1,803 matches
-
continuând să influențeze politicile promovate astăzi o reprezintă teoria păcii democrate. O mare parte dintre subiectele care domină astăzi politica mondială sunt mult asemănătoare ideilor vehiculate în perioada interbelică de reprezentanți ai așa-numitei școli idealiste în Relațiile Internaționale, justificând interogații în legătură cu statutul liberalismului contemporan ca ideologie devenită hegemonică (Richardson, 1997, p. 5). Astfel, perceperea renașterii paradigmei idealist-liberale derivă din constatarea unei paralele între anumite idei și instrumente de politică externă propuse de curentul de gândire liberal la începutul secolului XXI
RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
Giuliano Amato și olandezul Wim Kok, autorul unui important document de strategie. De un larg interes este atitudinea socialiștilor europeni față de problema șomajului și căutarea unei politici a ocupării forței de muncă în UE. În concluziile sale, Erol Kulahci lansează interogația provocatoare dacă UE va evolua "de la Europa patriilor la Europa paridelor?" Vor evolua partidele naționale spre partide europene, poziționîndu-se in jurul unor tematici supranaționale? Care va fi astfel evoluția atît a arenei de partide cît și a arenei instituționale comunitare
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
printr-o sursă unică, sub forma unei instrucțiuni și e destinată producerii de influență, al cărei efect e corelat în feed-back pe aceeași cale liniară cu sursa; b. modelul deliberativ: informația e introdusă printr-o sursă unică, sub forma unei interogații difuzate în tot grupul, cu scopul de a suscita o dezbatere care să ducă la o decizie. În primul caz, cuplarea informației vehiculate prin feed-back se face în afara grupului, în timp ce în al doilea caz, ea se face în interiorul grupului. Toate
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
relații în lanțurile de producție și cum relaționează acestea cu formele instituționale fundamentale ale societății (ex. familia, educația)? Ocupată cu noile gadget-uri tehnice și tehnologice, omenirea nu a avut răgazul să descifreze asemenea detalii. Ele rămân la nivel de interogație retorică. Problema este evaluarea pericolului, a ceea ce s-ar putea întâmpla umanității și distincția între ce vrem să păstrăm și ce suntem pregătiți să pierdem, "între ce putem accepta ca dezvoltare umană legitimă și ce ar trebui să respingem cu
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ce a cuprins-o pe „hapsânace-și vedea cozonacii amenințați de lăcomia colindătorilor. Supărarea femeii e marcată și la nivel nonverbal, prin variația intonației: în amintita înjurătură „aprinde-v-ar focul, să vă aprindă-, ghicim accentuarea verbului aprinde, cu sugestii evidente. Interogația și exclamația, cu nuanțele și semnele lor grafice, au de asemenea o valoare stilistică la fel de puternică. Și câte nu s-ar mai putea spune despre aceste nestemate ale limbii lui Creangă, aceste particularități ce ne arată că într-adevăr povestitorul
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
fi creată. Plăvioarele (viitură din lemne și nămol) constituie amestecul principiilor fundamentale (pământ, apă, focul latent în lemne și aerul) și viitura aceasta șterge tot ceea ce s-a perimat prin vecuire. Dinamismul imaginii construit de prezentul indicativ se întărește prin interogația ce conduce la descrierea mythos-ului, adevărat stimulent poetic de vizualizare a diluviului. Ne aflăm deja în inima sacrului a cărui poveste devine scenariul inițiatic însuși: în clipa dintâi a lumii, pe apele cosmogonice apare înotând o pereche fabuloasă, bourul negru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Fata conștientizează traseul inițiatic și îl îndeplinește după datele rituale: „ - Ei, eu sunt fata împăratului cutare, m-a răpit zmeul și m-a adus aici, de e vai de mine ce viață chinuită duc, dar ce să fac? (Mihăilești - Giurgiu)”. Interogația retorică denotă acceptarea stării de crisalidă, pentru captarea forțelor specifice sacrului și, în același timp, creează la nivel narativ pretextul „salvării” și aducerii în social, ca mireasă aleasă a eroului civilizator. Naramza, fecioara cu nume de rod, deretică pe ascuns
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
adăpase;/ Calul calcă-n piatră seacă/ (...) Boieri caii ș-adăpară”. Precizarea constantă a celor două tipuri de actanți este fundamentală pentru conștientizarea ritualului de regenerare a forțelor telurice și împărtașirea comunității din ele. O altă structură sintactică repetitivă rezultă din interogațiile cu rol de ascuțire a atenției: „Da’ș din carnea ta ș’or faci?/ Or fașe-o iururi lu’ Ajun-u,/ Masî mari lu’ Crășun-u./ Da’ din cornu’ tău ș’om fașe?/ Om fașe uși la curți domniești-u,/ Curți domniești, împărătești-u./ Da
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o expansiune a ascensiunii din perioada considerată clasică. Naratologia post-clasică regândește, recontextualizează, expune limitele și posibilitățile naratologiei clasice și le valorifică, pe de o parte prin formularea acelorași întrebări despre narațiune, non-narațiune sau narativitate, pe de alta prin adăugarea unor interogații noi despre relația dintre narațiune și cunoașterea lumii, despre modul cum semnifică narațiunea, despre dinamica și generarea ei sub influența contextului și a mijloacelor de exprimare și despre rolul audienței. Naratologia post-clasică se vrea reflexivă și exploratorie, interdisciplinară și deschisă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
feministe, bahtiniene, deconstructiviste, psihanalitice, istoriste, retorice, cinematografice, informatice, la posibilitățile de analiză discursivă sau psiholingvistică ceea ce demonstrează că nu a trăit o cădere după ascensiunea ei structuralistă, ci o ascensiune structuralistă urmată de o altă ascensiune ramificată în naratologii. Noile interogații ale naratologiei post-clasice deschid perspective ample pentru diversitatea teoretică și aplicativă a cercetărilor narative. Se caută soluții pentru felul în care se poate construi un aparat formal capabil să genereze unitățile discursive pe care le numim povești și pentru felul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
Contacts” (Paris), „Orthodoxes Forum” (München), „Sinaxi” (Atena) ș.a. Debutul editorial datează din anul 1971, cu volumul Versuri. Semnează și Lidia Ionescu Stăniloae. S. scrie dintru început o poezie care îmbină vibrația intelectuală cu cea emoțională și e solicitată de acute interogații, lăsându-se fascinată de universul esențelor, de ideal („locul ce nu-i nicăieri”, Aerul, frunza, pământul), de origini (Vulnerabilul zero). Poeta tinde spre abstragerea din timp, căruia îi resimte dureros curgerea, spre eliberarea de sub tirania gravitației, caută rostul propriei existențe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289880_a_291209]
-
aduc teme, elemente și nuanțe noi. E cazul mai ales în Locul unde aștepți, în care pulsațiile încordate, aspirația torturantă către „rotundul întreg”, către acel punct inițial al cosmosului „unde izvoarele vieții și morții se-ntâlnesc”, reafirmarea neostoitului nesațiu pentru febrile interogații, nostalgia, mai accentuată acum, provocată de trecerea vremii, conștiința apropierii orizontului morții coexistă cu liniștea durerii („Lacrima curăță noaptea de noapte”, Frunză cu ochii de pasăre), cu alternanța încrederii și neîncrederii în capacitatea cuvântului de a descifra tainele universului, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289880_a_291209]
-
în colaborare cu Gheorghe Pituț); Rainer Maria Rilke, Însemnările lui Malte Laurids Brigge, pref. Romul Munteanu, București, 1982. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, „Versuri”, LCF, 1971, 27; Dan Cristea, „Versuri”, RL, 1971, 29; Marcel Petrișor, „Versuri”, F, 1972, 11; Sultana Craia, Interogații lirice, LCF, 1978, 27; Mircea Iorgulescu, Două poete, RL, 1978, 31; Maria-Ana Tupan, Antropologismul liric, AFT, 1978, 8; Aurel Sasu, Traiecte lirice, ST, 1978, 8; Mirela Roznoveanu, Maturitatea meditației lirice, VR, 1979, 5; Sultana Craia, Meditația lirică, LCF, 1984, 16
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289880_a_291209]
-
nimic. * Semnificativ e și faptul că, odată cu animalitatea cea bună, am pierdut și amplitudinea intelectuală. „Sofisticarea“ civilizată a adus cu sine, simultan, fragilitate fizică și debilitate mintală. Suntem „evoluați“ și precari. E frapantă, de pildă, dispariția aproape totală din orizontul interogației și al reflexiei noastre a unor teme esențiale. Iubirea nu mai este astăzi un subiect, dincolo de scandalul monden, inflamația erotică și sentimentalismul de telenovelă. Autori și autoare ca Mariana Alcoforado, Ninon de Lenclos, Denis de Rougemont, Max Scheler sau Ortega
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
mai pună întrebări. Ambele știu. Deosebirea ar fi că cei dintâi transformă încrederea în știință într-un fel de religie, în vreme ce reprezentanții celei de a doua categorii transformă credința într-o versiune a științei și o trăiesc ca atare, înlocuind interogația vie cu o certitudine de beton. Și unii, și ceilalți abandonează, mai mult sau mai puțin programatic, condiția căutării. Brutal spus, avem de a face cu două tipuri de sminteală, adică de intoxicație intelectuală: unii sunt intoxicați de contingențe, alții
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Cortile dei Gen tili, „Curtea Neamurilor“) organizat de Sfântul Scaun pentru stimu larea comunicării dintre cei ce cred (cu toate deosebirile implicate de diversitatea religiilor) și cei ce nu cred (dar sunt dispuși să participe laolaltă cu ceilalți la o interogație comună). Mi-am amintit, cu acest prilej, de o vorbă de duh - una dintr-o mie - a lui Henri Wald: „Sunt un om credincios. Cred că Dumnezeu nu există.“ Din colo de poantă, afirmația aceasta deschide o suită de subteme
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pericliteze spiritul de orientare, crezând, cu o vinovată suficiență, mai mult în capacitățile proprii decât în acumulările masive ale unei bimilenare tradiții. Altceva mă preocupă, însă, în însemnările de față. Și anume faptul că, pe piața dezbaterii publice de la noi, interogația religioasă e cvasiabsentă, iar problemele legate de Biserică se reduc la o necatehizată „veghe civică“. Intelectualitatea laică nu pare preocupată de marile teme ale gândirii religioase. În cel mai bun caz, apar deschideri, mai mult sau mai puțin exotice, spre
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
coeficient de facilitate, care presupune, e drept, acces prompt, dar și lene mentală, pasivitate, impostură. Internetul e pe măsura acelora care cred că a fi cultivat înseamnă, pur și simplu, a ști. Cunoașterea ca depozit, inteligența ca exercițiu al memoriei, interogația redusă la strictă dexteritate mecanică și la curiozitate primară, toate acestea transformă faptul de cultură în produs de supermarket și efortul de cunoaștere într-o subspecie a shopping ului. Dar a fi cultivat nu înseamnă a ști, înseamnă a ști
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
limbajele mai specializate. Ideea de societate de consum sună acum ca o evidență, pare a fi una dintre figurile de stil cele mai emblematice ale ordinii economice și ale vieții cotidiene din societățile contemporane. Nu-i mai puțin adevărat că interogațiile și dubiile la adresa ei au fost numeroase, iar unii nu au ezitat chiar să-i anunțe decesul. Astfel, la începutul anilor 1990, anumiți observatori semnalează schimbări semnificative, în țările democratice, ale abundenței aflate în criză: pierderea apetitului pentru consum, scăderea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
nu se mai săvârșește fără cunoștințe, fără recul informat, fără o deliberare „savantă”. A trecut vremea cumpărării nevinovate și lipsite de griji; iată-ne ajunși în stadiul reflexiv 10 al consumului erijat în problemă, în obiect al îndoielii și al interogației. Ciclul III desemnează instaurarea consumului ca lume și ca problemă, ca bătaie de cap și conștiință reflectată. Astfel, „stadiul oglinzii” a fost înlocuit cu „stadiul speculativ” al consumului, cel în care comportamentele de cumpărare se efectuează în lumina cunoștințelor „savante
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
ecologică, transport etc.), consumatorii de tip nou se implică personal în modul lor de consum. Dacă faza III favorizează „nebunia cumpărăturilor”, ea asistă, în paralel, la dezvoltarea unui consumator angajat, „responsabil”, pentru care actul cumpărării nu trebuie separat de o interogație etică sau cetățenească. Societatea de hiperconsum este oare minată din interior de aceste noi atitudini? Este ea martora aspirațiilor și a comportamentelor care amenință expansiunea consumeristă? Nu se poate tăgădui că aceste grupuri de cumpărători reprezintă o disidență față de modelul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
construiesc o lume după chipul și asemănarea lor, ele permit totuși judecarea, criticarea și corectarea anumitor excese sau derive ale universului individualist-consumerist. Adevărul este că epoca noastră nu e martora atât a deprecierii tuturor valorilor, cât a unei relansări a interogației morale legate de reculul influenței politicului și al marilor sisteme ale sensului. Pe măsură ce puterea tehnicii și a pieței crește, domeniul etic este reactivat și i se redă demnitatea, după cum o arată dezbaterile asupra biotehnologiilor, avortului și eutanasiei, asupra căsătoriilor gay
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
rigoare și de raționalitate, un apel continuu la a înțelege, a contribui, a înainta pe calea spre adevăr. Mobilizând eforturile și disciplina demonstrației, știința este inseparabilă de o dinamică a transcendenței mereu interogativă, mereu deschisă. Ea deschide calea întrebărilor, relansează interogația și spiritul critic. Prin aceasta, ea constituie una dintre marile forțe ale viitorului care nu va permite fagocitarea culturii de către imperativele spectacolului și de către facilitatea consumeristă. Apoi, întrucât societățile deschise se bazează pe valorizarea inovației, a creației și a reușitei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
stadiului actual al dezvoltării societății socialiste românești și a înaintării României spre comunism. Model de gândire ce poartă însemnele geniului creator, Expunerea se dovedește a fi continentul complexelor idei politice, economice, filozofice, sociologice, istoriografice în deschiderile ce angajează răspunsuri la interogațiile timpului pe care poporul nostru îl scrutează cu rodnice fapte de autentic eroism, răspunsuri la interogațiile pe care le ridică lumea contemporană în ascensiunea ei spre progres social și echilibru moral.“ („Certitudinea devenirii“, Săptămîna, 25 decembrie 1987) TOMESCU Vasile, muzicolog
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ce poartă însemnele geniului creator, Expunerea se dovedește a fi continentul complexelor idei politice, economice, filozofice, sociologice, istoriografice în deschiderile ce angajează răspunsuri la interogațiile timpului pe care poporul nostru îl scrutează cu rodnice fapte de autentic eroism, răspunsuri la interogațiile pe care le ridică lumea contemporană în ascensiunea ei spre progres social și echilibru moral.“ („Certitudinea devenirii“, Săptămîna, 25 decembrie 1987) TOMESCU Vasile, muzicolog „Evenimentul memorabil în evoluția societății românești contemporane, lucrările Plenarei CC al PCR, desfășurate în acest început
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]