9,535 matches
-
profil moral și a-și identifica un conținut filosofic. Că profesorul Camil Ressu avea o altă atitudine, că omul de cultură nu era nicicum un colaborator docil al regimului, ci, din contra, un reprezentant demn și liber al apusei lumi interbelice, nu mai are nici o importanță din moment ce iconografia comunistă, începînd cu manualele pentru clasele mici și terminînd cu marile acțiuni propagandistice, și-a constituit profilul și cu un sprijin consistent din această sursă. Așa cum pictura și gîndirea lui Ressu au fost
Inventarea unui nou realism (o schiță istorică) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16072_a_17397]
-
și lasă la vedere resorturile comice din spatele gesturilor fundamentale, reziduurile de limbă de lemn dintr-o conversație amoroasă, toată meschinăria ascunsă în celulele nu tocmai etanșe ale unui bloc de locuințe. Genul proxim al acestui tip de roman ar fi interbelicul Carlton al lui Cezar Petrescu, iar diferența specifică, modelul optzecist al înregistrării și al efectului de realitate. Comicul seamănă cu acela al lui Ioan Groșan, dar fără rezonanța istorică și jocurile textuale din O sută de ani de zile la
Umor și metafizică by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16065_a_17390]
-
înclină vizibil către critică în ultimii zece ani etc. În Trafic de frontieră. Proza generației '80. Strategii transgresive, Adrian Oțoiu, un scriitor deja foarte apreciat, cu un stil bine consolidat, încearcă o descriere completă a prozei optzeciste. Dacă în perioada interbelică alunecarea era inversă, de la critică la literatură (Garabet Ibrăileanu, G. Călinescu, E. Lovinescu), acum avem de-a face cu un fenomen tipic postmodernității, cred. Călinescu spunea că nu poți fi critic fără să încerci (să ratezi) în literatură - axioma pare
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
Însă atitudinea sa critică este departe de a fi postmodernă - aceste atitudini sînt foarte rare la noi. Nu cunosc decît una autentică: aceea a criticului Ion Bogdan Lefter (în Recuperarea modernității) care se întoarce într-o epocă deja clasicizată (cea interbelică) cu o perspectivă asumat postmodernă. Nu te poți postmoderniza prin contact cu materia analizată, deci nu există contaminare. Oțoiu face un manual, foarte util studenților la filologie (și multora dintre profesori), dar nu face un pas înainte. Cartea este foarte
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
un moment dat ce înseamnă durerea de măsele... Abundă demonstrațiile care, după mine, își aveau rostul acum vreo zece ani: nu e clar că metalepsele din Diderot nu sînt identice cu cele din textele optzeciste? nu se știe că autenticismul interbelic e diferit de cel al unui Nedelciu, spre exemplu? Mai e nevoie să demonstrăm că Insula lui Groșan este postmodernă cînd ea este făcută manifest să fie așa - extrapolînd, un text precum Insula este în aceeași măsură postmodern pe cît
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
debutat cu The Woman in the Room și s-a impus cu Închisoarea îngerilor, ambele inspirate de același scriitor celebru) s-ar putea crede că scenariul s-a născut dintr-o siropoasă povestioară plasată într-o zonă segregaționistă a Americii interbelice. Detaliile veriste și dulcegăriile supralicitate, atrocitățile și enormitățile sporesc coeficientul de neverosimil al peliculei de un pitoresc într-adevăr sumbru. Tot hazardul asociază în rețeaua de difuzare o producție europeană distribuită de InterComFilm România care ar putea fi susceptibilă de
"Contaminări" transoceanice by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16104_a_17429]
-
de șmechereală, oportunism, cinism, migrația de la un partid la altul, lipsa totală de principii". Are, ca autor care a publicat 12 cărți în străinătate, unele scrise de-a dreptul într-o limbă străină, și opinii distant critice despre marii critici interbelici, Lovinescu, Călinescu, Vianu pentru că erau complet necunoscuți în străinătate și pentru că sistemul lor de idei și de referințe era complet depășit la data cînd își elaborau marile lor cărți. Pe cînd d-sa, dl. Adrian Marino se consideră perfect sincron
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
Marino, rămîne incontestabil pozitivă. Însă relațiile mele cu unele personaje, cu unele personalități occidentale" au demonstrat că, uneori, le-a fost deasupra acestora. Și după ce cei doi interlocutori refac harta ideologică cunoscută a celor ce, la noi, au militat, în interbelic, pentru europenism, dl. Adrian Marino stăruie, cu dreptate, asupra ideii că noi mizăm mereu prost, pentru a pătrunde cultural în Occident, tot traducînd poezie, cînd, în realitate, ar trebui promovate eseul, studiul tehnic, ideologic, istoric și romanul. Și, de asemenea
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
primăriei, cînd toți echipierii se adunau, discutau, dădeau seama despre ceea ce au făcut și primind îndrumări speciale. Aceste cercetări sistematice, la care sociologii participanți erau, de fapt, puțini, au contribuit enorm la cunoașterea amănunțită a realității grele a satului românesc interbelic. Uneori, la sfîrșitul unei investigații monografice se publica o carte specială sau numai studii în revistele "Arhiva pentru Știință și Reformă Socială", întemeiată încă în 1919, și "Sociologie românească", întemeiată abia în 1936. H.H. Stahl a redactat, după trei ani
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
și cîte o aserțiune la care n-am putea subscrie fără rezervă. Bunăoară: Deși îl apreciez foarte mult ca poet, nu-l consider, de pildă, un scriitor fundamental pe Bacovia". Vedem aici o prelungire a subestimării lui Bacovia, din epoca interbelică, pe care o împărtășea încă, în anii lui de bătrînețe, Mircea Eliade, mirat că bardul Plumbului a urcat între timp la cota celor mai mari valori lirice. Mai susține Ovidiu Cotruș, credem că fără dreptate: "Bacovia este expresia unei subiectivități
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
discuție subiecte "arzătoare la ordinea zilei", într-un fel ce i-ar putea instrui, în speță, pe politicienii noștri. Întrebările de ieri (Alexandru George se vrea, măcar parțial, aidoma prietenului d-sale, Barbu Cioculescu, un "om vechi", exponent al epocii interbelice) se întretaie fatalmente cu cele de azi. Este oare România o țară bogată? Eseistul abordează chestiunea pieptiș, socotind-o drept "una dintre cele mai răspîndite și mai tenace gogorițe care circulă în societatea românească, ba chiar și printre oamenii inteligenți
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
act legislativ - arhicunoscutul Decret nr. 328/1966 - au trecut, iată, aproape patru decenii, în nici un caz nu putem considera că preocuparea pentru bunul mers al... circulației ar fi de dată recentă. Și trebuie să ne întoarcem cu mult înaintea perioadei interbelice când, într-un Monitor Oficial al vremii, era publicată „Expunerea de motive“ susținută de ministrul de interne Alexandru Vaida-Voievod în Senatul României, referitoare la proiectul legii asupra circulației pe drumurile publice. Așadar, trebuie să revenim în trecut, în veacul al
Agenda2003-15-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280903_a_282232]
-
mai 1908, când a fost instalat noul episcop al Diecezei de Cenad, în persoana lui Csernoch János. Pe orga domului a cântat de la instalarea instrumentului până în 1932 renumitul organist, muzicolog și om de cultură Járosy Dezső, fiind urmat în perioada interbelică de capelmaestrul Braun Dezső. Spre norocul episcopiei și al enoriașilor, tuburile prospectului, care au fost confecționate din cositor englezesc, nu au fost confiscate în timpul primului război mondial. Orga a fost renovată în 1936 de Richard Wegenstein, care a și schimbat
Agenda2003-16-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280929_a_282258]
-
prima dată de la înființare, o acțiune caritabilă ce se dorește a deveni anuală și care se va numi „Balul Sânzienelor“. Manifestarea va avea loc chiar în noaptea sânzienelor, în 23 iunie. Balul va fi unul mascat, având ca temă perioada interbelică, iar printre invitați se vor număra dansatori de la Academia de Dansuri Uliczay și un taraf din Comloșu Mare. Având în vedere scopul caritabil al acțiunii, vor fi invitați să participe și să facă donații oameni de afaceri din Timișoara și
Agenda2003-19-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/280990_a_282319]
-
că aceasta de acum dispune materia în două volume. Cealaltă o strânsese într-un singur volum, masiv, impunător, de aproapre 900 de pagini. Scris, așadar, între 1928 și 1961 jurnalul Alicei Voinescu răsfrânge două epoci, istoric vorbind, o porțiune din interbelic și alta din ceea ce ne-am obișnuit să numim epoca noastră. Cu multe notații incisive, critice, privitoare la lumea în care autoarea trăia, jurnalul ar fi fost periculos pentru ea, putem presupune, în perioada comunismului. Este ceea ce s-a întâmplat
Jurnalul clandestin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2796_a_4121]
-
Mihai Zamfir Urmașul acelei familii Pillat menționate de Cantemir în Descriptio Moldaviae marchează o apariție curioasă în Interbelicul românesc. Nimeni n-a mai optat ca el pentru un clasicism situat programatic în afara tendințelor generale ale epocii sale, nimeni n-a realizat atît de consecvent un asemenea proiect inactual - de la debut și pînă la ultimele versuri: admirăm clasicismul asumat
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
filtrat substanță romantică, și-a însușit modificările simboliste ale limbajului poetic, a vizitat poezia pură din primul modernism; a grefat apoi aceste cuceriri pe trunchiul unui clasicism fundamental, fără vîrstă, descins din moștenirea europeană străveche. Rezultatul: ivirea în literatura română interbelică a unui fel de Lord Tennyson local, cultivator de poezie potolită și cu vocație oficială, în sensul acceptării ei de cît mai mulți cititori. Așa cum Tennyson întrupase, poetic, epoca victoriană în variantă academică, tot așa Ion Pillat a scris poezia
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
român Tudor Mușatescu. A scris schițe, romane, piese de teatru, adevărata sa vocație dovedindu-se a fi teatrul, în special comedia („Titanic vals“,„... Escu“, „Visul unei nopți de iarnă“ ș.a.), el fiind considerat de critici un fidel continuator, în perioada interbelică, al comediei caragialene de moravuri, prin tipologie, situații și dialoguri spirituale. Marți, 25 februarie Enrico Caruso Acum 130 de ani s-a născut tenorul italian Enrico Caruso. Cariera sa muzicală a fost strălucită, el dovedind un timbru și o intensitate
Agenda2003-8-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280721_a_282050]
-
prigoana numeroaselor valuri de represiune. Cea dintâi lovitură puternică fusese dată masoneriei române de legionari. Furtul arhivei și publicarea de literatură anti-masonică, indicarea marilor masoni și întemnițarea lor au fost doar câteva din nenorocirile cu care s-au confruntat masonii interbelici. Constantin Bellu a avut grijă ca, în perioada comunistă, să nu se stingă definitiv „flacăra masonică” - metaforă ce se referă la funcționarea lojii -, iar însemnele să ajungă la masonii români exilați în Franța. Masel Shapira, Suveran Mare Comandor de Onoare
Agenda2003-9-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280756_a_282085]
-
prestigioase menite a deștepta pofta visării, Balcicul ar fi un loc tern pînă la serbezime, un sat mediocru pierdut la o margine de mare. Cartea lui Lucian Boia este istoria alegoriilor ce s-au așezat peste mica localitate în perioada interbelică. E schița unui destin ce promitea să crească în timp, între 1918 și 1940, dar care s-a oprit odată cu întoarcerea Cadrilaterului la bulgari. Mergînd pe firul volumului, ce izbește la Balcicul interbelic e evidenta lui sălbăticie. O localitate pe
Tenha Juvah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2671_a_3996]
-
au așezat peste mica localitate în perioada interbelică. E schița unui destin ce promitea să crească în timp, între 1918 și 1940, dar care s-a oprit odată cu întoarcerea Cadrilaterului la bulgari. Mergînd pe firul volumului, ce izbește la Balcicul interbelic e evidenta lui sălbăticie. O localitate pe care cu greu o poți numi urbe, lipsită cum e de înlesniri edilitare: drumurile nu sînt pavate, canalizarea e inexistentă, nu există apa curentă, electricitatea e o utopie și nici o cale ferată nu
Tenha Juvah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2671_a_3996]
-
lor, ca să zic așa. Dar lucrurile nu se opresc aici. Nu doar cronicarii, ci întreaga cultură română o dezamăgește pe Marta Petreu. Mai întâi, ea are ambiția să scrie o sinteză a generației ‘27, și află, citind Agendele lovinesciene, că interbelicul nostru idealizat este, și el, o sumă de calomnii și insanități, de răzbunări și procese neguroase. „Într-o cultură în care răutatea ține frecvent loc de inteligență”, spune ea, singura șansă e să păstrezi alături oamenii calibrați etic. Puțini, căci
Insecurități lăuntrice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2673_a_3998]
-
la negocieri. În virtutea acestei ultime observații, devine cu atât mai semnificativă distribuția istorică a numelor prezente. Un singur autor de secol nouăsprezece (și acela în două piese izolate despre „bătrânețe și moarte”, scrise în proximitatea propriei „ieșiri din scenă”), patru interbelici (dacă-l socotim și pe încă junele, pe-atunci, Eliade). În rest, numai scriitori de după război. Rezultatul e destul de neașteptat. Îl putem, desigur, citi în grilă ideologică. Faptul că existențialiștii noștri nu s-au grăbit să exploateze tema destinului ar
Și totuși, modernii... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2686_a_4011]
-
curat) - toate detaliile acestea sunt prinse de Răzvan Voncu în Istoria literară a vinului în România. Capitolele respectă regula cronologiei, scriitorii fiind analizați în succesiunea lor temporală, cititorul regăsind împărțirea uzuală din manuale: Evul Mediu, Școala Ardeleană, pașoptism, Junimea, simboliști, interbelici etc. Fiind critic literar, Voncu dă verdicte estetice, cititorului plăcîndu-i fermitatea cu care îi caterisește pe Păstorel Teodoreanu și pe N. D. Cocea, considerați îndeobște ca scriitori ai vinului, dar pe care autorul îi elimină sub motiv că sunt prea
Înainte și după filoxeră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2688_a_4013]
-
arhaitate grecească cuprind cîteva timide neologisme, ce subliniază mai degrabă absența semnelor modernității în restul textului. Luciditatea intelectuală îl singularizează însă pe Pillat printre confrați, luciditate ajutată și de o cultură poetică vastă, neobișnuită la noi chiar și în epoca interbelică. Cel ce citise poezie franceză, germană și engleză în original, traducînd extrem de inspirat chiar din creațiile unor tineri poeți aflați atunci la modă, s-a străduit să-și privească propria operă cu rezonabilă distanțare. Nu a reușit totdeauna, dar echilibrul
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]