3,826 matches
-
începutul veacului al XX-lea. Dar sprijinul autorităților de la București ori de la Bruxelles s-a manifestat și prin susținerea financiară a studenților români de la Universitatea Liberă, cărora le acordau burse, subvenții de călătorie sau alte ajutoare bănești. Pe langă formele instituționalizate, apelurile disperate ale tinerilor aflați în impas erau în general ascultate de autorități, care diponibilizau diverse sume de bani pentru a depăși situațiile de criză. De asemenea, la începutul secolului al XX-lea s-a dezvoltat o nouă formă de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
cu același nume din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai. El stăruia atunci, printre altele, asupra conceptelor de "mentalități", "antropologie istorică" și "istorie culturală": "În primul rând, istoria mentalităților, practicată de fondatorii Analelor, Lucien Febvre și Marc Bloch, instituționalizata apoi în anii 1960 de Georges Duby și Robert Mandrou, s-a construit în opoziție cu istoria intelectuală. Ideilor, care rezultă din elaborarea conștientă a unui spirit singular, li se opune mentalitatea, întotdeauna colectivă, care reglează în mod automat conținutul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
comenteze! Nu au făcut caz și nici măcar haz! Căci comentariul, oricare ar fi fost, nu putea fi decât unul complet defavorabil ne-prietenilor noștri dinspre vest! Așa ar trebui oare procedat și în continuare? Se pare că abnegația ungurească sistematică, instituționalizată, de a lovi și calomnia tot ce este românesc, ar trebui să ne oblige de a părăsi îndatinata noastră atitudine de a-i lăsa pe dușmanii noștri doar în plata Domnului. Fiindcă de multe ori bunătatea și bunul simț sunt
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
numai tehnologia, ci și dezvoltarea socială. După cum sugera Winner (1980), orice tehnologie are o semnificație politică și ideologică. Forma pe care o ia o anumită tehnologie influențează relațiile de putere. Apoi, odată adoptată, tehnologia conduce inevitabil la anumite pattern-uri instituționalizate ale autorității. Deși Internetul pare împrăștiat și anarhic, vulnerabilitatea sa la instaurarea unei tiranii informaționale, care ar putea controla traficul informațional și manipula opinia cetățenilor spațiului virtual, nu reprezintă doar un scenariu conspiraționist, ci o posibilitate care atacă inima net-democrației
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
socială ce reunesc indivizii dintr-un spațiu delimitat geografic sau intelectual care împărtășesc aceeași viziune simbolică despre univers (religie) și prezintă atitudini similare cu privire la ideile considerate drept adevăruri fundamentale (credințe). De regulă, comunitățile religioase sunt afiliate unui sistem de organizare instituționalizat, de tipul bisericilor. Dincolo de studiile de natură psihologică sau sociologică, de teoriile filozofice sau de considerațiile teologice, la nivelul simțului comun, noțiunea de religie și cea de comunitate sunt strâns legate între ele. Pentru cei mai mulți oameni, a fi religios implică
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
99 Cronologia exilului literar postbelic, în "România literară", nr. 23, 2008, http://www.romlit.ro/cronologia exilului literar postbelic. 100 Hannah Arendt, op. cit., pp. 446-447. 101 Constantin Noica, Rugați-vă pentru fratele Alexandru, Editura Humanitas, București, 1990, p. 123. 102 Ioana Macrea-Toma, "Cenzura instituționalizată și încorporată. Regimul publicațiilor în România Comunistă", în Ruxandra Cesereanu (coord.), Comunism și represiune în România: istoria tematică a unui fratricid național, Editura Polirom, Iași, 2006. p. 232. 103 Eva Behring, op. cit., p. 34. 104 Monica Lovinescu, Unde scurte I.
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
câștiga” prin articularea modalităților sale cu cele ale educației nonformale și informale care o completează sub raportul obiectivelor, conținuturilor și formelor de realizare PREDARE b) Educația nonformală („educația extrașcolară”) - definiție: reunește ansamblul acțiunilor educative care se desfășoară într-un cadru instituționalizat situat în afara sistemului de învățământ; - categorii de activități: - în afara clasei: cercuri pe discipline de învățământ, cercuri interdisciplinare, ansambluri sportive, culturale, artistice, competiții, concursuri, olimpiade școlare; - în afara școlii sub forma activităților organizate pentru valorificarea educativă a timpului liber (excursii, tabere, cluburi
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
strânsă interdependență Între mediul educativ oferit de grădiniță, mediul familial și mediul socio-economic din care aceasta provine. Grădinița Îi oferă copilului un prim mediu socializator de tip organizațional care Își relevă o parte dintre caracteristicile și particularitățile lui ca mediu instituționalizat: introduce În relațiile copilului cu adultul o anumită distanță socială, oferă copilului un cadru social bazat pe o normativitate elementară constând În anumite reguli de conviețuire cu comunitatea. Parteneriatul duce la formarea unei rețele de sprijin comunitar, completarea grădiniței pentru
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
de secte evangheliste, precum cea a baptiștilor, președintele a arătat că toate cultele religioase trebuie înregistrate. "Existau cîteva secte baptiste recunoscute de guvern și nu mai era nevoie de una în plus". Ceaușescu a insistat asupra faptului că sistemul cultelor instituționalizate funcționa bine și că "nu trebuie să se amestece alte guverne în această problemă internă"2267. Un alt subiect major de discuție a fost economia românească. Președintele român a tras concluzia că nu numai criza mondială, dar și Bucureștiul însuși
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
exercite un anumit control asupra pieții mîinii de lucru, răspundea catolicilor: "Să trecem la barbari!". Chiar din prima jumătate a secolului al XIX-lea se remarcă apariția unor inițiative, adesea modeste, a unor idei și acțiuni "îndreptate spre abolirea situației instituționalizate a mizeriei clasei muncitoare percepută ca o nedreptate"4, după cum spunea Paul Droulers. Problema socială este fundamentală în genealogia democrației creștine. Aceasta i-a ancorat pe catolici în antiliberalismul economic și în antisocialism, acțiunile lor fiind îndreptate spre opere de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și a confruntărilor pe care le prilejuiesc ele. Practica filozofică a lui Wittgenstein va putea fi privită și drept expresia unei atitudini față de viață care 306 GÂNDITORUL SINGURATIC este puțin probabil să fie mai pe larg împărtășită.66 În sistemul instituționalizat al filozofiei academice, cei care manifestă înțelegere pentru această practică riscă să fie văzuți drept persoane care și-au trădat vocația. Iată mărturisirea semnificativă a unui asemenea renegat: „La sfârșitul anilor ’60 sau la începutul anilor ’70, am luat parte
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
aceluia care revine unei comunități lingvistice, încît el s-ar putea considera mai degrabă un glosocosmos. În cadrul acestuia, se diferențiază cîteva lumi raportabile la stilurile funcționale: 1) lumea obiectivă, corespunzătoare stilului științific, 2) lumea divină, corespunzătoare stilului religios, 3) lumea instituționalizată (supraindi-viduală), corespunzătoare stilului juridic-administrativ, 4) lumea interpretată, corespunzătoare stilului publicistic, și 5) lumea imaginată (fundamentată pe imaginație și exprimată prin imagini), corespunzătoare stilului beletristic. Sub raport gnoseologic, determinarea stilului funcțional privește tipul de cunoaștere, care poate fi empiric sau rațional
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
identic cu creatorul în cazul lumii divine, în măsura în care aceasta se confundă cu gîndirea (cuvîntul creator poate îmbrăca și aspecte derivate de salvator sau de nimicitor); 3) este moderator social (intervenind în reglementarea relațiilor dintre individ și societate), în cazul lumii instituționalizate; 4) este modelator în cazul lumii interpretate, prin prevalarea aspectelor persuasive; 5) este suportul creației în cazul lumii imaginate, prin suspendarea alterității limbii în favoarea opțiunilor subiective individuale. Cînd devine element de caracterizare pentru un stil sau pentru o subdiviziune a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sau în cazul elementelor de relație). În mod firesc, tradiția se manifestă atît la nivelul limbii populare, cît și la cel al limbii literare, în ambele cazuri aceasta fiind o manifestare a determinismului social la nivel empiric și la nivel instituționalizat. Pentru limba literară se adaugă și tradiția grafică, încît, în multe situații, deși se constată deficiențe ale sistemului de scriere, ele nu se pot uneori înlătura tocmai datorită presiunii tradiției. În cultura română, de exemplu, tradiția seculară a scrierii chirilice
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
d Grupul primar se caracterizează printr-un grad ridicat de organizare, număr mic de membri, scopuri unanim asumate, iar relațiile afective sunt foarte strânse. Grupul primar este echivalent co grupul mic sau restrâns. e Grupul secundar este grupul social mare, instituționalizat, caracterizat printr-un grad de organizare foarte ridicat, prin scopuri și acțiuni bine definite și planificate. Dominantă este organizarea formală, mai puțin cea afectivă; relațiile Între membri se bazează pe diverse norme sociale, de accea sunt distante, reci, impersonale. O
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
oferă norme, opinii, valori de referință. Abordând problematica grupurilor primare, Pantelimon Golule clasifică după mai multe criterii. După modul de organizare, grupurile primare pot fi formale și informale. Grupul formal este un ansamblu de persoane care au o organizare explicită, instituționalizată, iar relațiile dintre membri sunt relații oficiale, formale, reglementate prin norme, legi, ordine, decizii. Structura grupului este formală, reflectată În organizarea ierarhică și funcțională a grupului; de regulă, acest tip de grup dispune de obligații și de locuri fixe de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
cunoaștere a climatului socio-afectiv al clasei, a gradului de motivare a elevilor la activități comune. (3 Grupul educațional are o structură proprie, specifică, generată de interrelațiile dintre membrii săi. În momentul constituirii, clasele de elevi sunt grupuri formale sau oficiale instituționalizate, ca rezultat al unor măsuri administrative și organizatorice Întreprinse de societate prin organele sale, Începând cu cele centrale și terminând cu cele de la nivelul școlii. Structura formală este rezultatul interdependenței dintre membrii grupului școlar ca urmare a investirii lor oficiale
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
pe termen lung, chiar dacă pentru asta e nevoie uneori de cîte o criză. Spargerea celebrelor bule speculative e un semn că totuși piața își corectează erorile, chiar dacă uneori costurile sunt mari și victimele numeroase. Aceste riscuri trebuie integrate de către investitorii instituționalizați, e nevoie de mult sînge rece și de capacitate de anticipare, de intuiții. Crizele mai mari se propagă în economia reală, mai ales cele imobiliare, deși părea că sfera financiară e tot mai deconectată în virtual. S-a revenit în
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
trebuie grăbite în direcția integrării, nu trenate, altfel vor mai rămîne doar oale și ulcele. În bătălia cu criza s-a ajuns la varianta accesării facile de bani, ceea ce poate destabiliza și mai mult zona Euro. O lipsă de responsabilitate instituționalizată începe să cuprindă și Banca Centrală Europeană, condusă totuși de un italian. În concluzie Europa trebuie adusă la cel mai mic numitor comun, iar acest lucru este hotărît de piețe și nu de birocrația de la Bruxelles. Oricît se va încerca
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
orice necaz întâmplat cuiva. De aceea, există numeroase ritualuri și credințe destinate să-i apere pe oameni de cei stăpâniți de porniri răuvoitoare. Dată fiind pregnanța acestor reprezentări și a acestor sisteme sociale simbolice, Eric Wolf vorbește de o „invidie instituționalizată”9. La amerindienii Hopi și Navajo, la triburile Sukuma și Lovedu din Africa, toate calamitățile sunt atribuite practicilor vrăjitorești inițiate de ființe roase de invidie 10. Dacă vreo nenorocire se abate asupra vreunui membru al tribului Azande din Africa, asta
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
păstrarea rețelelor de garantare a securității și a prevederilor sociale pentru munca reproductivă și de îngrijire, pierzând în felul acesta lupta pentru a trăi într-o societate, și nu într-o economie. Având în vedere regimurile și relațiile de gen instituționalizate care perpetuează dominanța bărbaților în familie, în biserică, templu sau moschee, în școli sau universități, pe piața muncii, în organizații lucrative sau militare, precum și în istorie și în tradiția literară orală a aproape tuturor societăților din lume, obținerea unei „democrații
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
toate societățile. Normele sociale, regulile, reglementările și principiile nu sunt entități neutre din punctul de vedere al genului, ci cuprind norme specifice pentru rolurile pe care bărbații și femeile trebuie să le joace în cadrul corpului politic. Aceste practici de gen instituționalizate sunt departe de a fi entități statice, ci se reproduc continuu prin organizarea sau structura practicii, care produce aceleași efecte, și prin practicile care decurg din prima. Instituționalizarea înseamnă, așa cum remarca și Connellxe "Connell, R.W.", crearea de condiții care
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
ale genurilor și posibilitățile istorice ale relațiilor de gen este ceea ce alcătuiește aceste ordini, care se stabilizează prin diferite microși mesopractici ce asigură reproducerea lor în ordinile macropolitice. Stabilizarea semnifică faptul că regimurile și ordinile de gen devin suficient de instituționalizate ca rezultat al regimurilor istorice specifice de acumulare de capital. În același timp, practicile de gen curente se află în „relații reflexive” (Giddensxe "Giddens, Anthony", 1984) cu structura de putere existentă a sexelor. Femeile și bărbații renegociază continuu semnificația identităților
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
sexuală militară, în cadrul căruia femeile din țările ocupate erau forțate să se prostitueze. „Femeile de reconfortare”tc "„Femeile de reconfortare”" Cazul așa-numitelor „femei de reconfortare” (Tomiokaxe "Tomioka, Emiko", Yoshiokaxe "Yoshioka, Mutsuko", 1995) e un exemplu brutal de sclavie sexuală instituționalizată, care dezvăluie adevărata natură a statului patriarhal japonez din perioada celui de-al doilea război mondial. Diversele structuri statale discriminatorii se reuneau în această instituție care, chiar mai mult decât sistemul caselor de toleranță controlate de stat în vreme de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
victimelor și au hotărât să desființeze fondul. După părerea lor, acesta fusese creat pentru a justifica politica guvernamentală - evitarea acordării de către stat a despăgubirilor și recunoașterea publică a vinei sale (Yoshiakixe "Yoshiaki, Yoshimi", 1997, pp. 38-45). Însă o asemenea violență instituționalizată a statului împotriva femeilor nu era doar greșeala lui, ci și a societății civile, deoarece „locurile de reconfortare” erau o variantă a sistemului public de bordeluri, sector ascuns, în care bărbații din această societate profund patriarhală mai practică încă sclavia
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]