2,070 matches
-
mai slabi: femeia și copilul, azi, când printr-un complex de cauze economice, femeia și copilul se întrețin adeseori prin propria lor muncă, unitatea ierarhică a familiei trebuie așezată pe temelii noi. Câtă vreme prestigiul soțului se mai reazămă pe „intelectualitatea” sa, fie ea chiar numai a unei „diplome”, s-a putut menține un echilibru al familiei, dar de când soții intră în rivalitate de titluri de examene, de grade, de funcțiuni și de câștiguri consecvente, familia e tot mai primejduită. Din
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
progres din această țară, într-o singură organizație feminină de masă. Astfel că, izvorâtă din înseși realitățile politice românești, lupta femeilor a urmat aceeași linie de dezvoltare pe care au urmat-o partidele politice, linia colaborării cu țărănimea muncitoare și intelectualitatea progresistă. Femeile, mai puțin pregătite politicește și legate între ele de revendicări specific feminine și aceleași pentru toate femeile, au găsit forma organizatorică cea mai potrivită pentru acțiunea lor. Organizația de masă care corespunde întru totul atât necesității de a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
80 a fost „deteriorarea” elitelor politice. În contextul acestei cercetări, Înțeleg prin „deteriorare” o scădere a proporției tehnocraților În pozițiile de autoritate - și, În principal, În guvern - În perioada cuprinsă Între 1952 și 1974. România: un studiu de caz Rolul intelectualității tehnice În societățile industriale a fost dezbătut pe larg (În special din punct de vedere teoretic). Presiunea pieței și imperativele performanțelor economice par să crească importanța expertizei sau a „capitalului” intelectual În detrimentul capitalului „politic”. Deși aceste evoluții au avut loc
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Planul de cercetare Acest studiu este o incursiune În structura, compoziția și modelele de recrutare ale unor grupuri semnificative ale elitelor politice comuniste. Pentru a documenta schimbarea presupusă În compoziția elitelor guvernamentale și pentru a marca schimbarea de atitudine față de intelectualitate, am ales două perioade bine delimitate din evoluția comunismului român: 1952-1965 și 1965-1974. Considerente istorice au ușurat alegerea punctelor de decupaj temporal - voi reveni asupra lor În scurtele introduceri ale principalelor secțiuni ale acestei lucrări. Pentru moment voi indica doar
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
au calificat pentru statutul de elită. De data aceasta am putut identifica patru promoții. Structura articolului În cele ce urmează, analiza se va structura În patru subcapitole. În subcapitolul următor voi trata foarte pe scurt problema locului și a rolului intelectualității În partidul comunist, În cele două perioade de analiză. În acest context, vor fi analizate politicile de recrutare ale partidului și prioritățile lor schimbătoare, de la muncitori la intelectuali și Înapoi la muncitori. Subcapitolul 3 tratează elita guvernamentală a lui Dej
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de partid, 4,82% „ingineri etc.” și 41,85% muncitori. și la recensământul din 1953, și la cel din 1955, a fost introdusă o categorie separată, de „funcționari”, dar trebuie să dăm dovadă de precauție În identificarea acestor „funcționari” cu intelectualitatea, pentru că Însuși documentul dă de Înțeles că această categorie include asistente, vânzătoare etc. În 1957, proporția de muncitori În numărul total de membri (714.000) a crescut la 48,22%. În același timp, numărul de „intelectuali, ingineri, tehnicieni și studenți
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
speculat intens că responsabil de această plauzibilă deschidere pare să fi fost Miron Constantinescu, unul dintre puținii intelectuali din conducerea comunistă. Kenneth Jowitt și alți scriitori indică faptul că el avea păreri complet diferite de ale lui Gheorghiu-Dej despre locul intelectualității În noua ordine socială și politică. Aparent, Constantinescu a plătit cu poziția sa Înclinația de a favoriza „talentul-specializat”, de a accentua „statul, raționalizarea și un control mai flexibil... asupra intelectualilor”. 2.2. Anii ’60: atragerea intelectualilor Deși „accentele” lui Constantinescu
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și să pună umărul În cursa pentru industrializare. Disputa cu Uniunea Sovietică despre locul economiei românești În CAER de la Începutul anilor ’60 și, mai ales, „românizarea” ulterioară a politicii, au jucat, de asemenea, un rol major În această deschidere către intelectualitate. Această deschidere a continuat cel puțin până la sfârșitul anilor ’60, adică mult după moartea lui Gheorghiu-Dej și instalarea lui Nicolae Ceaușescu ca lider suprem. Aceasta i-ar putea surprinde pe aceia care știu că, mai târziu, Ceaușescu „i-a favorizat
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a «proletariza» PCR-ul”. În opinia lui Michael Shafir, scopul principal a ceea ce este Îndeobște cunoscut drept „mica revoluție culturală română” era „de a reimpune controlul partidului asupra elitelor sociale, precum planificatorii și directorii economici, experții tehnici, personalul academic și intelectualitatea literară”. Cercetarea mea va oferi argumente În sprijinul acestei afirmații. Același autor observă și că Ion Maurer „se disocia aparent de tendința reînnoită de ideologizare”. Retragerea sa din viața politică În februarie 1974 poate fi legată de această nouă și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Încheie educația elementară. Toți au fost muncitori Înainte să se Înscrie În partid. Borilă și Bodnăraș au absolvit amândoi școli militare. Două alte figuri mai trebuie probabil evidențiate: Ion Maurer, premierul de cursă lungă, care „nutrea o puternică simpatie pentru intelectualitate”, și Miron Constantinescu, doctor În economie. Din cauza Îndepărtării sale În 1957, cariera lui politică și executivă a rămas relativ scurtă În comparație cu aceea a altor membri ai nucleului elitei lui Dej. Între cei veniți mai târziu În Biroul Politic va trebui
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
expresionistă, constructivistă sau abstractă. Simpatia pentru formele de viață arhaice și pentru primitivitatea naturală alunecă inevitabil către o mitizare a satului; acesta ar trăi, după B., în „zariște cosmică” și având conștiința unui destin „emanat din veșnicie”. Poetul aparținea mediului intelectualității rurale ardelenești, care își apărase identitatea numai printr-o obstinată rezistență conservatoare față de orice schimbare a stilului de viață tradițional. Gândirea lui B., în antiistoricitatea sa stăruitoare (interesul pentru tiparele inconștiente, nemodificabile prin evoluția societății), atenția acordată miturilor, practicilor magice
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
înfruntau orientări literare, aici au fost proclamate programe literare, s-au legat și s-au destrămat prietenii, unii și-au clamat geniul (Al. T. Stamatiad), au avut loc dueluri de epigrame. Cu alte cuvinte, a fost locul de întâlnire al intelectualității bucureștene, inteligența fiind condiția sine qua non a „capșistului”, care - scria Tudor Arghezi - „e un individ inteligent și primejdios și critica reală se face la Capșa, nu în presa literară. Dacă ești prost la Capșa, este imposibil - zice capșistul - să
CAFENEAUA CAPSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285993_a_287322]
-
semnalate și articole semnate de Al. Hodoș (Octavian Goga), Grigore Popa (Puncte de sprijin pentru viitorul românesc), Cezar Petrescu (Scriitorul și libertatea națională), Nicolae Tatu (Aurel C. Popovici, premergător al Unirii), Pericle Martinescu („Geniu politic” sau servilism spiritual?), Ilariu Dobridor (Intelectualitate și cultură), Ion Lupaș (Transilvania și Slovenia), Ion Clopoțel (Transilvania la răscrucile istoriei), Ion Burlea (Românii și lumea slavă). Colaborează cu versuri Mihai Beniuc, Ion Vinea, Radu Boureanu, Emil Giurgiuca, iar cu proză Ion Vlasiu și Emanoil Bucuța. „Cronica”, „Idei
CAMPIA LIBERTAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286056_a_287385]
-
izbutite, scrise cu un vizibil talent, cuprinde opera și sub raportul descrierii peisajului sălbatic în care, pas cu pas, omul își afirmă stăpânirea (...)., În bună măsură, romanul reușește să ilustreze prin câteva imagini sugestive procesul complex al formării unei noi intelectualități: cea mai mare parte din personajele principale ale cărții sunt ingineri și tehnicieni (...). Romanul are meritul deosebit de a fi zugrăvit cu putere tipul unui primejdios dușman de clasă. Autorul știe să scoată în evidență smerenia ipocrită a părintelui Cartobius care
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a fost privită mai mult sub aspectul soartei hărăzite intelectualului cinstit în societatea burgheză. Dar se poate spune că n-am avut încă în literatura noastră, realizată cu atare mijloace artistice, o asemenea dezvăluire critică a fizionomiei acelei părți ale intelectualității burgheze, care descompunându-se a alunecat spre fascism (...). Ceea ce e comun tuturor acestor intelectuali burghezi este că prin nevertebrare morală, printr-o practică cotidiană a lichelismului, sforăriei și înșelătoriei reciproce, prin reducerea culturii la simpla informație, ei sunt gata de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sforăriei și înșelătoriei reciproce, prin reducerea culturii la simpla informație, ei sunt gata de orice compromis, sunt copți pentru a capitula în fața fascismului (...). Manifestările sunt deci variate, dar din ele se încheagă critica de ansamblu a descompunerii unei părți a intelectualității burgheze. Într-o perioadă critică în care burghezia este, prin esență, anticulturală (...). Procedeele prin care romancierul dă individualitate personajelor sale - fie că e vorba de acelea care stau în focarul acțiunii, fie de cele secundare, apărând în răstimpuri dar caracterizate
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
încercare de a le falsifica sau interpreta în mod denaturat, menținerii specificului românesc în rândul originarilor din România, sprijinirii comunităților laice și religioase”. Se are în vedere realizarea „unor activități demne de renumele înaintașilor”, „de prestigiul și capacitatea creatoare a intelectualității românești”. Printre punctele esențiale din programul pe anii 1983-1984 figurează, de pildă, sărbătorirea a 65 de ani de la realizarea Marii Uniri și a 125 de ani de la Unirea din 1859, comemorarea a cincizeci de ani de la moartea lui Vasile Goldiș
ASOCIAŢIA CULTURALA INTERNAŢIONALA A ETNIEI ROMANE (ACIER). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285471_a_286800]
-
de Ministerul de Interne. De altfel, spune Niculescu-Mizil, a avut și o Întâlnire - poate cu Noica, poate cu Nichifor Crainic, poate cu amândoi. Partidul Își reconstruiește deci trecutul și se găsește o linie de convergență cu figurile de vârf ale intelectualității „dreptașe” din perioada interbelică. Indiferent de anumite inexactități prezente În scrisoarea lui Gáspar Miklós Tamás către intelectualii români, acesta are dreptate În anumite privințe. A existat un consimțământ tacit. Sunt lucruri pe care le-a dezvoltat foarte bine, de altfel
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
lui Egon Balázs, publicată la editura Fundației Culturale Române. George Macovescu, Mircea Malița sunt intelectuali care au trecut prin aparatul de partid și au văzut lucruri foarte interesante. Mircea Mihăieș: În plus, ei au avut o bună percepție În rândul intelectualității. Vladimir Tismăneanu: Macovescu, să nu uităm, ca om al partidului, a fost ministru de Externe, dar a făcut parte dintre oamenii luminați din Uniunea Scriitorilor. Cineva ar trebui să facă o sociologie a ceea ce a fost Uniunea Scriitorilor și a
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
că Tony Blair ar fi primit mai mult sprijin În Anglia și George W.Bush mai puțin aici. Mircea Mihăieș: Pe mine continuă să mă Îngrijoreze o nouă axă care s-a creat și unește două puncte importante din America: intelectualitatea (reală) newyorkeză, În principal, și un fel de pseudointelectualitate de Hollywood, actorimea și ceilalți, Împreună cu extrema stângă, care Într-un fel, nici măcar foarte subtil, sunt cei care Încurajează de fapt forțele extremiste. E mult mai ușor pentru teroriștii invizibili să
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
și publicațiile din ultima perioadă, aș menționa apariția unui număr special al revistei Common Knowledge, cu contribuții dintre cele mai importante - Richard Rorty, Péter Nádas, Mihail Epstein, Lászlo Foldenyi, Marjorie Perloff, Jeffrey Isaac, un fel de Who’s Who al intelectualității liberale din Occident -, tema numărului fiind „The Disregardable Second World: Essays on the Inconstancy of the West”. E foarte greu de tradus, probabil ar fi „Ignorabila lume a doua”, cea În care se află și România, Ungaria, Polonia. Subtitlul se
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
celor privitoare la prizonierii „umiliți” din Guantanamo. Acest dublu standard este menținut și probabil că e prea devreme să discutăm de ce este posibil acest lucru, dar mă tem că e vorba de vechi complicități, datorii pe care mare parte din intelectualitatea occidentală le mai are de plătit unei iluzii - iluzia comunistă. Nu vreau să spun că au fost agenți sovietici, dar nu se pot debarasa de sechelele gândirii care i-a ghidat multă vreme. Cred că e o realitate. Vladimir Tismăneanu
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Sevastos, Lascăr Sebastian, Horia Roman, Al. Graur, M. Graur, Mircea Grigorescu, Al. Sahia, Eugen Jebeleanu, George Macovescu ș.a. Rubricile destinate culturii și literaturii rămân, în tradiția gazetei, substanțiale, variate și vor reflecta mereu preocupările și pozițiile unui anumit segment al intelectualității. Vor fi atrași între colaboratori scriitori dintre cei mai reputați ai anilor interbelici: M. Sadoveanu, T. Arghezi, G. Călinescu, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Adrian Maniu, Paul Zarifopol, Victor Eftimiu, Jean Bart, Gala Galaction. Alături de ei se găsesc și Demostene Botez
ADEVARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
Ungaria și Serbia, în regiunile Peninsulei Balcanice, receptarea și prelucrarea în interes propriu a culturii occidentale ori apropierea de valorile acesteia. După un palid debut datorat ecoului umanist, secolul luminilor încurajează comunicarea dintre cele două lumi europene, făcând posibilă afirmarea intelectualității plurilingve și multiconfesionale și a schimburilor reciproce de valori. Cartea este dedicată elitelor, urmând ca analiza discrepanțelor dintre acestea și mase să fie examinată grație unei noi cercetări din care sper că vom înțelege mai exact problemele sociale ale Europei
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a libertății de expresie; refuzul oricărui sprijin moral și material din partea instituțiilor academice ale statului; respingerea temelor privind contextualizarea europeană a istoriei românești; marginalizarea sau omiterea intenționată a contribuțiilor culturale aparținând grupurilor minoritare sau religioase, respectiv a convergențelor lor cu intelectualitatea laică și bisericească a românilor. Timișoara, 11 aprilie 2006 Victor Neumann Capitolul I TENTAȚIA LUI homo europaeus SENS ȘI MOTIVAȚIE Când mă veți crede mort de-a binelea, voi tremura din nou în mâinile voastre. Iată, vă las sufletul meu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]