2,609 matches
-
au loc între profesori. Încercăm în cele ce urmează să punem în evidență principalele căi sau mijloace prin care directorul, cu autoritatea și calitățile sale intelectual-morale, poate instaura în colectivul pe care-l conduce o atmosferă sănătoasă, propice unei munci instructiv-educative rodnice. Desigur că aceste mijloace sunt foarte numeroase și de o importanță deosebită, iar ierarhizarea lor ni se pare foarte dificilă. Din convorbirile cu mai mulți directori a reieșit că e greu de spus care dintre mijloacele pe care le
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
negativ și asupra elevilor. Nu rareori putem auzi asemenea mărturisiri: "Domnul profesor a venit nervos și a pus numai 2 și 3". Putem crea un climat favorabil orientând colectivul didactic spre preocupări majore, preocupări intelectuale elevate, care vizează optimizarea activității instructiv-educative. Când cerem cadrelor didactice să confecționeze material didactic original, să se întreacă în informarea cu noutăți de specialitate, să aibă elevii cei mai bine pregătiți, nu mai rămâne loc și timp pentru discuții neprincipiale, pentru insinuări și insulte, pentru reclamații
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
în R. D. Germană îmbogățit nu numai cu impresii de neuitat, ci și cu roadele experienței înaintate a școlii românești în domeniul dezvoltării dragostei elevilor pentru învățătură și muncă și al cercetărilor creatoare desfășurate de cadrele didactice pentru perfecționarea procesului instructiv-educativ". Analiza mai atentă a cauzelor rezultatelor slabe și mediocre la învățătură ne duce la concluzia că acestea se datorează, în majoritatea cazurilor, atitudinii necorespunzătoare a elevilor față de munca școlară. Cuvântul atitudine indică "felul de a fi sau de a se
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și atitudinii pozitive față de această activitate. Fiecare educator (învățător, profesor) poate și trebuie să fie un cercetător al propriei sale activități, să-și pună probleme, să caute răspunsuri, să găsească modalitățile și căile cele mai eficiente pentru optimizarea activității sale instructiv-educative. Această atitudine activă și creatoare față de activitatea didactică trebuie cultivată și formată încă de pe băncile școlii, urmând ca în munca la catedră să fie dezvoltată și aprofundată. Răspunzând comenzii sociale privind pregătirea prospectivă a viitorilor învățători, în Școala Normală "Vasile
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
am ajuns în urma prelucrării și interpretării datelor obținute prin aceste investigații, fără a le considera adevăruri general valabile, pot fi de un real folos învățătorilor, ajutându-i să-și cunoască mai bine elevii, indicându-le în același timp, direcțiile preocupărilor instructiv-educative viitoare; d) caracterul atractiv și interesant al activităților desfășurate în cadrul cercului de inițiere în cercetarea psihopedagogică a determinat creșterea interesului elevilor practicanți pentru astfel de preocupări, stimulându-i să continue această activitate la un nivel superior. ÎNTRE CATEDRĂ ȘI BĂNCI
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cei din clasele a IX-a, a X-a și a XI-a, iar cei din clasa a XII-a o situează pe locul al doilea. Alte deficiențe cu efecte de blocaj în relațiile educator-elevi, având repercusiuni grave în procesul instructiv-educativ, mai sunt menționate: caracterul formal al activității profesorului, dezinteresul, lipsa de înțelegere față de elevi, slaba pregătire profesională, absența dragostei și respectului față de elevi, limbajul neadecvat etc. La întrebarea a treia (care sunt trăsăturile educatorului ideal pe care crezi că le
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cunoscut școli în care venirea unui proaspăt absolvent (învățător sau profesor) era transformată într-un eveniment, fiind primit cu bunăvoință și încredere și ajutat să se integreze în colectiv, în activitatea didactică și în viața comunității. Nivelul elevat al muncii instructiv-educative din școală îl obliga pe noul venit să-și alinieze conduita și stilul de muncă la cel al noilor săi colegi, să învețe din experiența acestora. Din nefericire se întâlnesc cazuri în care tânărul absolvent este întâmpinat cu ostilitate dacă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
realiza fără ameliorarea relațiilor de comunicare dintre aceștia. Despre acest aspect al relațiilor profesor-elevi ne propunem să ne ocupăm în lucrarea de față. Modul în care profesorul se adresează elevilor, comunică cu ei, este de o importanță covârșitoare în procesul instructiv-educativ. Această importanță rezidă, îndeosebi, în implicațiile psihologice, pedagogice și sociale, pozitive sau negative, pe care le are. Prin felul în care se adresează elevilor, profesorul favorizează sau împiedică formarea unui climat afectiv favorabil colaborării cu elevii în procesul informativ-formativ. Rolul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
limitări ale tehnicii evaluative, constrângeri temporale etc.). În orice caz, personalitatea profesorului „colorează” într-un grad mai mare natura concluziilor și ratificărilor avansate. Decizia se consumă în luarea unor măsuri cu privire la modificările dispozitivului de formare în așa fel încât procesul instructiv-educativ să câștige în pertinență și eficiență. În același timp, decizia poate conduce și la o recunoaștere sau certificare a drumului parcurs de elev până într-o anumită etapă. Toate cele trei operații sunt complementare, formează o unitate evaluativă, ele manifestându
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
prin care se urmărește prognozarea gradului în care elevii vor putea să răspundă pe viitor unui program de instruire. 3. După momentul în care se integrează în desfășurarea procesului didactic, putem identifica trei strategii: - evaluarea inițială, realizată la începutul demersurilor instructiv-educative, pentru a stabili nivelul la care se situează elevii; - evaluarea formativă, care însoțește întregul parcurs didactic, organizând verificări sistematice în rândul tuturor elevilor din toată materia; - evaluarea sumativă, care se realizează de obicei la sfârșitul unei secvențe mai lungi de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
concurențială a acestora. Se pare că metodele complementare de evaluare sunt mult mai suple și permit profesorului să structureze puncte de reper și să adune informații asupra derulării activității sale, utilizând instrumente ce se adecvează mai mult la specificul situațiilor instructiv-educative. O oarecare dificultate intervine pentru că aceste metode de evaluare nu sunt standardizate, modul de proiectare și aplicare depinzând, în fiecare caz în parte, de la profesor la profesor (ceea ce atrage, indubitabil, valorizări diferite). Metodele complementare de evaluare invocate în ultimul timp
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
întreprinse în cadrul studiilor de doctorat și are ca subiect condițiile în care poate fi implementată o nouă programă la educație fizică și sport, al cărei conținut să conducă la finalitățile propuse pentru ciclul gimnazial. Obiectivul cercetării a fost optimizarea activității instructiv-educative prin elaborarea unei programe experimentale de educație fizică la nivel gimnazial, clasele a V-a și a VI-a, în care am introdus elemente din sporturile de luptă, ce contibuie cu succes la formarea unor deprinderi și priceperi motrice necesare
STUDIU PRIVIND CORELAȚIA DINTRE CONȚINUTUL PROGRAMEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT ŞI FINALITĂȚILE ACTIVITĂȚII DIDACTICE SPECIFICE LA NIVEL GIMNAZIAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristian Ştefan Liuşnea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_785]
-
în regim de rezistență. Dezvoltarea acestor calități motrice reprezintă obiective de bază în sporturile de luptă, adaptate nivelului de vârstă a elevilor din ciclul gimnazial. Elementele din sporturile de luptă, propuse în vederea îmbunătățirii conținutului programei și implicit pentru eficientizarea activității instructiv-educative de educație fizică și sport, contribuie la dezvoltarea anumitor grupe musculare, la formarea unor priceperi și deprinderi motrice necesare la realizarea obiectivelor altor ramuri, cum ar fi gimnastică și atletism, ce figurează în programă ca discipline obligatorii (tabelul 1). Clasele
STUDIU PRIVIND CORELAȚIA DINTRE CONȚINUTUL PROGRAMEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT ŞI FINALITĂȚILE ACTIVITĂȚII DIDACTICE SPECIFICE LA NIVEL GIMNAZIAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristian Ştefan Liuşnea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_785]
-
martor, respectiv experiment, privind stăpânirea deprinderilor și calităților motrice, este relativ scăzut; obiectivele prioritare ale dezvoltării calităților și deprinderilor motrice generale și specifice luptelor, de rezultatul cărora depinde confirmarea sau infirmarea ipotezei de lucru, nu trebuie să afecteze celelalte obiective instructiv-educative prevăzute în programa școlară; alegerea procedeelor tehnice va ține seama de: condițiile materiale existente în școală; particularitățile de vârstă ale elevilor de care depinde gradul de accesibilitate al procedeelor alese; eficiența procedeelor selecționate. Importanța programei propuse de noi constă în
STUDIU PRIVIND CORELAȚIA DINTRE CONȚINUTUL PROGRAMEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT ŞI FINALITĂȚILE ACTIVITĂȚII DIDACTICE SPECIFICE LA NIVEL GIMNAZIAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristian Ştefan Liuşnea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_785]
-
gimnastica acrobatică. Programa propusă de noi are un caracter formativ, atenția fiind concentrată pe asigurarea dezvoltării fizice armonioase a organismului, a capacității motrice generale a copiilor din clasele gimnaziale, a capacității de autoasigurare. Rolul acesteia este de a eficientiza procesul instructiv-educativ în domeniul sporturilor de luptă în clasele a V-a și a VI-a.
STUDIU PRIVIND CORELAȚIA DINTRE CONȚINUTUL PROGRAMEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT ŞI FINALITĂȚILE ACTIVITĂȚII DIDACTICE SPECIFICE LA NIVEL GIMNAZIAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristian Ştefan Liuşnea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_785]
-
disponibilităților intelectuale și moral-volitive ale elevului și ale colectivității din care el face parte. Pentru aceasta trebuie create atât un stil și regim de viață adecvat trebuințelor bio-psiho-sociale ale persoanei elevului, cât și în condițiile unei optime realizări a procesului instructiv-educativ în familie și în școală. a) În mediul familial, măsurile de profilaxie trebuie să înceapă încă din primii ani de viață ai copilului, pentru a se asigura o dună dezvoltare a funcțiilor cognitive, cultivarea legăturilor afective pozitive, și o lărgire
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
găsească la prima persoană venită din exterior împlinirea dorințelor și aspirațiilor nesatisfăcute în cadrul familiei. b) În mediul familial, măsurile de prevenire a instalării unor „stări de frustrație” puternice se referă, în special, la evitarea și eliminarea neajunsurilor privind organizarea procesului instructiv-educativ, și corijarea raporturilor neprincipiale care se creează adesea între elevi, pe de o parte, și între aceștia și cadrele didactice, pe de altă parte. O atenție deosebită se va acorda, astfel, măsurilor prin care se urmărește acordul între volumul mare
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în școala de masă. Acest gen de tratament vizează atât influențarea directă a elevului, în scopul restaurării echilibrului psihic zdruncinat și a formării unor conduite corecte, cât și combaterea unor factori patogeni școlari, printr-o mai bună organizare a procesului instructiv-educativ. Stările de frustrație ușoare, frecvent întâlnite în orice colectiv școlar (cărora le corespund situații tipice de solidarizări neprincipiale, nedreptăți, insulte etc.), nu vor fi neglijate, deoarece ele „coboară pe neobservate climatul intelectual și moral al muncii școlare”, determinând, în același
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
au ajuns la permanentizarea unei conduite profund deviate. Corectarea morală în cadrul claselor sau școlilor speciale de îndreptate, se recomandă a fi făcută numai după ce au fost epuizate toate posibilitățile de corectare la nivelul școlii de masă. Procesul de învățământ, relațiile instructiv-educative din școli, constituie baza educării calităților intelectuale și morale, a capacităților de muncă independentă și creatoare, a sentimentelor de datorie și răspundere a conștiinței valorii personale — condiții psihologice indispensabile reușitei în lupta cu agenții frustranți. Reducerea conduitelor deviate ale elevilor
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Pe fondul schimbărilor sociale postdecembriste în sistemul românesc de învățământ, pe lângă sistemul public al serviciilor educaționale, legislația permite și funcționarea unor instituții care oferă servicii educaționale cu caracter privat sau confesional (este vorba de școlile particulare, școlile confesionale sau programele instructiv-educative din oferta organizațiilor nonguvernamentale adresate unor categorii diverse de beneficiari). Apariția serviciilor educaționale alternative serviciilor publice constituie un factor concurențial care, pe termen lung, ar putea determina creșterea calității serviciilor educaționale în ansamblu și armonizarea nevoilor comunitare cu oferta instituțiilor
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
din țara noastră urmărește procesul de descentralizare, redistribuirea responsabilităților, a autorității decizionale, a răspunderii publice și a resurselor de la nivelul central către nivelul local, crearea unui sistem de învățământ organizat, administrat și finanțat conform reglementărilor europene în ceea ce privește asigurarea calității procesului instructiv-educativ, accesul liber, egal și deplin al tuturor copiilor și tinerilor la sistemul educațional, adecvarea ofertei educaționale la interesele și nevoile beneficiarilor direcți și indirecți. Acest lucru presupune implicare, responsabilizare, viziune și gândire strategică, competențe profesionale și manageriale; altfel spus, presupune
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
clase de elevi etc.). În sistemul românesc de învățământ postdecembrist, pe lângă sistemul public al serviciilor educaționale, legislația permite și funcționarea unor instituții care oferă servicii educaționale cu caracter privat sau confesional (este vorba de școlile particulare, școlile confesionale sau programele instructiv-educative din oferta organizațiilor nonguvernamentale adresate unor categorii diverse de beneficiari). Apariția serviciilor educaționale alternative serviciilor publice constituie un factor concurențial care, pe termen lung, ar putea determina creșterea calității serviciilor educaționale în ansamblu și armonizarea nevoilor comunitare cu oferta instituțiilor
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
durabile și a globalizării educației, care presupune implicare, responsabilizare, gândire strategică și control; se înscrie în strategia națională de descentralizare și are ca menire crearea unui sistem de învățământ organizat, administrat și finanțat conform reglementărilor europene în ceea ce privește asigurarea calității procesului instructiv-educativ, accesul liber, egal și deplin al tuturor copiilor și tinerilor la sistemul educațional, adecvarea ofertei educaționale la interesele și nevoile beneficiarilor direcți și indirecți 1. Principiile procesului de descentralizare: • autonomia instituțională - descentralizarea va urmări dezvoltarea autonomiei instituționale a școlii, a
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
acest proces, care pot fi clasificate pe trei niveluri: • la nivelul școlii: - democratizarea vieții școlii; - consolidarea autonomiei școlii și a capacității ei de gestionare a fondurilor 1; - inovație și diversificare a ofertei școlare; - asumarea responsabilă a deciziilor privind calitatea procesului instructiv-educativ și condițiile de realizare a acestuia. • la nivelul comunităților locale: - implicarea reală și efectivă în funcționarea și dezvoltarea serviciului educațional; - asumarea de către autoritățile locale a responsabilității în ceea ce privește furnizarea de servicii educaționale; - dezvoltarea comunității prin transformarea școlii în centru de informare
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
în activitate; • motivează elevii prin echilibrul stimulare-sancționare; • consiliază elevii pe problemele specifice vârstei și individuale; • controlează evoluția elevilor în raport cu obiectivele procesului didactic; • apreciază, evaluează atingerea performanțelor, a standardelor date, formulează judecăți de valoare. Prin aceste comportamente, profesorul influențează managerial activitatea instructiv-educativă, cu efecte directe asupra calității, eficienței și eficacității actului didactic, fără a confunda cele două planuri de acțiune. Profesorul-manager își creează condițiile necesare pentru reușita activităților în clasă, nu numai sub aspectul precizării clare a obiectivelor, prelucrării conținutului tematic, alegerii
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]