1,806 matches
-
sunteți interesat? ă Fiindcă ne confruntăm cu un mic mister în privința prietenei tale Lilia. Un bărbat, unul Constantin Chirliovici, cu numele de familie necunoascut, a acuzat-o că i-ar fi furat o sută de ruble. A fost adusă pentru interogații, însă acuzatorul său a dispărut, iar ea a fost eliberată. ă Pot să v-o spun de pe acum, ea nu este o hoață. ă Te cred. Nu a vrut să primească banii când i-au fost oferiți. Ai auzit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
mort. Nu mai poate pune vorbe bune nimănui. ă Vă rog. Lăsați-mă să-l pe văd pe Osip Maximovici. Goriancikov mi-a spus... ă Ce ți-a spus Goriancikov? O a doua voce, plină de multă voie bună, preluă interogația. Osip Maximovici intră în cameră ascunzând o privire jucăușă în saptele ochelarilor. ă Despre munca pe care o făcea pentru dumneavoastră. Traducerea din Proudhon. Am vorbit despre asta. Osip Maximovici își scoase ochelarii. Fața îi era serioasă în timp ce îl măsura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
o împiedicau să vadă bine, dar, încetul cu încetul, în timp ce mâna câștiga siguranța, ochii i s-au limpezit, și capul câinelui, parcă apărând din fundul unei ape tulburi, i se înfățișă în întreaga lui frumusețe și forță, în misterul și interogația lui. Începând din ziua aceea, Marta îl va iubi la fel de mult pe câinele Găsit cum știm că îl iubește Cipriano. Olarul lăsase în urmă satul, cele trei case izolate pe care nimeni nu le va vedea ridicându-se din ruine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
îi veni în minte că nu se pierduse numai dimineața, obscena frază a subșefului făcuse să dispară ce rămăsese din realitatea lumii unde învățase și se obișnuise să trăiască, de acum înainte totul va fi doar iluzie, absență a sensului, interogații fără răspuns. Îți vine să intri cu furgoneta în zid, se gândi. Se întrebă de ce n-o făcea și de ce n-o va face, probabil, niciodată, apoi începu să enumere motivele. Deși rupt în contextul analizei, trebuie spus că, cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Într-o prostituată din Tyr Cine s-a căsătorit la nunta din Cana? Merovingienii se proclamă regi de drept divin Templierii au legătură cu orice. „Cam confuz“, zise Diotallevi. „Nu știi să vezi conexiunile. Și nu dai importanța cuvenită acelei interogații care revine de două ori: cine s-a căsătorit la nunta din Cana? Repetițiile sunt chei magice. Bineînțeles că am integrat, dar a integra adevărul este dreptul inițiatului. Iată interpretarea mea: Isus nu a fost crucificat, și tocmai de aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
în Europa, criza profundă a conceptului de literatură devine o achiziție românească (subl. a)” (1983, p. 25). Avem de-a face — de fapt — cu o recuperare pe care nici un avangardist român n-ar fi respins-o în anii ’20... Vechea interogație călinesciană este recondiționată din unghiul istoricității formelor estetice și al limbajelor artistice: „Cum a fost posibilă reforma radicală asupra limbajului înfăptuită brusc de Urmuz în premieră mondială într-un timp în care sămănătorismul era în floare, aceasta este întrebarea cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ofițer în administrația harnașamentelor”. Recuperarea protocronistă este explicită în chapeau-ul redacțional „Un caz limită” care preia un fragment din Marin Mincu („Urmînd brusc unei tradiții literare folclorice, avangardismul românesc este, cum ar spune Edgar Papu, protocronic prin Urmuz”), ajungînd la interogații patetic-retorice de genul: „Cum a fost posibilă reforma radicală asupra limbii literare înfăptuită de Urmuz la noi în premieră mondială, într-un timp poetic în care sămănătorismul era în floare?”. Totul e ambalat într-un limbaj de hagiografie autohtonistă („Biblie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
legionară”. Fiecare vers și slovă sunt Înălțătoare, de neuitat, Însă pe mine m-au impresionat cel mai puternic aceste două perechi lexicale din refren: „Garda Căpitanul” și „Țara Căpitanul”. Tot atunci, În 1940, primul care mi-a răspuns la tulburătoarea interogație „Cine-i Căpitanul?” a fost regretatul meu tată. Părintele meu nu dobândise prea multe cunoștințe În istorie, nici În politică, dar știa destule lucruri ca să-mi astâmpere curiozitatea de copil. Însă cel ce avea să mă lumineze deplin asupra Mișcării
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de bere, femei de vis; A fi sau a nu fi, aceasta e Întrebarea? striga, din goana motocicletei, rezolvînd, pentru un moment, prin schimbarea unui semn de punctuație, dilema care, de fapt, Îl omorîse pe Hamlet. Care e Întrebarea? Interogarea interogației, un fel de reducere la absurd a oricărei probleme existențiale. Uneori o urca pe șaua din spate pe Ingrid; cînd aceasta era plecată cu avioanele ei, se găsea, cîteodată, o alta; pînă veneau apele cele mari, era uscat destul, un
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ani, dezmoșteniții și-au construit temple ca să se dezvețe de viață. Cursul omenirii, din începuturi și până acum, a descris un semn de întrebare, un până cînd?, identic istoriei universale. Și oare vom muri cu toții pentru a perfecționa geometria acelei interogații? Dacă instinctul de proprietate ar putea fi smuls din sufletul omului, ar trebui să fim mai repede fericiți, decât să avem regrete. Toate problemele ar fi atunci pe calea soluționării. Decât, optimismul nu este niciodată concluzia istoriei. Ce-au făcut
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
în discursul teologic creștin, unde este foarte ușor să greșești? Cu aceste dileme, ne întoarcem deci la întrebarea inițială: care este elementul propriu al teologiei creștine în raport cu alte forme publice de discurs? Care sunt rigorile creștine ale teologiei? În fine, interogația poate fi răsturnată pentru a chestiona rigorile teologice ale creștinismului. „Dar voi cine ziceți că sunt Eu?”tc "„Dar voi cine ziceți că sunt Eu ?”" Pentru a răspunde acestor întrebări, negoțul intens cu martorii predaniei - cu Scripturile și cu scrierile
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
voi cine ziceți că sunt Eu?” - în chiar epicentrul teologico-politic al imperiului. Ulterior, toate deciziile teoretice luate de marile discipline umaniste și-au câștigat relevanța prin raportul polemic sau mai degrabă simpatetic pe care l-au stabilit cu această persistentă interogație. În orice anotimp al istoriei, teologia creștină a întâmpinat asumpțiile metafizice ale alterității culturale. Deloc întâmplător, gestul s-a bucurat de reciprocitate. De aceea, capacitatea de a stimula apariția unor teologi articulați revine nu doar Bisericii, ci și unei culturi
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
lui Henry probează transparența proprie gândurilor esențiale. Având o natură poetică și o articulare spontană, în țesuturi de germinație solidare, biografia filozofiei henryene invită la multe surprize. Apariție și aparențătc "Apariție și aparență" Eu sunt Adevărul (ESA) debutează printr-o interogație fundamentală asupra naturii adevărului, a cărui specificitate este inevitabil decisă de o prealabilă definiție a ceea ce se arată. Căci fie că adoptăm modelul metafizic al adevărului-corectitudine (rectitudo sola mente perceptibilis, în formula lui Augustin sau, în expresia aristotelică acreditată de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
s-o practice în relație cu istoria umanității, adresând mai întâi întrebări fundamentale pentru a indica profetic, mai apoi, direcții de răspuns. Cu atât mai mult astăzi, într-o lume ce și-a pierdut simțul pentru întrebările ultime (înlocuind clasica interogație întemeietoare „de ce mai degrabă ceva decât nimic?” prin întrebarea cu pseudovaloare de răspuns: „de ce nu?”), teologia poate să redobândească o funcție critică printr-o subtilă alianță cu filozofia hermeneutică. La ce pot fi bune o mulțime de răspunsuri date unor
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
schimbarea a ceea ce se dorește la nivel strategic). Astfel, adaptarea S.E.S. din decembrie 2008, propunerile referitoare la redactarea unei Carte albe europene de securitate și de apărare și reflecțiile în jurul noului Concept strategic al N.A.T.O. ridică multe puncte de interogații. Reîncadrarea pozițiilor și analiza interpretărilor privind problematica strategică europeană trebuie să fie adaptate la orientările Administrației americane, la politica N.A.T.O. și la marile schimbări strategice ale lumii contemporane 25. Redactarea Cartei albe europene de securitate și de apărare poate
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
adeziunii la idealul novator avangardist și neliniștea, angoasa, nesiguranța unui spirit pentru care totul devine de o realitate dureroasă. „Certitudinea universale incertitudini” - despre care vorbea undeva - colorează În profunzime textele-manifest, conferindu-le o inconfundabilă notă de dramatism al implicării, de interogație neliniștită, traducînd un sentiment al fragilității și precarității ființei pe care cei mai mulți dintre confrații de crez au reușit să-l stăpînească oarecum, prin distanțare ironică, sarcasm ori invectivă. Discursul lui Voronca e Întotdeauna fundamental grav, el ia totul În serios
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
printr-o sursă unică, sub forma unei instrucțiuni și e destinată producerii de influență, al cărei efect e corelat în feed-back pe aceeași cale liniară cu sursa; b. modelul deliberativ: informația e introdusă printr-o sursă unică, sub forma unei interogații difuzate în tot grupul, cu scopul de a suscita o dezbatere care să ducă la o decizie. În primul caz, cuplarea informației vehiculate prin feed-back se face în afara grupului, în timp ce în al doilea caz, ea se face în interiorul grupului. Toate
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
lume?” devine mai incitantă în varianta „Cum abordează cititorul ficțiunea și ce fel de efecte produce ea asupra acestuia?”, sau, la rigoare, „Cum a construit-o autorul și care îi este poziția față de propria-i construcție?”. Din perspectiva unor asemenea interogații, nu este greu să ne dăm seama că însuși conceptul de urmă se înfățișează ca polisemic, complex și, în ultimă instanță, ambiguu. De altfel, Paul Ricoeur a sesizat și el anvergura acestei probleme, dovadă că, în studiul său consacrat memoriei
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
său, avantajele pe care le prezintă noțiunea de urmă. Convins de faptul că funcția medierii lingvistice este infinit mai nuanțată și mai complexă decât aceea a unui ecran de netrecut, plasat între noi și lucruri, teoreticianul lansa următoare serie de interogații: Avem într-adevăr de-a face cu un ecran format dintr-un ansamblu de reprezentări, convenționale și, în consecință, opace față de referent? Sau mai curând cu o serie de pendulări între unități care poate nu sunt unități și pentru a
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
o dominantă epistemologică la una ontologică. Cu alte cuvinte, de la probleme legate de cunoaștere, la chestiuni care privesc diversele „moduri de a fi”. Nu trebuie să ne surprindă, așadar, faptul că, în epoca actuală, își fac din ce în ce mai mult simțită prezența, interogații post-cognitive, de tipul: • Ce este o lume? • Câte tipuri de lumi există, cum sunt ele alcătuite și prin ce se deosebesc între ele? • Ce se întâmplă când diferitele tipuri de lumi intră în conflict sau când granițele dintre ele sunt
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
rămâne faptul că, dincolo de fantezismul fără limite, de sentimentalismul înecat în râs, de umorul absurd și instinctul sigur al ironiei, întrebările „protagonistei” trimit - chiar dacă într-o manieră antimetafizică - la imaginea perisabilității și degradării care pândesc, deopotrivă, organicul și mecanicul. O interogație de felul celei care încheie pasajul citat mai sus („cum poate fi cineva liber când e făcut din celule?”), cu toată aparenta sa ingenuitate, aduce sugestia degradării cu cel puțin tot atâta pregnanță ca și lamentația ce urmează: „curând, curând
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
la fiare vechi/or să îmi crape farul și becul ars o să-mi atârne de două firișoare de liță.” De aceea, în ciuda incontestabilei ludicități, care ne trimite cu gândul la tehnici specifice desenului animat, cu greu am putea afirma că interogațiile motocicletei sunt pe de-a-ntregul „comice”. Rămâne în schimb un fapt incontestabil acela că Mircea Cărtărescu reușește și aici să submineze prestigiul cuvântului ca Logos. În plus, limbajul - apropiat de cel cotidian - rămâne, în ansamblu, perfect inteligibil, la antipodul obscurității
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
În plus, din momentul în care poezia nu mai este considerată un spațiu privilegiat al cunoașterii, accentul se deplasează pe chestiuni care privesc diversele moduri de a fi. Practic, se trece de la o dominantă epistemologică la una ontologică, esențiale devenind interogațiile post-cognitive de tipul celor enumerate de Brian MacHale (Ce este o lume?, Câte tipuri de lumi există, cum sunt ele alcătuite și prin ce se deosebesc între ele?, Ce se întâmplă când diferitele tipuri de lumi intră în conflict sau
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
caracteristicile sale, despre stările interioare, despre relațiile cu ceilalți, despre mediul său de viață etc., ceea ce nu se întâmplă în alte zone ale cunoașterii. Doar metaforic se spune că savanții pun întrebări naturii și cosmosului. Culegerea de informații relevante prin interogația directă nu este posibilă nici măcar în relația cu animalele superioare. Numai existența conștiinței (reflexivității), a comunicării prin simboluri și, în special, prin limbă face posibilă cunoașterea prin interogarea nemijlocită a obiectului vizat de cercetare. Iar dacă adăugăm faptul că, în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
leagă, acum, de gramatică, aceea ce arată „alcătuire” și Învață pe toți În ce fel se poate face ceva fără greșeală. Invocarea muzei, convenție veche, ascunde la Ienăchiță Văcărescu o reală neliniște În fața foii albe. Cum să-ncep? este marea interogație a scrisului său. A face, a nu face constituie autentica lui dilemă și versurile, puține la număr, repetă dilema sub mai multe chipuri. O regăsim formulată mai limpede În următoarele stihuri din Gramatică: „Și ce voiesc cum poci s-arăt
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]