2,850 matches
-
universul profesional la care aspiră prin activități teoretice și practice specifice. Formarea profesională continuă are în vedere actualizările și specializările (teoretice, metodice, practice), prin activități de formare în timpul profesării. O componentă importantă a reformei învățământului din România o reprezintă formarea institutorilor. Pregătirea didactică de tip mediu (din fostele Școli Normale) s-a deplasat către formarea inițială de tip universitar. Deși între un învățător și un profesor nu există diferențe ca statut profesional, amplitudinea pregătirii este diferită, deși nu ar trebui. O
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
a deplasat către formarea inițială de tip universitar. Deși între un învățător și un profesor nu există diferențe ca statut profesional, amplitudinea pregătirii este diferită, deși nu ar trebui. O altă problemă legată de decalajul profesor - învățător este că pregătirea institutorilor prin universitate nu garantează, încă, un standard de calitate înalt, deoarece universitatea românească nu reprezintă un model de pregătire psihopedagogică. Ar fi binevenit ca experiența psihopedagogică, metodică și practică acumulată în școli normale să fie deplasată către învățământul superior. Modul
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
redus impact în practica obișnuită de predare la clasă. În România, începând din 1998, cadrele didactice pentru nivelul preșcolar și școala primară (educatoare și învățători) au fost formate atât în licee pedagogice (Școli Normale) cât și în Colegii Universitare pentru Institutori. Studiile în liceele pedagogice durează patru ani și se încheie prin susținerea examenului de bacalaureat și înmânarea unui atestat profesional obținut în urma susținerii unei probe practice (lecții de probă în grădiniță și în școala primară). Colegiile Universitare pentru Institutori (durata
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
pentru Institutori. Studiile în liceele pedagogice durează patru ani și se încheie prin susținerea examenului de bacalaureat și înmânarea unui atestat profesional obținut în urma susținerii unei probe practice (lecții de probă în grădiniță și în școala primară). Colegiile Universitare pentru Institutori (durata studiilor -2, 3 ani) se încheie prin susținerea lucrării de absolvire cu înmânarea diplomei de institutor. Implementarea procesului de la Bologna, care a fost demarată odată cu începerea anului universitar 2005-2006 prevede organizarea formării inițiale a cadrelor pentru învățământul primar în
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
și înmânarea unui atestat profesional obținut în urma susținerii unei probe practice (lecții de probă în grădiniță și în școala primară). Colegiile Universitare pentru Institutori (durata studiilor -2, 3 ani) se încheie prin susținerea lucrării de absolvire cu înmânarea diplomei de institutor. Implementarea procesului de la Bologna, care a fost demarată odată cu începerea anului universitar 2005-2006 prevede organizarea formării inițiale a cadrelor pentru învățământul primar în facultățile de Psihologie și Științe ale Educației. Studiile durează trei ani și se vor încheia prin obținerea
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
anumite obiective. În acest fel, în cadrul procesului de formare și dezvoltare a componentelor competenței pedagogice sunt ierarhizate și obiectivele ce urmează să fie realizate. De exemplu, studenții practicanți sunt îndrumați progresiv să: identifice, analizeze, aprecieze, asimileze și aplice componentele comportamentu-lui institutorului cu privire la: a) indicatori de structurare și organizare: structurarea elementelor de conținut; organizarea conținuturilor prin obiective; introducerea elevilor în structura specifică a disciplinei; structura relațiilor educaționale; organizarea și conducerea efectivă a activităților; b) indicatori de distribuție a comunicării: solicitare frontală, individuală
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
realizează discontinuu, îndeosebi în apropierea examenului. - Rezultatele evaluării candidaților nu sunt analizate de instituțiile de formare inițială în vederea ameliorării activității acestora. Pentru a elimina dezavantajele existente în forma de evaluare actuală, trebuie elaborat un document central despre ce ar trebui institutorii să știe și să fie capabili să facă și determinate instrumentele de evaluare. Aceste documente ar oferi atât coerență cât și coordonare în activitatea de evaluare. Ele ar trebui să identifice condițiile și stimulentele care să sprijine formarea institutorului înainte de
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
trebui institutorii să știe și să fie capabili să facă și determinate instrumentele de evaluare. Aceste documente ar oferi atât coerență cât și coordonare în activitatea de evaluare. Ele ar trebui să identifice condițiile și stimulentele care să sprijine formarea institutorului înainte de angajare precum și dezvoltarea profesională ulterioară. Standardele ar trebui să sugereze mecanisme de asigurare a calității prin stabilirea criteriilor de selecție pentru cariera didactică și de asemenea să identifice și să promoveze condiții care să sprijine procedurile de atestare a
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
exactitatea care sunt așteptate de societate de la un profesionist în învățământ; să enunțe dispoziții precise și ușor de înțeles; să țină cont de diferențele de cultură în comunicarea cu elevii și părinții. FRANȚA 9 Inventarul competențelor și capacităților caracteristice unui institutor (professeur des ecoles) (Annexe ă la note de service n°94-271 B.O. N 45, 8 dec 1994) Preambul Institutorul este un funcționar purtător al valorilor Republicii. El cunoaște exigențele funcției de cadru didactic și responsabilitățile care o însoțesc și
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
țină cont de diferențele de cultură în comunicarea cu elevii și părinții. FRANȚA 9 Inventarul competențelor și capacităților caracteristice unui institutor (professeur des ecoles) (Annexe ă la note de service n°94-271 B.O. N 45, 8 dec 1994) Preambul Institutorul este un funcționar purtător al valorilor Republicii. El cunoaște exigențele funcției de cadru didactic și responsabilitățile care o însoțesc și înțelege importanța unei etici profesionale. Principii generale Institutorul este un cadru didactic polivalent, capabil să predea ansamblul disciplinelor din școala
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
de service n°94-271 B.O. N 45, 8 dec 1994) Preambul Institutorul este un funcționar purtător al valorilor Republicii. El cunoaște exigențele funcției de cadru didactic și responsabilitățile care o însoțesc și înțelege importanța unei etici profesionale. Principii generale Institutorul este un cadru didactic polivalent, capabil să predea ansamblul disciplinelor din școala primară. - El are vocația de a instrui și educa începând cu grupa mică din grădiniță și terminând cu ultima clasă din învățământul primar. - El exercită o meserie în
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
didactic polivalent, capabil să predea ansamblul disciplinelor din școala primară. - El are vocația de a instrui și educa începând cu grupa mică din grădiniță și terminând cu ultima clasă din învățământul primar. - El exercită o meserie în evoluție continuă. I. Institutorul trebuie să fie capabil să predea tuturor elevilor din școala primară. - El trebuie să posede o cultură generală care să-i permită să stăpânească marile concepte specifice disciplinelor predate în grădiniță și ciclul primar (spațiu, timp, demers științific, sisteme de
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
acest scop, el trebuie să cunoască perfect etapele dezvoltării copilului, să fie la curent cu principalele teorii și modele despre învățare și să fie în măsură să recunoască, să analizeze dificultățile individuale cele mai răspândite și să le remedieze. II. Institutorul trebuie să fie capabil să predea într-o clasă - El trebuie să știe să creeze o dinamică a clasei și să o exploateze pentru a dezvolta întregul potențial al elevilor. - să facă din elev un participant activ la proiectele clasei
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
diversitatea acestora, ținând cont de performanțele și capacitățile individuale - să definească obiectivele de atins - să elaboreze propria strategie - să elaboreze căile și mijloacele de acțiune - să estimeze durata - să elaboreze modalități de evaluare a acțiunii - să comunice concluziile activității III. Institutorul trebuie să fie capabil să predea într-o școală - El trebuie să asigure continuitatea și coerența activității didactice printr-o muncă în echipă în cadrul proiectului școlii și al proiectului ciclului respectiv. - El trebuie să cunoască locul școlii în sistemul educativ
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
în special colegiul - administrația educației naționale și în mod special ceea ce se referă la școală (programe, orare, instrucțiuni oficiale, personal, regulamente etc.), dar și istoria, funcționarea sistemului etc. Concluzii Oricare ar fi condițiile în care își exercită profesia, trebuie ca institutorul: - să aibă o atitudine pozitivă față de copil - să dezvolte o atitudine reflexivă asupra experienței sale - să dea o dimensiune socială profesiei de cadru didactic Referentiel des competences professionnelles du professeur des ecoles stagiaire en fin de formation inițiale. (Annexe III
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
stagiile practice, modulele de formare teoretică și memoriul profesional. Acest referențial de sfârșit de formare profesională ințială, conceput pentru a fi firul conducător al procesului de formare, va constitui baza „caietului de sarcini” al IUFM (Institutul Universitar de Formare a Institutorilor) pentru a elabora obiectivele, conținuturile și modalitățile formării. Se va ține cont de faptul că aceste competențe, majoritatea dobândite de un profesor debutant, trebuie să fie consolidate și îmbogățite de-a lungul întregii cariere. Este deci esențial ca formarea inițială
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
să cunoască foarte bine rigorile față de prestația profesională a cadrelor didactice, stipulate în regulamente sau în Legea învățămîntului, pentru a putea propune conținuturi și modalități de instruire care să intereseze cadrele didactice. Pe de altă parte, cerințele față de calitatea activității institutorului/profesorului trebuie să fie deduse nu doar din documentele reglatoare, ci în baza unui studiu continuu al realităților pedagogice contemporane, al provocărilor din societate cărora elevii de azi trebuie să învețe să le facă față. Din aceste considerente se impun
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
înregistrarea rezultatelor școlare; aprecierea rezultatelor școlare. Dezvoltarea profesională Drecția pentru formare profesională ințială și continuă a personalului didactic din Ministerul Educației și Cercetării, România, a afișat în cursul anului 2003 pe site-ul www.edu.ro, următoarele standarde profesionale pentru institutori: CONCLUZII Chiar dacă li se critică destul de des competența și conștiința profesională, în același timp sarcinile și responsabilitățile profesorilor nu fac decât să se multiplice și să se diversifice. Astfel, pentru a cita numai câteva dintre ele, ei trebuie: - să acorde
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
I, Institutul de Arheologie, Academia Română, Filiala Iași Sanctuar, edificiu religios, în general loc sacru, sfânt (Grand Larousse, vol.9, 1993, p. 2749). I. Scurt istoric al cercetărilor în domeniu Arheologia europeană a Preistoriei cunoaște o pleiadă de personalități, începând cu institutorul francez François-Benit Vatar de Jouanet (1765-1845), unul dintre precursorii cercetărilor preistorice, cel care a făcut primele descoperiri ale unor stațiuni, devenite ulterior celebre (Combe-Grenal, 1815, Pech-de-l’Aze, 1816, Badegoule, 1834), savantul care a recunoscut anterioritatea uneltelor de piatră cioplită față
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
fiica sa. Dar avocatul, devenind unul dintre marii preistoricieni ai lumii, a avut demnitatea să-și recunoască eroarea și să publice Altamira, mea culpa d’un sceptique, lucrare ce a stat la baza încadrărilor corecte ale descoperirilor de artă parietală. Institutorul și preistoricianul francez Denis Peyrony (1869-1954) este autorul cercetărilor în zona Les Eyzies-de-Tayac (supranumită inima Preistoriei franceze), descoperind celebrele stațiuni și grote, unele cu picturi rupestre, de la Combarelles, Font-de-Gaume, La Ferrassie etc. Abatele Henri Breuil (1877-1961) a fost primul specialist
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
municipiul Botoșani, bd. Mihai Eminescu nr. 62, județul Botoșani, identificat potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din patrimoniul Societății de Servicii Informatice Botoșani în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Învățământului, pentru funcționarea Colegiului de Institutori Botoșani. Articolul 2 Capitalul social al Societății de Servicii Informatice Botoșani se diminuează cu valoarea de inventar a imobilului prevăzut la art. 1, reevaluata potrivit reglementărilor legale. Articolul 3 Predarea-preluarea imobilului se face pe bază de protocol încheiat între părți
HOTĂRÂRE nr. 1.130 din 8 noiembrie 1996 privind transmiterea unui imobil situat în municipiul Botoşani, judeţul Botoşani, în administrarea Ministerului Învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116246_a_117575]
-
mai adecvată, deoarece aici vor intra în decursul anilor, oameni de știință, alături de literați, artiști de teatru, pictori și sculptori, unii deja cuprinși în Muzeu. 109 O serie de date le-am extras din Istoricul Bisericii „Adormirea” din Fălticeni, a institutorului Vasile Costăchescu, iar altele, de la Arhivele Statului, Filiala Suceava. 110 Lucrare de Dimitrie Hârlescu. 77 Țin să vă mulțumesc pentru bunăvoința de-a ne fi pus la dispoziție materialul documentar legat de activitatea pictorului D. Hârlescu. Ne va fi de
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
folos pentru o viitoare monografie a artistului fălticenean. Aceasta, bine înțeles, după ce vom mai sta de vorbă într-o viitoare trecere a mea prin București. Conform promisiunii, reproduc din Istoria bisericii catedrale Adormirea Maicii Domnului din orașul Folticeni (1827-1927), a institutorului Vasile Costăchescu, Tip. M. Saidman, Folticeni, 1929, p. 14, referirea la înaintașii Dv. (în cap. 4: Alți ctitori și înzestrători): „Elena Hârlescu, o poală de atlaz de matasă albastră, cusută cu mătăsuri verzi, gălbui, mărgele, fluturi și ceaprazuri galbene, o
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și alți „binevoitori” din oraș (între ei nelipsitul „scriitor” Vasile Toporan), pentru a ne crea non condiții de muncă. 113 Proiectul a fost stopat din motivele arătate mai sus (vezi nota 2). Nemaiputând suporta atmosfera din Muzeul fălticenean (binecuvântez memoria institutorului Dumitru Balan, care mi a luat de atâtea ori apărarea), am plecat, cu sufletul îndurerat, la Muzeul Județean Suceava, lăsând în urmă atâtea neîmpliniri. Un an mai târziu, în 1976, murea și prof. Vasile Popa, unul din prețioșii mei colaboratori
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
multă, ninsori și alte asemenea necazuri, care îngreuiază drumurile. Vor trece și astea. În așteptarea Dv. și a soțului vă rog să-i transmiteți omagiile mele. Respectuoase sărutări de mâini și multă sănătate vă dorește Eugen Dimitriu 150 Dumitru Balan, institutor, președintele Comitetului orășenesc de cultură și educație socialistă. 151 Poetul Eugen Jebeleanu. 152 Vasile Lovinescu, Al patrulea hagialâc, București, „Cartea Românească”, 1981, 166 p. În manuscris: Simbolul în opera lui Creangă, Adevărul în opera lui Shakespeare, rostit prin gura bufonilor
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]