1,667 matches
-
cooperarea partinică transnațională, cooperarea paneuropeană a partidelor, construcția coaliției trnasnaționale și advocacy coalition. Mai întîi, politica partidelor europene se diferențiază de cooperarea partinică transnațională. "Ca definiție operatorie scriau Geoffrey și Pippa Pridham "cooperarea partinică transnațională" în CE este termenul aplicat instituționalizării coordonării și promovării pozițiilor politice comune și ale altor forme de activități europene ale partidelor politice cu aceeși tendință ideologică din diferite state membre în cadrul larg al Comunității Europene"427. Desigur, "cooperarea partinică transnațională" acoperă, în parte, cîmpul conceptual al
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
europene ale partidelor politice cu aceeși tendință ideologică din diferite state membre în cadrul larg al Comunității Europene"427. Desigur, "cooperarea partinică transnațională" acoperă, în parte, cîmpul conceptual al politicilor federațiilor europene de partide, dar politica europartidelor nu determină obligatoriu o instituționalizare a coordonării politicilor, precum și a promovării politicilor partidelor europene. O federație poate foarte bine să nu ajungă la un acord între membrii săi și deci, cu atît mai puțin, să promoveze o politică comună. O serie de elemente analitice trebuie
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
cu actori din alte țări sau din alte organizații internaționale. Johansson s-a inspirat de la J. Rosenau pentru a propune ideea că eficacitatea relativă a acestor strategii depinde de natura sistemului politic în care intră 431. Rezultă coaliții a căror instituționalizare este relativ slabă sau integrată. Această dimensiune este de luat în considerare în analiza relațiilor externe ale politicilor europartidelor. Teoretic, o FEP sau alt actor politic poate concepe o astfel de strategie. Totuși politica partidelor europene nu este o strategie
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
că există două obstacole în dezvoltarea acestor alianțe: cadrul instituțional al UE și importanța foarte mare a sistemelor de partide naționale. În al treilea rînd, FEP ar putea, după Hix, să se bucure de un anumit grad de autonomie datorită instituționalizării reuniunilor liderilor și apariției sistemului de partide europene, care este încă în stadiu embrionar. Tabel cu schimbarea alianțelor socio-economice în Consiliul European Hix și Lord (1997) Spre deosebire de contribuția precedentă, Simon Hix și Christopher Lord observă că alianțele au evoluat, încît
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
stabilirea agendei pentru Luxemburg, nu jucînd un rol proactiv, ci ilustrîndu-se printr-unul reactiv. Mai exact, PSE a susținut agenda Comisiei Europene (capitolul 8). Tabelul factorilor încetinitori și al factorilor motori Factori încetinitori Factori motori Excluderea cetățenilor din politică (Seiler) Instituționalizarea reuniunilor liderilor (Hix) Lunga lipsă a alegerilor europene (Seiler) Apariția unui sistem de partide europene (Hix) Structura instituțională europeană (Hix, Ladrech) Pericole și oportunități (Hix și Lord) Dominanța intereselor naționale (Hix) Strategia coalițiilor transnaționale (Johansson) Sistemele de partide naționale (Hix
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
reducerea costurilor tranziției pentru partidele naționale 716. În acest sens, analiza nostră le confirmă ipoteza. PSE nu numai că a constituit o arenă care le-a permis partidelor social-democrate să coopereze cu costuri mai mici, dar a și contribuit la instituționalizarea metodei deschise de coordonare în domeniul locurilor de muncă la Luxemburg, precum și a extinderii sale la alte domenii politice, la Lisabona. Pentru Ladrech, federațiile europene de partide sînt rețele partinice cu funcția esențială de mediere a pozițiilor ideologice ale familiilor
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
promoveze în domeniul locurilor de muncă la Consiliul European de la Luxemburg (noiembrie 1997) și în alte domenii politice în favoarea strategiei de la Lisabona (martie 2000). Astfel, obiectivul PSE era și de a influența europenizarea de sus în jos contribuind concret la instituționalizarea metodei deschise de coordonare în domeniul socio-economic. Asta indică dinamismul politic ridicat al europartidelor. 10.4.2.4. Natura europartidelor și politicile lor: abordări, teorii și concepte Cum se explică dezvoltarea naturii partidelor europene, coeziunea lor și influența asupra politicilor
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
În 1992, tratatele recunosc partidele europene, iar în 2000 le atribuie un statut și o finanțare. Trei ani mai tîrziu, apare prima reglementare a statutului și finanțării partidelor europene. Europartidele au jucat un rol important în aceste schimbări. Totuși această instituționalizare de sus în jos nu este suficientă pentru reducerea deficitului de legitimitate al Uniunii Europene. O dată definite conceptul și abordarea, am propus o teorie pentru a explica dezvoltarea naturii partidelor europene. Rezultatele cercetării noastre depășesc cadrul conceptual-teoretic. În privința membrilor, am
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
nivel european. Pentru a explica politicile partidelor europene, am sugerat luarea în considerare a unei "teorii" rezultate din sinteza literaturii. Tabelul următor o ilustrează. Tabelul factorilor încetinitori și al factorilor motori Factori încetinitori Factori motori Excluderea cetățenilor din politică (Seiler) Instituționalizarea reuniunilor liderilor (Hix) Lunga lipsă a alegerilor europene (Seiler) Apariția unui sistem de partide europene (Hix) Structura instituțională europeană (Hix, Ladrech) Pericole și oportunități (Hix și Lord) Dominanța intereselor naționale (Hix) Strategia coalițiilor transnaționale (Johansson) Sistemele de partide naționale (Hix
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
care împing partidele să coopereze la nivel european, similaritatea ideologică și atitudinea comună a partidelor membre față de integrarea europeană și gradul de congruență a preferințelor partidelor naționale. În al doilea rînd, vin structura partidului european și, în special, (a) o instituționalizare eficace, (b) resurse politice și (c) capacitatea de a atrage elitele partidelor spre cooperarea partinică transnațională. Al treilea factor motor este constituit de policy-making, compus din următoarele elemente: (a) mecanismele verticale și orizontale; (b) concentrarea pe domenii politice consensuale; (c
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
europene de a crea forme artificiale de participare, susținere și recunoaștere: instituțiile europene oferă o susținere financiară și o recunoaștere instituțională în schimbul legitimității populare, precum și al controlului și al excluderii sub-elitelor antieuropene 753. Această europenizare de sus în jos a instituționalizării partidelor europene ridică următoarea întrebare: ce impact va avea reglementarea din 2003? Este, desigur, prea devreme pentru a măsura consecințele unei reglementări recent aplicate. Putem totuși distinge și analiza implicațiile criteriilor stricto sensu ale etichetei de partid politic la nivel
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
practică proiecte politice. Federațiile europene de partide ar putea juca un rol în jurul sistemului de legitimitate bazat pe cetățenia europeană, mai ales cu ocazia alegerilor europene. Într-o guvernare pe niveluri multiple, eforturile de europenizare de sus în jos prin instituționalizarea partidelor europene nu ar presupune numai dispoziții statutare și financiare, ci s-ar concentra mai mult și pe natura membrilor, structura transnațională, funcțiile europartidelor și sistemul de partide europene, încît să soluționeze substanțial problemele legitimității, democrației și reprezentării la nivelurile
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
de regim nedemocratic în care "persoana guvernatorului cuprinde o însemnată fuziune între public și privat" (2000, 86). Într-un astfel de regim, sistemul politic devine domnie personală a sultanului, nu există rule of law și este un grad scăzut de instituționalizare. În sultanat poate exista o oarecare formă de pluralism social și economic, dar aproape niciodată pluralism politic, pentru că puterea politică este direct legată de sultan. Aspectul ciudat al modelului sultanatului este conducerea, fiindcă elementul central al regimului este puterea nelimitată
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
social media nu reprezintă leacul la bolile democrației parlamentare. E-government, participarea politică web 2.0 și cultură civică depind din punctul meu de vedere de mulți alți factori sociali și culturali în afară de accesul la internet și tehnologie. Valorile societății deschise, instituționalizarea puterii și democratizarea depind mai mult de accesul la educație și de gradul de instrucție al cetățenilor. Populismul, mesajele anti-sistem și grupările radicale își găsesc fanii și ultrașii pe social media, mai ales în contextul crizei economice. România nu va
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
atitudinea emitentului (CINE?), emoția lui reală sau prefăcută față de ceea ce spune: "Fățărnicia, perfidia, minciuna, simularea n-au fost probabil descoperite deodată cu limba, dar aceasta le-a deschis căi nebănuite de dezvoltare și perfecționare, încît s-a ajuns pînă la instituționalizarea lor... " [Herseni, 1975:114]; • funcția conativă vizează conținutul informațional (CE?) pe care emitentul îl adresează receptorului, exprimîndu-se prin porunci sau rugăminți, interdicții și sugestii etc.; prezența mesajului "întors pe dos" nu lipsește din această activă relaționare a actorilor comunicării; un
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
primate ne-a îndemnat să presupunem că acest proces al dezvoltării ei la oameni este prezent de mai multe zeci de mii de ani. Pe de altă parte, am observat că în secolul nostru au avut loc schimbări importante, prin instituționalizarea crescîndă a minciunii și prin mai marea ușurință și eficiență cu care mint membrii elitei sociale. Departamentele de dezinformare și rețelele de televiziune au îmbunătățit, cel puțin la început, perspectivele minciunii, însă în același timp au accentuat și probabilitatea ca
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Alianța poloneză a Moldovei a determinat semnificative apropieri, primele de acest gen cunoscute, Între cele două Țări Române de dincolo de Carpați. Prin mijlocirea lui Petru, Mircea cel Bătrân, va Încheia un tratat cu Wladislaw Jagello. Lui Petru i se atribuie instituționalizarea societății românești din Moldova și organizarea cancelariei domnești. De la el provin primele documente interne ale acestei țări. Este cel care și-a ales Suceava drept reședință. A construit prima Catedrală ortodoxă, pentru Mitropolia Moldovei, Biserica Mirăuților și, probabil, vechea Mănăstire
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
și cel scris nefiind suficiente pentru a străpunge zidurile culturii antice. Ca și cum, după zece secole de idolatrie triumfătoare, nu s-ar fi putut organiza aparate de autoritate și unifica teritorii și națiuni fără cauțiunea unui minim vizual, minimul vital al instituționalizării. Se alcătuiește curând o cazuistică. Sfântul Vasile admite, silit, că o imagine a lui Christos îl poate îndemna pe creștin să apuce pe calea virtuții, cu condiția să se "conjuge cu elocvența predicatorului". Încep să se distingă bunele uzuri ale
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
asupra Evangheliei ca spirit sau inevitabilele concesii făcute de spiritual temporalului. Sacramentele și fetișurile i-au cucerit tocmai pe aceia care voiseră să-i smulgă omului vechi talismanele, filacterele și amuletele. Nu este aceasta o constantă a îngrădirii sau a instituționalizării? Ca și cum n-am fi stăpâni pe instrumentele suveranității. Ca și cum mijlocul nostru de control ne-ar lua, mai devreme sau mai târziu, sub controlul lui. Prozelitismul obligă iudaismul îl exclusese, rămânând o religie identitară fără vocație misionară, fiindcă nu urmărea universalitatea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în care țară. Sunt numeroși cei care muncesc într-un loc, își fac aprovizionarea în altul, se pot instrui, se pot distra în alte locuri... Oamenii mobili contactează mereu alte locuri, alți oameni, văd alte comportamente și pot contribui la instituționalizarea unor noi moduri, noi stiluri de viață. Prin constituirea de noi apartenențe, acești oameni pot fonda noi interrelații, conexiuni, rețele. Sociabilitatea de proximitate poate fi înlocuită cu sociabilitatea în rețea, pot apare noi identificări și pot fi construite noi identități
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de student, dar când se reîntorc sunt la fel de îngrijorați de traiectoria lor viitoare, de spectrul șomajului, de concurența (inter)națională ... Bibliografie selectivă Amara, M.-E., L'Europe universitaire. L'identité face a l'employabilité, Harmattan, Paris, 2012. Analele de la Sighet , Instituționalizarea comunismului, vol. VI. Analele de la Sighet, Instaurarea comunismului-între rezistență și represiune, vol. II. Ansart, P., Ideologies, conflits et pouvoirs, P.U.F., Paris, 1977. Anuarul statistic al României, Institutul Național de Statistică, București, 2002. Aries, Ph., G. Duby, Istoria vieții
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Virgil Nemoianu, Arhipelag interior, Editura Amarcord, Timișoara, 1994; Neculae Popa, Represiune și rezistență în județul Neamț, Editura Vremea, 2001; Aurel State, Drumul crucii, Editura Litera, 1993; Analele de la Sighet, Instaurarea comunismului între rezistență și represiune, vol. II; Analele de la Sighet, Instituționalizarea comunismului, vol. VI etc. 186 Grigore Iulian, Agricultura românească între comunism și "capitalismul sălbatic", în România Socială. Revistă de cultură socială și politică, nr. 1, 2001. 187 Traian Lazăr, "Fărâmițarea suprafețelor agricole, ca factor de criză", în Adevărul economic, nr.
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în felul următor: "Societatea este un produs uman. Societatea este o realitate obiectivă. Omul este un produs social"322. Or, teoriile socializării încearcă ieșirea din această formulare de tip "circulum in demonstrandum" apelând, mai întâi, la un anumit sens al instituționalizării practicilor sociale, în conformitate cu care "o ordine socială precede dezvoltarea fizică a oricărui individ. Aceasta înseamnă că deschiderea către lume, deși proprie constituției biologice a omului, este întotdeauna condiționată de ordinea socială"323. Pe de altă parte, prin procesul de socializare
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
conceptului de ideologie prin apel la valențele sale epistemologice. Ca figură centrală a imaginarului social care asigură intregrarea și identitatea comunitară și individuală, ideologia contribuie, în opinia mea, nu doar la construcția și ordonarea socialului ci, prin aceasta, și la instituționalizarea politicului în societățile moderne. Pe această dimensiune, scopul incursiunii pe care o creionez pe parcursul capitolui de față privește evidențierea statutului ideologiei ca instrument al cunoașterii politice. Fiind vorba despre o analiză epistemologică în sfera politicului, consider că trebuie discutate, într-
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de cooperare și poate, în fine, una de integrare 118. Acest model ne permite să determinăm în ce măsură autonomia partidelor naționale este redusă în favoarea consolidării structurale a FEP. Pe de altă parte, modelul lui Niedermayer permite și ridicarea și analizarea problemei instituționalizării FEP. În faza de contact, interacțiunea transnațională este activată din cînd în cînd și în momentul în care este necesară. Nu există numaidecît o organizație transnațională permanentă. În schimb, comunicarea permanentă frecventă constituie principalul indicator al acestei faze119. Oskar Niedermayer
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]