915 matches
-
care compromite intenția curativă, supraviețuirea și supraviețuirea fără boala (OS; DFS) 3. Tratament: 3.1. neutropeniei febrile; 3.2. tratamentul leucemiei acute 3.3. transplant autolog sau alogenic de celule stem 3.4. eșec grefa 3.5. iradiere accidentala sau intențională corp întreg - pentru doza de 3-10 Gy TRATAMENT (doze, condițiile de scădere a dozelor, perioada de tratament) Filgrastimum - 5 мg/kg/zi s.c. sau i.v. la 24-72 ore după administrarea chimioterapiei, continuat până la la recuperarea nr. neutrofile considerată
ANEXE din 11 iulie 2008 (*actualizate*) cuprinzând anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul nr. 1.301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunz��toare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278678_a_280007]
-
care compromite intenția curativă, supraviețuirea și supraviețuirea fără boala (OS; DFS) 3. Tratament: 3.1. neutropeniei febrile; 3.2. tratamentul leucemiei acute 3.3. transplant autolog sau alogenic de celule stem 3.4. eșec grefa 3.5. iradiere accidentala sau intențională corp întreg - pentru doza de 3-10 Gy TRATAMENT (doze, condițiile de scădere a dozelor, perioada de tratament) Filgrastimum - 5 мg/kg/zi s.c. sau i.v. la 24-72 ore după administrarea chimioterapiei, continuat până la la recuperarea nr. neutrofile considerată
ANEXE din 11 iulie 2008 (*actualizate*) pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278680_a_280009]
-
nr. 13.079/03, 16 iunie 2009), în care reclamantul fusese condamnat în două rânduri pentru infracțiuni prevăzute de legislația fiscală, Curtea a concluzionat că faptele de care era acesta acuzat în cadrul procedurilor respective erau, în esență, aceleași, chiar dacă elementul intențional nu fusese reținut decât în cadrul primei proceduri (ibidem, § 56). 41. În schimb, în Cauza Pirttimaki împotriva Finlandei (nr. 35.232/11, 20 mai 2014), Curtea a concluzionat că nu fusese încălcat art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție pe
HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269443_a_270772]
-
interes general evocate mai sus, datorită unuia dintre motivele menționate în art. 1A, care este suficient de severă potrivit criteriilor enunțate în secțiunea 4 din prezenta poziție comună, poate fi considerată ca persecuție, în special când aceasta prezintă un caracter intențional, sistematic și durabil. În consecință, este important să se țină cont de toate elementele asociate măsurii individuale invocate de solicitantul de azil, pentru evaluarea caracterului bine întemeiat al temerilor sale de persecuție. În toate cazurile menționate mai sus, trebuie să
jrc2981as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88136_a_88923]
-
masă, salată, andive belgiene și franțuzești (Batavian), castraveți, citrice și mere de desert și pere; întrucât categoria a-III-a a fost aplicabilă numai în situații excepționale și, întrucât aceasta si-a pierdut importanța pentru sectorul fructelor și legumelor proaspete; întrucât standardele intenționale nu prevăd dispoziții pentru această categorie și, întrucât, din motive de simplificare, aceasta ar trebui să fie eliminată din standardele comunitare; întrucât Regulamentul Consiliului nr. 211/66/CEE din 14 decembrie 1966 de adăugare a unei categorii suplimentare de calitate
jrc3419as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88578_a_89365]
-
accesul și separarea informațiilor în interiorul sistemului. 18. INFOSEC se referă la: aplicarea măsurilor de securitate pentru a proteja informațiile procesate, stocate sau transmise în cadrul sistemelor informaționale și de comunicație, sau de alt tip electronic, împotriva pierderii, în mod accidental sau intențional, a confidențialității, a integrității sau a disponibilității și să prevină pierderea caracterului integru și disponibil al sistemelor înseși. Măsurile INFOSEC includ pe cele referitoare la securitatea calculatoarelor, transmisiilor, emisiilor și celor cu caracter criptografic, și detectarea, documentarea și opunerea amenințărilor
jrc4938as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90106_a_90893]
-
interesele capitalului. Considerăm artista că aflându-se constant într-o tensiune a complicității și rezistenței, având posibilitatea, în general, de a se poziționă. Pe urmele lui Bourdieu, David Ley rezumă această contradicție astfel: „Stilul de viata artistic (...) împinge în mod intențional granițele vieții convenționale a clasei de mijloc, în același timp în care și reprezintă brațul sau avangardist și de colonizare.”[ 11]</a> În cea de-a doua postura, modul de productie artistic indică o relație specifică cu contextul în care
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
împărți aceste construcții în perifraze cu infinitivul, perifraze cu gerunziul și perifraze cu participiul: <br> Dacă le împărțim după modalitatea subiectivă pe care o implică putem deosebi perifraze cu caracter obligativ, perifraze care exprimă o posibilitate, probabilitate, perifraze cu caracter intențional etc.: <br> Clasificarea perifrazelor verbale, ținând seama de modul nepersonal care ia parte la formarea lor, nu este pur formală. Astfel perifrazele formate cu infinitivul dau acțiunii verbale o orientare spre viitor,față de timpul la care se află verbul auxiliar
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
Centrale. În 1917 devine membru fondator și fruntaș al unei noi formațiuni politice: "Liga Poporului", devenită Partidul Poporului, sub conducerea generalului Al. Averescu iar în 1919 este ales senator pe listele Partidului Poporului. În 1922 publică lucrarea "Reforma învățământului", materializare intențională a lui Negulescu de a realiza o reformă a învățământului românesc. Revine, în martie 1926, titular, în noul guvern Averescu, la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. Tot în 1926, publică lucrarea "Partidele politice" la Editura Cultura Națională, din București. În
Petre P. Negulescu () [Corola-website/Science/299620_a_300949]
-
ale epocii, cum ar fi behaviorismul. După Merleau-Ponty, percepția are mai curând o dimensiune activă, în calitatea de inițiere primordială a lumii trăite. Această deschidere primordială stă la baza tezei sale asupra primatului percepției. În felul acesta, el modifică postulatul intențional al lui Husserl, după care ""orice act al conștiinței este conștiința a ceva"", dezvoltând teza conform căreia ""orice act conștient este o conștiință perceptivă"". Pornind de la studiul percepției, Merleau-Ponty afirmă că, în mod necesar, corpul omenesc nu poate fi doar
Maurice Merleau-Ponty () [Corola-website/Science/299291_a_300620]
-
său este că lumea să se muleze peste starea lui mentală. Deci direcția de suprapunere este dinspre lume către minte. El a utilizat termenul "background", într-un mod strict tehnic, în linii mari însă aceasta este contextul în care actul intențional se petrece. E foarte important faptul că el include înțelegerea lumii de către actor, (subiect), inclusiv a modului în care ceilalți pot lua parte la activitățile intenționale. Searle furnizează o bază teoretică puternică pentru utilizarea noțiunii de intenționalitate în contexte sociale
John R. Searle () [Corola-website/Science/298877_a_300206]
-
un mod strict tehnic, în linii mari însă aceasta este contextul în care actul intențional se petrece. E foarte important faptul că el include înțelegerea lumii de către actor, (subiect), inclusiv a modului în care ceilalți pot lua parte la activitățile intenționale. Searle furnizează o bază teoretică puternică pentru utilizarea noțiunii de intenționalitate în contexte sociale ceva mai largi. Intenționalitatea e un termen tehnic care înseamnă "proprietate". Intenționalitatea indică faptul că cineva a atașat un anume sens unui obiect, l-a încărcat
John R. Searle () [Corola-website/Science/298877_a_300206]
-
didactic episoadele de mărturie directă, se desenează o teza a piesei, aceea că există cineva care beneficiază de conflictele armate ce se înmulțesc fără încetare în Africa și Orientul Mijlociu, că există un interes - și, putem înțelege, chiar o cauză directă, intenționala, a întreținerii războaielor -, explicație care pare să sub<spân style="font-size: medium;"><spân lang="fr-FR">i</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="fr-FR">ntindă însă situații istorico-biografice foarte variate. Dar astfel prezenta acestei cauze comune sugerate aici și
Povești și povești. Despre piesa de teatru „Corp străin” () [Corola-website/Science/296176_a_297505]
-
pe probleme reale, integrate activităților sociale actuale în domeniul artei, tehnicii, științei. Din punct de vedere al mecanismelor interne prin care se realizează, imaginația se organizează în adâncime pe câteva niveluri funcționale, și anume: nivelul oniric, nivelul reveriei și nivelul intențional orientat, în cadrul căruia se delimitează imaginația reproductivă, imaginația creatoare și visul de perspectivă. Imaginația este procesul psihic cognitiv, complex, de reflectare mijlocită, constructivă și transformatoare a datelor experienței, a cunoștințelor, informațiilor stocate la nivelul memoriei sau a situațiilor și evenimentelor
Imaginație () [Corola-website/Science/298494_a_299823]
-
viitor capabile să își pună singure întrebări complicate și tot singure să și răspundă la ele. Când se va întampla așa ceva sistemele informaționale probabil vor avea și ele o anume conștiență de sine și de ambient, devenind capabile de acte intențional cognitive. Întrebarea este fundamentul oricărei cunoașteri umane, fără interogare individul nu identifică explicit o nevoie specifică de informații și nu declanșează demersurile dobândirii și utilizării ei.
Interogație () [Corola-website/Science/308514_a_309843]
-
observație sau bun simț, care este oferită de mincinos în mod premeditat sau spontan prin contorsionarea totală sau parțială a faptelor și a adevărului sau prin argumentarea selectivă, dar aparent semnificativă, a faptelor. De regulă, minciună se consideră o acțiune intenționala de declarare a unei stări modale necomfirmabile sau imediat (ori ușor) confirmabilă, pentru a produce confuzie, a oferi false speranțe, a determina o anume acțiune sau a crea o anume stare intelectiva, socială ori afectiva care servește într-un fel
Minciună () [Corola-website/Science/308541_a_309870]
-
acelui model (împotriva evidentei științifice), respectiv a incapacității modelului de a oferi predicții corecte sau de a explica coerent acele segmente ale realității, societății sau individului, pe care pretinde a le teoretiza, legifera și/sau explică. Minciună culturală vizează împrăștierea intenționala a unor afirmații false (care pot fi atât degradante cât și laudative) cu privire la conținutul său la valoarea diferitelor produse culturale (dintre care unele pot fi opere de artă), prin propunerea și susținerea unui sistem de valori preferențial, sistem care neagă
Minciună () [Corola-website/Science/308541_a_309870]
-
caute legile cele mai generale care o caracterizează evolutiv. <br><br> ul își propune să cerceteze și înțeleaga corect și complet lumea fenomenală, să îi discearnă principiile fundamentale din care provine și legile după care se manifestă, deasemeni să înțeleagă intențional și comportamental subiectul, adică agentul care primește, reprezintă și utilizează lumea pentru a supraviețui. <br><br> Nous mai poate fi înțeles și ca inteligența supremă, creatoare a universului, acea fortă-cunoaștere ascunsă din care provin toate modurile existențiale și în care
Nous () [Corola-website/Science/308606_a_309935]
-
Filozofia creștină vede divinitatea că forța creatoare a lumii și a omului. Omul, ca ființă creată, nu are posibilitatea de a-și modifică intențional și rapid persoană, ea se schimbă lent în mii de ani de evoluție istorică. Din această logică ar rezulta că singura libertate a omului este aceea de conștientizare a propriilor limite, rămânând astfel liber intru Dumnezeu, beneficiind de completă libertate
Liber arbitru () [Corola-website/Science/307996_a_309325]
-
conceptelor, a agregatelor informaționale reflectând segmente de realitate sau persoană. Conceptele discern proprietăți structurale, corelante, calitativ sau cantitativ operante, sau descriptiv afective. Prin concepte individul modelează realitatea sau se autodefinește modal. Autodefinirea presupune reprezentarea de sine fizică, reprezentarea conceptuală, particularizarea intenționala și afectiva. Un subiect autodefinit se situează în realitate, se conștientizează autosituant, se orientează interactiv în ambient, isi identifica și rezolva scopurile și atribuie valori lumii și persoanei.
Minte () [Corola-website/Science/306532_a_307861]
-
său este că lumea să se muleze peste starea lui mentală. Deci direcția de suprapunere este dinspre lume către minte. El a utilizat termenul "background", într-un mod strict tehnic, în linii mari însă aceasta este contextul în care actul intențional se petrece. E foarte important faptul că el include înțelegerea lumii de către actor, (subiect), inclusiv a modului în care ceilalți pot lua parte la activitățile intenționale. Searle furnizează o bază teoretică puternică pentru utilizarea noțiunii de intenționalitate în contexte sociale
John R. Searle () [Corola-website/Science/298973_a_300302]
-
un mod strict tehnic, în linii mari însă aceasta este contextul în care actul intențional se petrece. E foarte important faptul că el include înțelegerea lumii de către actor, (subiect), inclusiv a modului în care ceilalți pot lua parte la activitățile intenționale. Searle furnizează o bază teoretică puternică pentru utilizarea noțiunii de intenționalitate în contexte sociale ceva mai largi. Intenționalitatea e un termen tehnic care înseamnă "proprietate". Intenționalitatea indică faptul că cineva a atașat un anume sens unui obiect, l-a încărcat
John R. Searle () [Corola-website/Science/298973_a_300302]
-
exist"), Husserl afirmă că a zice ""gândesc"" nu are nici un sens. Ar trebui spus ""gândesc aceasta"", pentru că principala caracteristică a "conștiinței" este de a se răsfrânge asupra altui lucru decât asupra ei însăși, de a avea un conținut, ea este ""intențională"", este conștiința a ceva. Între anii 1901 și 1916, Husserl predă la Universitatea din Göttingen, inaugurând o adevărată școală de Fenomenologie, și publică opera sa capitală " Idei asupra unei fenomenologii pure și asupra unei filosofii fenomenologice" ("Ideen zu einer reinen
Edmund Husserl () [Corola-website/Science/298014_a_299343]
-
intenționalitate" emis de Franz Brentano, care afirmă că particularitatea conștiinței constă în faptul că este totdeauna conștiința a ceva. Se ajunge la diferența între Fenomenologii ilustrează astfel dorința lor de a înțelege fenomenele în expresia lor pură prin fundamentarea relațiilor intenționale. Husserl spera ca prin această metodă să elibereze filosofia de ""criza de gândire"", care caracteriza începutul secolului al XX-lea. La început, fenomenologia a preocupat un număr restrâns de filosofi. Principalul continuator al tradiției lui Husserl în Germania a fost
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
Husserl afirmă că a spune ""gândesc"" nu are nici un sens. Ar trebui spus ""gândesc aceasta"", pentru că principala caracteristică a "conștiinței" este de a se răsfrânge asupra altui lucru decât asupra ei înseși, de a avea un conținut: ea este astfel ""intențională"", este conștiința a ceva. Această teză a fost reluată de Merleau-Ponty în "Phénoménologie de la perception" ("Fenomenologia percepției", 1945). În filozofia sa, Sartre reconsideră noțiunea tradițională de ființă, preluând distincția fundamentală hegeliană între în-sine și pentru-sine. Clasic se afirma: există ceea ce
Existențialism () [Corola-website/Science/298018_a_299347]