cititorilor, de aceea ea s-a instituționalizat ușor. Cu alte cuvinte, Barthes greșea cerînd literaturii să accepte transcendența socială, ceea ce echivala cu păstrarea principiului mimetic care se aflase mereu la baza prozei literare. Istoria literaturii franceze din anii 1950 pînă În anii 2000 este și una a
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
musca la Oster sînt simbolurile acestui labirint de sticlă, ale dîrelor acestui cer veșnic senin pe suprafața căruia eroii minimaliști dau orice să apară un nor - unul singur care să le distragă privirea de la ea Însăși. Minimalsmul, astăzi, s-a instituționalizat. Studiul literaturii minimaliste se face În universități. Desigur, asta nu echivalează cu o statuficare. Să ne gîndim la faptul că avem de-a face de fapt cu o reprezentare fenomenologică a realității: un subiect aparent „slab” circulă printr-o lume
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
știi pe Eminescu nu mai pătrunde: Îl citim pe Eminescu pentru că, dintre toți romanticii, numai el scrie În românește. Există Însă numeroase motive pentru care putem considera literatura franceză superioară literaturii române, iar În momentul În care studiul literaturii se instituționalizează și vizează cunoașterea, accesul la autori francezi, englezi, germani, englezi, italieni sau spanioli mi se pare esențial, mult mai important, În linii mari, decît cel la autorii români care i-au continuat/preluat . Argumentul lingvistic nu e de lepădat, totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
în evoluție, să pună în evidență cauzele care compromit echilibrul lor, în vederea ameliorării condițiilor sociale și economice. Până în prezent, serviciile sociale au fost dezvoltate, în special, pentru a răspunde punctual unor situații de criză și au privit asigurarea unei asistențe instituționalizate pentru copii, persoane cu handicap și persoane vârstnice, model care, în cele din urmă, accentua izolarea persoanelor, și nu socializarea acestora. Ulterior au fost găsite forme alternative de asistare a celor în nevoie, ca, de exemplu, plasamentul sau încredințarea copiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
au putut fi contactați de către operatorii noștri) au rezultat o serie de constatări. Experiența instituțională Așa cum s-a arătat în metodologie, tinerii incluși în acest studiu au petrecut cel puțin 10 ani într-o instituție de protecție. Majoritatea au fost instituționalizați la vârsta de 6-7 ani, motivul consituindu-l, de cele mai multe ori, decesul unuia sau al ambilor părinți și dificultățile economice consecutive. Puțini dintre tinerii cărora li s-au luat interviuri detaliate au afirmat că au fost instituționalizați de la naștere. Tinerii s-
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
protecție. Majoritatea au fost instituționalizați la vârsta de 6-7 ani, motivul consituindu-l, de cele mai multe ori, decesul unuia sau al ambilor părinți și dificultățile economice consecutive. Puțini dintre tinerii cărora li s-au luat interviuri detaliate au afirmat că au fost instituționalizați de la naștere. Tinerii s-au raportat și au evaluat diferit experiența instituțională. Cei mai mulți au amintiri neplăcute, dar mulți consideră că viața din instituție a fost mai bună decât în mediul din afară sau, cel puțin, le-a oferit unele oportunități
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Ploiești împreună cu alți 16 „colegi” din Centrul de Plasament Bușteni. Primăria le-a dat și un sediu pentru organizația lor. El nu vede nici o perspectivă pentru viitor; nu are nici o prietenă și nu se gândește la căsătorie. 2. H.M. este instituționalizat de la vârsta de o lună. A stat în instituție până la 20 de ani. Când a plecat, a avut numai hainele de pe el. În prezent, locuiește împreună cu patru colegi, într-o centrală termică. Câștigă numai cât să-și asigure strictul necesar
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
șanse de reușită acolo unde grupurile tradiționale (tribale, etnice) au încă o oarecare putere. Partidele populiste au primit sprijin din partea noilor grupuri instituționale, în special a birocrației, și uneori din partea grupurilor religioase, în special în Orientul Mijlociu, unde religia musulmană este instituționalizată și a fost asociată înainte de independență cu naționalismul. În toate situațiile (deși mai mult în rândul partidelor comuniste și populiste decât al celor autoritare conservatoare), scopul pe termen lung este de a "educa" populația în vederea sprijinirii scopurilor regimului, deci de
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
finalitate militară, deopotrivă ascetică, vegetariană și rurală: "Educația copiilor de la zece la șaisprezece ani este militară și agricolă", viitorii cetățeni nu trebuie să trăiască decît mîncînd "rădăcini, fructe, produse lactate, pîine și apă". De aici și o morală sexuală severă instituționalizată în care un loc privilegiat îl ocupă pudoarea, prudența și castitatea: "în zilele de sărbătoare, o fecioară mai mare de zece ani nu poate apărea în public fără mama sa, fără tatăl sau fără tutorele său". De aici și respectul
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
criticul a știut să o pună mereu, nota caracteristică a efortului său intelectual. Fără acest eveniment civic n-am putea înțelege opera lui Maiorescu, în esență un pedagog preocupat, ca și alți cărturari veniți din Transilvania, să îndrume și să instituționalizeze. Să-l ascultăm meditând parcă pe marginea destinului său: "Respectul exagerat pentru înălțimea cugetării împiedică acțiunea. Căci orice faptă este o verigă ruptă dintr-un lanț infinit, și omul activ este din capul locului condamnat la fragment" (Aforisme, 1868). Un
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Passeron, 1970). Această tradiție critică are astăzi un viitor promițător. Numeroși intelectuali critică producția industrială de bunuri culturale, "totul cultural", economia de tip star system, arta de masă și mass-media. Teoriile integrării Școală și integrare Sociologia franceză, care s-a instituționalizat sub cea de-a III-a Republică, la sfârșitul secolului al XIX-lea, a fost purtată de un curent mult mai optimist decât cel din Germania aceleiași epoci. Émile Durkheim nu urmează deloc tradiția marxistă când se interesează de problema
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]