30,379 matches
-
pe copii să aibă încredere în forțele proprii, să-și pună în valoare munca, să realizeze ceva cu propriile mâini, să comunice cu ceilalți din jurul său. Acei copii la care se dezvoltă aceste abilități au șansa mai mare să se integreze mai repede în societate respectiv în economia unei societăți, devin mai pregătiți pentru viață. Însă pentru a dezvolta aceste abilități de întreprinzător trebuie ca profesorii să țină cont de particularitățile psiho-comportamentale ale copiilor preșcolari. În capitolul al doilea al lucrării
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
cort” sau o baracă de lemn servind la depozitarea costumelor, recuzitei și care le permitea actorilor să se schimbe. La origine, această construcție temporară nu este vizibilă pentru public. Abia într-o a doua etapă, greu de situat, skena este integrată acțiunii și deservește ca element de decor: ea este construită în funcție de necesitățile unei anumite tragedii, fie sub forma unui palat regal, de unde vine vestea sfârșitului violent al Clitemnestrei și al lui Egist, fie ca un turn de pază (ca la
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
tâmpește astăzi televizorul pe săracii cu duhul. Și pentru că nici dragostea nu Îi umflase pânzele deocamdată, refuza să se mai spele, Își lăsase părul să i se adune măciucă În vârful capului, arăta ca un cioban fugit la oraș, se integra, cu alte cuvinte, În peisaj, devenise un cetățean ca oricare altul al orașului Buzău, purtându-și cojocul cu scârbă În plină luna lui mai, ca toți locuitorii demni ai Buzăului, care uitaseră că, de milă, primăvara se făcuse portocalie sub
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
pe vremuri că mai ne ajutăm și noi. EL: Și de astă votezi cu ei? EA: Păi, cu cine vrei să votez, cu voi, păi voi nu furați la fel ca ei? Toți o apă și un pământ. M-am integrat atât de bine încât am avut statut de activist de partid. În 1984 am fost trecuți în subordinea județenei de partid. Ei aveau necazuri cu raportarea exportului care se făcea pe două canale, de partid și ministere și dimineața se
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
a iubitorilor de animale ?... Nu ! Sunt aduși din sudul țării.La început sunt dezorientați. Apoi,maidanezii “riverani” îi lătra și-i pun pe fugă.Mai târziu se coalizează în haite. Au apărut boli noi printre câinii comunitari. Incet,încet sunt integrați în decor.Unii răman “citadini”,alții ajung în mediul “folcloric”. Lângă blocuri fac alianțe cu pisicile. Inadaptații devin “rutieri” pe DN 24. Aici se joacă ruleta rusească printre camioane. Câinii vagabonzi continuă să sosească în oraș. Pe când și doamna B.B.
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
deșeuri în condiții improprii, cuplată cu lipsa unei ”curățenii generale”, face ca și debitul de ape meteorice colectat de rețeaua de canalizare publică sau rețele de canalizare interne a unor unități industriale să fie din punct de vedere a calității integrate în categoria de ape uzate. Colectarea și evacuarea acestor ape - care provin de la centrele populate sau de la întreprinderile industriale - printr-o rețea de colectoare, și tratarea lor în instalații speciale de epurare, până când nu mai sunt periculoase pentru cursul de
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
acest capitol al cărții lui Morgan este aceea a asocierii ierarhiei nevoilor umane (în cazul concret al ierarhiei în cinci trepte a lui Abraham Maslow) cu diverse forme concrete de motivare la care pot apela organizațiile, în ideea de a integra nevoile indivizilor și pe cele ale organizațiilor. Din perspectiva teoriilor contingenței, Morgan consideră organizațiile ca fiind organisme vii care se adaptează la mediu,care sunt împărțite în specii, în categorii și care luptă pentru supraviețuire. Celelalte metafore (creiere, culturi, sisteme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
film diferă de cele prezentate într-un documentar. Lăsând la o parte limitele ecranului, chiar și intervenția regizorului, reiese dependența unor imagini, a impresiilor pe care acestea le produc, de acțiunea urmărită sau întâmplările prezentate. Adică vederea, modalitatea în care integrez cele văzute, depinde de cele intenționate. De ce ar trebui să dăm ascultare bătrânilor înțelepți? În primul rând pentru că și-au demonstrat înțelepciunea ajungând la această vârstă. Apoi, deoarece ei ne pot oferi o perspectivă asupra vieții proprii asemănătoare cu cea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Adevărata proiectare intervine poate abia pe marginea imposibilului; viața noastră ca a broda pe marginea imposibilului (asta este disputa cu limita, care naște tragicul). Există oameni cu o inaptitudine organică pentru viața socială constituită conform modelului oficial, dar care se integrează perfect în grupurile informale: bande, cete, pușcării etc. Momentele de trezire sunt rare. În rest, trăim o continuă iluzie sau autoiluzionare (poate necesară supraviețuirii). Cred în virtuțile filosofiei, în influența pe care aceasta a exercitat-o asupra vieții. Văd însă
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
modernității. Orășeanul român contemporan păstrează câteva reflexe de țăran: își pune zarzavat la murat pentru iarnă, își adună produse în vederea "hibernări" etc. Distanța în timp (și în mentalități) față de viața la țară este prea mică pentru ca el să se fi integrat deplin ritmului urban. Nici măcar conceptul de suburbie nu acoperă trăsăturile ce-l caracterizează. Colonizarea inversă sau despre colonizatorii care sunt de fapt colonizați. Asta se întâmplă odată cu migratori români, realitate ce poate fi înțeleasă (și anticipată totodată) în termenii colonizării
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
acestuia: disciplina în jocurile sportive și exercitarea puterii sunt “orientările valorice de bază”. Conform autorului funcțiile sunt: de menținere a exemplului (sportul implicând valori culturale de bază, are posibilitatea de a le transmite mai departe); de integrare (sportul se poate integra din punct de vedere funcțional; de exemplu, o comunitate/societate, în totalitatea sa sau numai prin spectatori, se identifică cu reprezentanții săi în competiție); de adaptare (cei care practică sportul - jocurile de competiție - se adaptează la regulile jocului, le înțeleg
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de absolvire, iar printre obiectele de examen era și rusa. O parte a cadrelor didactice care au activat în perioada interbelică își continuă activitatea și după al doilea război mondial, de experiența acestora au beneficiat cadre didactice care s-au integrat cu rezulate deosebite într-un colectiv didactic cu un mare prestigiu: - Ioan Varzaru, profesor, director, 1948-1973; - Mircea Hreamătă; - Romulus Lefter; - Corneliu Petranu; - Maria Codău; - Octav Greșanu, profesor, director 1973 - 1984;Maria Huștiuc; - Olga Florescu; - Zenovia Amariei; - Nicolae Ilișescu; - Ioan Buga
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
perioadă tulbure, între 1943 și 1948, pentru orientările sale politice a sufereit prigoanele regimului comunist. Alături de soția sa, Maria Șeremet, a fost adeptul unei discipline severe, au urmărit să scoată serii de elevi cât mai bine pregătite, capabile să se integreze cât mai ușor în societate. Până la 15 noiembrie 1958, la conducerea Școlii de fete sau remarcat directoarele Ana Gheorghiu și Maria Șeremet. Directoratul învățătorului și profesorului Ioan Varzaru a început la 11 decembrie 1948 și a durat până la 31 august
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
păstrarea celor deja aflați în portofoliu; această competiție este valabilă și pentru atragerea și menținerea unor candidați buni și păstrarea angajaților talentați actuali. Care sunt circumstanțele care i-au determinat pe specialiști să opereze aceste translații și să reinventeze soluții integrate pentru domenii ca brandingul, comunicarea, relațiile publice și resursele umane? Această întrebare își va găsi răspunsul (cât mai edificator, sperăm) în paginile cărții de față. Totuși vom schița în cele ce urmează, minimal, circumstanțele care au făcut posibilă această paradigmă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
părintele său Simon Barrow l-a folosit pentru prima dată în fața unui auditoriu. Notorietatea sa era încă mică în 2003, pentru ca începând cu 2006 să devină din ce în ce mai cunoscut, mai ales prin faptul că multe companii mari au început să-l integreze în strategiile lor de business. Am evocat deja câteva studii care dau seamă de această evoluție a notorietății de început. Am adăuga în acest moment câteva date-mărturie privind gradul de popularitate. De pildă, evoluția prezenței conceptului pe Google certifică notorietatea
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
mai adaugă și imperativul trecutului companiei. Brandurile se schimbă pentru că, da, lumea este în schimbare. Dar, în același timp, un brand are și un trecut. În acest caz, deși greu, este important să fii creativ și să păstrezi continuitatea brandului, integrând trecutul coerent și chemând viitorul. Iar în brandingul de angajator trecutul nu se uită, pentru că este încorporat în mintea angajaților mai vechi în fiecare zi și în cultura organizației. Într-un fel, cei care lucrează în branding sunt un fel
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
căror politici sunt de a pregăti manageri din și în țara de origine și a-i trimite să lucreze în mediile oferite de țările-gazdă. Pe de altă parte, companiile geocentrate reușesc cu inteligență și cu costuri enorme, dar recuperabile, să integreze valorile din țările-gazdă în ansamblul valorilor companiei de origine. Și într-un caz, și în altul, interferențele culturale sunt greu de gestionat, dacă pa-tronii nu acceptă din start că diferențele culturale sunt impor-tante și că trebuie respectate, nicidecum anulate. Pregătirea
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
se mai identifică decât rareori cu locurile de origine. Coca-Cola și McDonald's sunt exemple în acest sens: admițând că produsele lor tradiționale nu sunt adoptate oriunde în lume, au acceptat să producă și să distribuie (cu succes) produse care integrează rețete locale. În România, produsul numit Fanta Shokata a fost un reușit joc de cuvinte care îi avertizează pe tineri că li se adresează și le amintește celor vârstnici de băutura răcoritoare de la țară, din copilărie. Pe lângă aspectele de mai
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
prelucrează, comunică și folosesc informațiile"145, acest tip de cultură este vital în gestionarea schimbării, în crearea și implementarea strategiei de brand de angajator, mai ales pe fondul faptului că are rol de facilitator în comunicarea internă și externă și integrează sursele informaționale econo-mice, politice, tehnologice, sociale, de piață. În fond, este un loc comun că trăim într-o lume a inflației informaționale. Culturile informaționale ale companiilor presupun valori tacite care ghidează activitatea lucrătorilor și explică percepțiile acestora despre brand. De
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
strategică și tactică. Toate acestea vor fi considerate determinante pentru succes. Dacă metafora este cea a utilajului, atunci tehnologia informațională va servi ca instrument pentru reglaje subtile sau reparații. Din perspectiva metaforei creierului, organizația este o rețea neuronală capabilă să integreze informațiile creativ și flexibil 146. Tipologiile de mai jos, tot din perspectiva culturii informaționale, pot da seama de comportamentul informațional al angajaților și pot evidenția percepțiile liderilor față de informație: "Cultura funcțională (informația reprezintă un mijloc de exercitare a puterii), cultura
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cele ale culturii mari, dar au și valori, aspirații, atitudini și comportamente specifice, generate de activitățile diviziunilor respective. Subculturile profesionale sunt determinate de ocupație sau profesie. Ele reprezintă "forme de sociabilitate colectivă ce includ ritualuri profesionale, norme și valori ce integrează comportamentele de muncă. Meritele lor constau în faptul că ele contribuie la clarificarea funcțiilor, reglează relațiile pe orizontală și pe verticală, perpetuează grupul de lucru chiar dacă acesta este reînnoit"156. Aceste subculturi au un specific anume ele au valențe transorganizaționale
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
se cântă în baruri karaoke. Toate acestea sunt semne ale acceptării unor valori culturale dincolo de granițele statale. Pe de altă parte, mobilitatea oamenilor este fără precedent; peste tot în lume se formează și se dezvoltă comunități de imigranți care se integrează formal în matricele sociale ale țărilor-gazdă. Europa ultimilor ani este mai permisivă la invazia culturii americane, granițele sunt mai ușor de trecut, produsele se standardizează, piața muncii s-a lărgit considerabil. Pe de altă parte, cerințele privind educația sunt comune
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cultură centrată pe valori de tip employer of choice înseamnă a ține sub control câteva dimensiuni-cheie: reputația internă și externă, identitatea, imaginea, responsabilitatea socială corporativă, leadership-ul, empowerment-ul, strategiile și politicile de personal. Fiecare dintre aceste dimensiuni este critică și trebuie integrată în viziunea globală a brandului. Cum funcționează fiecare, ce beneficii aduce, ce probleme ridică sunt întrebări asupra cărora ne vom apleca în cele ce urmează. Am vorbit în nenumărate rânduri despre reputație. Este un teremen delicat, pentru că reprezintă produsul percepțiilor
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
economică a comunităților, implicarea comunităților, mediu, drepturile omului, practicile de piață, politicile la locul de muncă etc205. RSC nu înseamnă, așadar, filantropie pentru că se traduce în luarea în considerare a stakeholders-ilor, crearea unei strategii de impli-care socială, capabile să se integreze pe termen mediu și lung în strategia de dezvoltare a companiei, în cea de comunicare și branding. Programele de RSC nu pot fi tratate separat de cele de marketing, de branding, de comunicare. În România, interesul pentru RSC al companiilor
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
comportamentul de leadership și participarea la luarea deciziilor. Modelul oferă un set de reguli secvențiale care determină forma și nivelul de participare în luarea deciziilor în situații diferite. Este o axă a deciziilor ce solicită răspunsuri cu da sau nu, integrând situațiile întâmplătoare referitoare la structură, sarcini și stiluri alternative de leadership. Întrebările propuse pentru a determina stilul de leadership în modelul lider participativ (de la implicare/control crescut al liderului la implicare crescută a salariatului) sunt: Cerința calitativă: Cât de importantă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]