1,350 matches
-
nu restituirea este miza acestui mesaj. Numai afirmația alegerii pisicilor contează, alegere garantată de forma eliptică aleasă. Această "sintaxă afectivă", care ajunge la o contracție a structurii logico-gramaticale și la o formă eliptică, este mai sensibilă în utilizările exclamative și interogative ale ipoteticelor trunchiate care nu comportă decît Dacă p, și care adoptă în general două forme: • [Ah dacă p!] pentru exclamative: T39 Ah, dacă Mother Boyle ar fi la fel de călduroasă ca și încălțămintea ei! (Columbia.) • [Și dacă p?] pentru forma
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ale ipoteticelor trunchiate care nu comportă decît Dacă p, și care adoptă în general două forme: • [Ah dacă p!] pentru exclamative: T39 Ah, dacă Mother Boyle ar fi la fel de călduroasă ca și încălțămintea ei! (Columbia.) • [Și dacă p?] pentru forma interogativă de suprafață: T40 Și dacă adevărata frumusețe ar veni din interior? (Vichy Célestin) În T40 interogația este foarte aproape de exclamație. În ambele cazuri, elipsa lui q este factor de expresivitate și, ca și în T34, restituirea elementului absent nu este
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pe de altă parte concluzia pare să decurgă din co-observația enunțătorului și a co-enunțătorului ei, reiese că această concluzie E2 este dată ca o co-concluzie a lui E2 și a co-enunțătorului ei. (2001: 141-142) În explicație, combinația prezentativului și a interogativului DE CE conduce la construcția finală a unei credințe împărtășite care înlocuiește diferența de cunoștințe de la începutul chestionării inițiale. Explicația se încheie cu un consens cu privire la faptele observate și la cauzalitatea care le leagă. IATĂ pune accentul (focus-ul) pe consecință. Consensualitatea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în vedere două tipuri de DE CE?: cele care reiau un element anterior și re-schematizează problema pusă, și cele care, nedispunînd de cotextul anterior, operează direct schematizarea problemei (DE CE p?), adesea prin intermediul pseudo-întrebărilor. Structura canonică completă este deschisă de un DE CE interogativ interogație adevărată în dialoguri sau interogație falsă (numită și "retorică") în structurile monologale -, urmată de unul sau mai multe răspunsuri în DEOARECE, ca în T3: T3 De ce sînt atît de frumoasă? / Pentru că stăpînul meu mă spală. Numeroși cercetători sînt de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
alta populară. În afara narațiunii, există și alte tipuri de enunțuri care nu conțin mărci legate de enunțare: proverbele, articolele de dicționar, legile fizicii etc. În ceea ce privește enunțarea, legătura sa cu subiectivitatea locutorului se concretizează și în particularități sintactice și semantice: vocativ, interogativ, enunțuri neterminate, substantive care califică etc. Naratorul își poate manifesta punctul de vedere și prin substantive ce califică și prin prezentul istoric (sau de narațiune), ale căror posibile valori stilistice sunt comentate nuanțat, îndeosebi efectul de transfocare, exploatat de pildă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
altă realitate în afara lui. Acest gol se manifestă de asemenea în sintaxă, având în vedere că lipsesc două complemente directe ("își închipuie că dvs (ø)", "ea și-o fi închipuit (ø)"), adică nimic nu poate satura întrebarea deschisă de pronumele interogativ ("să înțeleagă ce")166. 4.6. Ghilimelele În scris, modalizarea autonimică prin ghilimele este cea mai discretă și cea mai frecventă. În timp ce majoritatea modalizatorilor ("într-un fel", "mă scuzați de expresie"...) se inserează în firul discursiv, plasându-se pe un
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cea a discursului care citează, discursul citat nu mai are autonomie în discursul indirect. Asistăm la dispariția exclamațiilor, a interogațiilor, a imperativelor... din discursul citat. Se știe că orice enunțare este afectată de o modalitate globală (orice frază este fie interogativă, fie asertivă, fie exclamativă, fie imperativă) care definește o anumită relație dintre interlocutori. În măsura în care citatul din discursul indirect nu mai are autonomie enunțiativă, el pierde această modalitate și se confundă cu discursul care citează. Este cea mai vizibilă consecință a
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Nu-i putea crede pe Barricini în stare să omoare. La drept vorbind, erau dușmanii familiei sale, însă avea nevoie de pagube grosolane din partea compatrioților săi ca să le atribuie un asasinat 202. În (b), dacă nu ținem seama de enunțul interogativ ("Dar pe cine să se răzbune?"), ar fi de ajuns să adăugăm un verb introductiv de expresie pentru a trece în discursul indirect. Ceea ce este total exclus în (a). 5.8. Funcțiile discursului indirect liber După cum s-a putut vedea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
afective nu au un semnificat bine delimitat: este periculos să se stabilească diferențe nete între respingător, dezgustător, execrabil... sau minunat, splendid, genial... J.-C. Milner (op.cit.) asociază această distincție dintre două tipuri de adjective cu cea dintre structurile exclamative și interogative, a căror interpretare este complementară. Dacă enunțătorul pune o întrebare, adică cere o informație, este pentru că el ignoră valoarea de adevăr a propoziției și așteaptă ca răspunsul să plaseze sau nu grupul nominal în categoria vizată; astfel, când întreabă: Luc
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Prin urmare, este suficient ca interogația să devină "retorică" (să formeze o aserțiune deghizată) ca să facă să apară cele mai subiective adjective. Dacă: * ? Luc este minunat? pare ciudată, întrebarea retorică: Luc nu este minunat? este perfect naturală. Contextele exclamative și interogative permit o clasificare a interpretărilor "subiective" și "obiective". Dacă anumite adjective (cf. drăguț) sunt compatibile cu ambele interpretări, în funcție de cotext, altele sunt mai stabile: prin excelență, minunat este subiectiv și pătrat este obiectiv. De aceea, acesta din urmă nu poate
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Graal, viziunea artistului este cea care umple cupa aceasta dându-i viață. Piciorul paharului devine un pretext pentru lansarea unei invitații halucinante, magice la dans. Constant Tonegaru surprindea și el într-o tonalitate discursivă, folosindu-se uneori de un ton interogativ, imagini din existența comună: " - Câți morți mai sunt la ecuator?/ Pe vremea mea/ un blând guvernator era mutat/ disciplinar." (Scrisoare deschisă). O adevărată estetică a banalului regăsim și la Caius Dobrescu " Într-o dimineață am/ stins cazanul de la baie - slavă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
harșt!... taie gâtul/ leului (...)" sau de la cele adresative care repun în drepturi limbajul străzii: "băi, ăla, ce te bagi în/ față, stai/ jos", la interogațiile dezarticulate: "păi, aici, în/ ce an suntem/ noi/ ?... " (Inimă de raze), în cazul cărora intonația interogativă capătă un fel de existență autonomă detașându-se de textul propriu-zis, pe care ar trebui să-l însoțească, prin plasarea semnului de întrebare pe un vers distinct. Într-o oarecare măsură textul se supune unui proces de disecție demonstrativă pentru
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
vreo dezbatere, ar fi eclipsat de frumoșii și de flecarii care umplu microfoanele fără a spune barem o singură propoziție adevărată. „Vorbirea e mare, dar Tăcerea e și mai mare”, susține undeva Carlyle. Tăcerea provoacă. în fața celui care tace devii interogativ și chiar neliniștit. Ce ascunde acest om?, te întrebi. Tăcerea e acumulare de întîmplări nespuse; - o epică reprimată. De aceea e mai densă decît vorbirea. Tăcerea e ca o stihie la pîndă. Pare amorțită, domesticită, dar, imprevizibilă în esență, s-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și a meselor): „Accept că am diabet zaharat dar nu pot face toate acestea”. Astfel, majoritatea pacienților vor opune în continuare rezistență la aderarea la dietă. În plan comportamental, aceasta fază se manifestă printr-o susceptibilitate crescută, îndoială și tendințe interogative; aceștia întreabă despre același aspect sau problemă legată de tratament mai multe persoane ale echipei medicale. De asemenea, pacientul are și tendințe interpretative (interpretând greșit unele răspunsuri în goana lui după „certitudini”). În acestă fază, anumite greșeli intenționate în managementul
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
de teorie literară și poetică, absolut necesare pentru ca demersul să capete o dimensiune pe măsură. Un simplu inventar al tuturpr noțiunilor cu care se operează În condițiile predării-Învățării Limbii și literaturii române, Îl pune pe oricare Învățăcel Într-o stare interogativă și nu trebuie să mire pe nimeni o asemenea situație. Ele se asimilează prin repetiție, dar la o cunoaștere absolută a acestora și o operare cu acestea În orice condiții și oricând, este de domeniul fanteziei. Un pedagog american, pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se Îmbogățește cu alte date pe care tânăra copilă nu și le poate explica: „ Și cald, și rece, uite, că-mi furnică prin vine; În brațe n-am nimica și parcă am ceva...” Două din strofele acestei secvențe au caracter interogativ: „ Oar’ ce să fie asta? Întreabă pe bunica: O ști vreau leac ea doară... o fi vreun zburător! Or aide l-alde baba Comana or Sorica, Or du-te la moș popa, ori mergi la vrăjitor...” punând În mișcare un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Garcia sfidează rotisorul consumist până la capăt și cultivă un tip de dramaturgie care devine analiză socio-politică. Montaj cinematic al realității tranșate în mușcătura unui senviș sau în jucăriile care dau dependență. Rodrigo Garcia folosește poziția de editorialist implicat a dramaturgului interogativ. Pentru Garcia, a scrie e echivalent cu a avea o atitudine „rea“ față de tot ce e predat, datat, acceptat fără nici un fel de reacție. L-V:8-16 este spectacolul îmblânzirii și cumințirii reacțiilor spontane Ioana Păun percepe textele lui Garcia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
facilitator-ajutătoare a rolului de profesor"107. Contextul școlar devine scena unor schimburi și împărtășiri care pornesc de la inițiativele, dorințele, convingerile și dilemele elevilor, iar lecțiile sunt orientate și în funcție de curiozitățile și reacțiile elevilor. Remarcăm, astfel, în procesul instructiv-educativ încurajarea spiritului interogativ al elevilor și implicarea acestora în alegerea metodelor de predare-învățare și în stabilirea regulilor clasei. Profesorul utilizează uneori texte neprelucrate și stimulează discuțiile pe baza lor, manifestă el însuși conduitele pe care le așteaptă de la elevi, cere elevilor să transfere
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o grupare paradigmatică prin provocarea teoretică a convențiilor artei și istoriilor ei160. Într-un interviu realizat de Catherine Millet în 1971 pentru revista Art Vivant, editorii grupului Art & Language propun o distincție critică între două componente ale logicii artei: una "interogativă" (uzitată de Reinhardt în anii '50 și în special de Judd și LeWitt în anii '60) și alta de pură "celebrare a plasticii" (specifică tradiției postbelice americane, reprezentată de Pollock, Johns, Newman, Stella și alții). Componenta "interogativă" nu a pus
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
logicii artei: una "interogativă" (uzitată de Reinhardt în anii '50 și în special de Judd și LeWitt în anii '60) și alta de pură "celebrare a plasticii" (specifică tradiției postbelice americane, reprezentată de Pollock, Johns, Newman, Stella și alții). Componenta "interogativă" nu a pus sub semnul întrebării doar modurile de "celebrare ale plasticii", ci, întrebuințând ideea husserliană de epoché, s-a problematizat pe sine însăși. Una dintre consecințele acestei (auto)problematizări, care a fost teoretizată de către Art & Language, este înțelegerea limbajului
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
patru concepte operative: Nomads (Nomazi), Reclaim the Street (Reclamarea străzii), Ready to Wear (Gata de purtat) și Experimental University (Universitatea experimentală). În cadrul secțiunii Nomads, solicitând propunerea artistului și profesorului de origine poloneză Krzysztof Wodiczko de a desfășura conceptul de "design interogativ", a fost prezentat proiectul Homeless Vehicles, realizat pe baza unor cărucioare de cumpărături modificate prin asocierea compartimentelor de adunat recipiente reciclabile cu ideea funcțională a unei mini-locuințe mobile pentru persoane fără adăpost. Gândite ca instrumente de supraviețuire în spațiul urban
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
oricărei forme de existență, cunoaștere sau putere, punând accentul pe caracterul, dimpotrivă, construit al acestora și creând, astfel, noi posibilități ale gândirii și acțiunii umane. Astfel, apreciază McKerrow, Foucault își asumă o "analiză istorică non-tradițională"707, întrucât, în demersul său interogativ vizavi de caracterul "totalizator"708 al oricărei istorii intelectuale tradiționale, filosoful se concentrează, îndeosebi, asupra "discontinuităților"709 inerente oricărei istorii intelectuale a omenirii și are în vedere identificarea rațiunilor pentru care anumite relații sociale se configurează, desigur, în detrimentul tuturor celorlalte
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ale intonației/ pauzelor/ întreruperilor etc. Ele sunt folosite în contexte diferite, care le diferențiază la nivel funcțional. Semnele de punctuație 22 din limba română sunt: * punctul marcă a sfârșitului unei construcții enunțiative: Plouă.; * semnul întrebării marcă a sfârșitului unei construcții interogative: Unde? sau semn valorificat în transcrierea unui dialog pentru a sugera nedumerirea, privirea întrebătoare etc.; * semnul exclamării marcă a sfârșitului unei construcții exclamative: Ce frumos! sau semn valorificat în transcrierea unui dialog pentru a sugera mirarea, bucuria etc.; * semnul întrebării
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a sugera nedumerirea, privirea întrebătoare etc.; * semnul exclamării marcă a sfârșitului unei construcții exclamative: Ce frumos! sau semn valorificat în transcrierea unui dialog pentru a sugera mirarea, bucuria etc.; * semnul întrebării urmat de semnul exclamării marcă a sfârșitului unei construcții interogative exclamative (Plouă?!) sau semn valorificat în transcrierea unui dialog pentru a sugera surpriza, îndoiala etc.; * punctul și virgula marcă a raportului de coordonare la nivelul frazei: "De îndată ce intră în odaie, o cuprinse neliniștea; totul i se părea atât de ciudat
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
intră și toate adjectivele pronominale: adjectiv pronominal demonstrativ: această idee; adjectiv pronominal posesiv: ideea sa; adjectiv pronominal nehotărât: altă idee; adjectiv pronominal negativ: nici o idee; adjectiv pronominal de întărire: el/ copilul însuși; adjectiv pronominal relativ: știe care idee...; adjectiv pronominal interogativ: care idee?. Categoriile gramaticale ale adjectivului sunt genul, numărul și cazul (preluate de la substantivul determinat și marcate prin desinențe și prin cuvinte-flectiv: fata cea frumoasă genul feminin, numărul singular, cazul nominativ/ acuzativ sunt marcate prin cuvântul-flectiv cea și prin desinența
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]