2,026 matches
-
de curând s-a abținut de la luptă. În sfârșit, Ion Brătianu izbutește să disloce pe câțiva liberali din jurul lui Dumitru Brătianu și a coaliției, dar curentul opoziționist crește. și Mihail Kogălniceanu începe să devie suspect opoziției. Mihail Kogălniceanu anunțase o interpelare guvernului în chestiunea expulzării românilor ardeleni, dar Kogălniceanu nu o dezvoltă. Amânările se succed sub felurite pretexte, până ce Filipescu pierde răbdarea și atacă pe Kogălniceanu în Epoca. Conul Mihalache este atacat subțire și pus în lumina bănuielii că s-a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
guvernul. În public circula vestea cum că Kogălniceanu vânduse iarăși guvernului câteva pietre din nesfârșita sa colecție de rămășiți arheologice cu cari se slujea în ocaziile grele. Această notiță a avut darul să hotărască pe Mihail Kogălniceanu ca să-și dezvolte interpelarea. Ziua cea mare sosește. Ziarele opoziției anunță cu zgomot dezvoltarea interpelării. Tribunele Camerei sunt arhipline. În vechiul local din Dealul Mitropoliei, oamenii stau ca sardelele. Doamnele, cari au umplut până la ul timul colțișor al tribunei lor, se revarsă pretutindeni, până
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
câteva pietre din nesfârșita sa colecție de rămășiți arheologice cu cari se slujea în ocaziile grele. Această notiță a avut darul să hotărască pe Mihail Kogălniceanu ca să-și dezvolte interpelarea. Ziua cea mare sosește. Ziarele opoziției anunță cu zgomot dezvoltarea interpelării. Tribunele Camerei sunt arhipline. În vechiul local din Dealul Mitropoliei, oamenii stau ca sardelele. Doamnele, cari au umplut până la ul timul colțișor al tribunei lor, se revarsă pretutindeni, până și în tribuna presei. Aerul este greu respirabil. În sfârșit, ședința
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
nu a venit. Ce să fie? Nu cumva este iarăși trădare? Zgomotele sinistre încep să circule. Ca întotdeauna se găsesc, și de astă dată, oameni bine informați cari afirmă cum că conul Mihalache s-a aranjat cu Ion Brătianu. Deci interpelarea nu se va face. Minutele de enervare trec încet. La biurou, secretarii îndeplinesc cerințele regulamentului, se citește apelul nominal, se citesc comunicările, sumarul ședinței precedente etc. În acest moment, Mihail Kogălniceanu apare purtând sub amândouă brațele teancuri de volume, dosare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ochii, câteva sute de perechi, sunt îndreptați asupra sa. Toată lumea se așteaptă la o teribilă bătălie parlamentară. În sfârșit! Glasul gutural al președintelui, general Dimitrie Lecca, răsună: „Intrăm în ordinea zilei. Domnul Mihail Kogălniceanu are cuvântul spre a-și dezvolta interpelarea“. O mișcare prelungă se face în Cameră. Conul Mihalache se scoală și, cu brațele pline de documente, pornește către tribună. Doi ușieri îl urmează, încărcați de asemenea. E formidabil. Acest om era o puternică autoritate, era o forță covârșitoare care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Conul Mihalache se scoală și, cu brațele pline de documente, pornește către tribună. Doi ușieri îl urmează, încărcați de asemenea. E formidabil. Acest om era o puternică autoritate, era o forță covârșitoare care acapara și robea. și conul Mihalache începe. Interpelarea a durat vreo oră și s-a sfârșit în mijlocul decepției generale. Conul Mihalache, desfășurând o însemnată erudiție specială, a interpelat viguros guvernul... de la Budapesta?!... Pe când marele orator vorbea atacând pe unguri dar ocrotind guvernul din București, răsună de sus, de pe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
alții. Rosetti și cu mine - urmează Brătianu - am dezbrăcat lucrătorii de la Românul ca să nu se ducă la manifestație, fiindcă opera era a conservatorilor cari voiau să răstoarne guvernul liberal al lui Ion Ghica spre a-i lua locul. Cu această interpelare, junimiștii sunt în opoziție. Ion Brătianu, văzând că numărul adversarilor săi sporește în chip considerabil, întrebuințează una din acele manevre care i-a reușit de multe ori. O întrunire intimă a majorităților din Cameră și din Senat e convocată în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cumnați: Jack Negruți și D.R. Rosetti (Max), revistă intitulată Zeflemelele. De la Cer cuvântul și Ai cuvântul, aceasta era întâia revistă ce se juca în București. Violențele din presă trec acum în Parlament. Nicolae Fleva este eroul opoziției la Cameră, toate interpelările și cuvântările lui provoacă furtuni spăimântătoare. Liberalii sunt furioși contra lui și-l acoperă de invective. Din cauza acestor violențe, un duel cu pistolul se face între Mihail Ferikide, ministru de Externe și Nicolae Fleva. Fleva este rănit la mâna dreaptă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Anghelescu, era direct implicat. Toate aceste destăinuiri erau atât de adevărate, încât Ion Brătianu fu nevoit să ceară demisia generalului Anghelescu și să-l înlocuiască cu generalul Berendeiu. [furtunile parlamentare] La deschiderea Camerei, Nicolae Fleva adresează, pe această chestie, o interpelare primului ministru, în același timp cere dosarele furniturilor de la Ministerul de Război. Ion Brătianu refuză să le dea, declarând că: „opoziția vrea dosarele pentru ca inamicii țării să vadă secretele apărării noastre naționale“. Frază nenorocită, care stârnește o furtună îngrozitoare. De
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
declarând că: „opoziția vrea dosarele pentru ca inamicii țării să vadă secretele apărării noastre naționale“. Frază nenorocită, care stârnește o furtună îngrozitoare. De acum scandalurile parlamentare se țin lanț, până ce Camera e dizolvată. În ziua de 20 noiembrie, Fleva își dezvoltă interpelarea. De la început până la sfârșit, Camera fierbe ca o oală de smoală. Însă dosarele au fost refuzate. șeful guvernului apără pe generalul Anghelescu, spunând că este o somitate militară. În urmă e nevoit să consimtă la alegerea unei comisii de anchetă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ca jandarmii să se retragă. Cu încetul, lumea se retrage din curtea Palatului, dar masa populară umple Calea Victoriei între Bulevard și Episcopie, până noaptea târziu. Pe când acestea se petreceau pe stradă, la Cameră, Constantin Nacu, ministrul de Interne, răspundea unei interpelări a lui Tache Ionescu. În această clipă se aude un zgomot de voci de afară, iar Nicolae Fleva, Gheorghe Vernescu și alți deputați din opoziție intră agitați. Fleva strigă: — Pe când dumneavoastră discutați aci, poporul e măcelărit afară!... Iar Gheorghe Vernescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
tăios și își stăpânea patima care, totuși, se simțea că clocotește în el. Apostrofele lui biciuitoare pentru adversari stârneau, deodată, furtuni vijelioase. În ultimele luni ale guvernului și ale regimului lui Ion Brătianu, a vorbit de pe banca ministerială răspunzând unei interpelări a opoziției. Luptele erau foarte îndârjite, căci opoziția dădea cele din urmă și mai crâncene asalturi pentru răsturnare. Eugeniu Stătescu era acuzat că a pus justiția în serviciul guvernului. Eugeniu Stătescu răspunde și aruncă fraza: — Opoziția a pierdut dreptul la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Constantin Dissescu au trecut în opoziția liberală. Alți tineri precum Toma Cămărășescu, Ion Rădulescu de la Ploiești etc. au încercat să facă opoziție, dar fără a se fixa. Dezagregarea partidului guvernamental începe. Nicolae Fleva pornește la luptă cu o serie de interpelări cari se succed și fac deznă dejdea guvernamentalilor. Conservatorii, care pândeau puterea, stau în umbră și trimit înainte oameni noi ca Gheorghe Panu, Gheorghe Paladi etc. sau liberali cunoscuți și populari ca Nicolae Fleva, Constantin Grigorescu de la Ploiești, Gheorghe Mârzescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Informații despre Eugeniu Stătescu și alți fruntași liberali: Eugen Stătescu, ministrul Justiției, este unul dintre cei mai combativi și trece drept un om foarte veninos. Lui i se datorește epitetul „colectiviști“ dat liberalilor. Într-o zi, la Cameră, răspunzând unei interpelări, a spus că membrii partidului liberal formează o colectivitate care lucrează pentru țară. De a doua zi cuvântul a fost răstălmăcit. și cel puțin treizeci de ani după aceea liberalii n-au mai fost cunoscuți în politica internă decât sub
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ziua de 20 ianuarie. Este de prisos să spunem marea impresiune produsă de jocul artistului neîntrecut al Italiei. La Senat, Dimitrie Ghica (Beizade Mitică) interpelează guvernul în urma zvonurilor ce au început să circule cum că Rusia pretinde României Basarabia. Iată interpelarea anunțată în urma comunicării făcute în Camera Comunelor de către guvernul englez cum că, între condițiile de pace ale Rusiei este și „Independența României cu indemnitate teritorială suficientă“. „...Subsemnatul interpelez pe domnii miniștri: 1) A face cunoscut Senatului dacă a participat întru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
preliminare de pace]; 2) Dacă aceea condițiune este de natură a îngriji pe români și dacă guvernul ne poate asigura că integritatea teritoriului patriei noastre, așa cum există astăzi, are să fie respectată și menținută.“ La Cameră, profesorul Vasile Alexandrescu-Urechia face o interpelare la fel. Bineînțeles aceste interpelări ereau anunțate din inițiativa guvernu lui, care voia să silească pe ruși a-și da pe față jocul. în ziua de 20 ianuarie, după propunerea lui Mihail Kogălniceanu, susținută de Ion Brătianu, se ține o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
aceea condițiune este de natură a îngriji pe români și dacă guvernul ne poate asigura că integritatea teritoriului patriei noastre, așa cum există astăzi, are să fie respectată și menținută.“ La Cameră, profesorul Vasile Alexandrescu-Urechia face o interpelare la fel. Bineînțeles aceste interpelări ereau anunțate din inițiativa guvernu lui, care voia să silească pe ruși a-și da pe față jocul. în ziua de 20 ianuarie, după propunerea lui Mihail Kogălniceanu, susținută de Ion Brătianu, se ține o ședință secretă a Senatului, la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ar fi bunăvoința, este silit, de guvernul său și de voința armatei ca să nu facă României concesiuni pe această chestie. După trei zile de o mare și legitimă emoțiune Senatul, în ședința de la 26 ianuarie, după ce Dimitrie Ghica își dezvoltă interpelarea și îi răspunde ministrul de Externe Kogălniceanu, votează cu apel nominal, pe față și cu unanimitate de 46 voturi, următoarea moțiune semnată de Dimitrie Ghica, Dimitrie Sturdza și Vasile Boerescu. „Moțiune Ascultând explicările Ministerului în privința dispozițiunilor ce a arătat guvernul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mare. Opoziția îndreaptă loviturile în contra cabinetului precedent Brătianu-Boerescu, iar liberalii, precum Gheorghe Chițu, N. Fleva și alții atacă pe Vasile Boerescu, acuzându-l că a primit instituirea Comisiunii mixte pe care, de altfel, o combătuse delegatul României în Comisiunea dunăreană. Interpelări sunt dezvoltate la Senat și Cameră, iar din dezbateri iese cam micșorat Vasile Boerescu. Ion Brătianu, simțindu-se atins de toate aceste împrejurări și mai ales de faptul că fratele său Dumitru - actualul președinte de Consiliu - nu a luat cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
bătrână. Această greșeală a apărut în l’Indépendance Roumaine cu data de 9/21 iunie 1881. Atacurile fățișe împotriva cabinetului Dumitru Brătianu încep. Mai ales Senatul îi este hotărât ostil. întâiul atacat este ministrul de Rezbel, generalul Slăniceanu. În urma unei interpelări a lui Petre Grădișteanu care-l acuza de nereguli la o licitațiune, Senatul votează moțiunea de blam cu 27 voturi contra 4. E drept că ministrul nu a tăgăduit faptele ce i s au imputat, a declarat numai că el
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Art. 47. Fiecare din Adunări are dreptul de anchetă. Art. 48. Adunările au dreptul de a amenda și de a despărți în mai multe părți articolele și amendamentele propuse. Art. 49. Fiecare membru al Adunărilor are dreptul a adresa miniștrilor interpelări. Art. 50. Oricine are dreptul a adresa petițiuni Adunărilor prin mijlocirea biuroului sau a unuia din membrii săi. Fiecare din Adunări are dreptul de a trămite miniștrilor petițiunile ce-i sunt adresate. Miniștrii sunt datori a da explicațiuni asupra coprinderii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
d-ni senatori, am primit o telegramă din partea onor. președinte al Camerei Deputaților. Dați-mi voie să v-o citesc: D-lui președinte al Senatului! Am onoarea și fericirea a-ți comunica următorul fapt, național: Astăzi Camera, în urmă unei interpelări, a proclamat pe Măria-Sa Regală de REGE AL ROMÂNIEI. Îndată după aclamare Camera a trecut în secțiuni pentru a transforma propunerea în proiect de lege, care se va vota îndată. Trăiască România! Trăiască Majestățile Lor Regele și Regina! Președinte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a mărit scandalul a fost sinuciderea generalului de artilerie, Sică Popescu. Într-o scrisoare adresată soției lui, generalul se declara nevinovat și explica gestul disperat, prin bănuielile de care se vedea înconjurat. Generalul Sică Popescu era rudă cu Virgil Madgearu. Interpelarea doctorului N. Lupu a determinat votarea unei moțiuni prin care se cerea instituirea unei comisii de anchetă parlamentară. În comisia de anchetă nu a figurat nici un membru al majorității liberale, care din punct de vedere politic să reprezinte ceva. Chiar
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
ale tinerilor, după izbucnirea conflictului aceleași valori și persoane erau demonizate), acei deținuți care aveau o fire mai slabă și la care instinctele de apărare și supraviețuire erau mai pregnante au cedat și au trecut de partea agresorilor la prima interpelare. Totuși, aceste cazuri au fost foarte puține, cele mai notabile fiind ale lui Pafnutie Pătrășcanu, Maximilian Sobolevschi, ambii fiind ulterior implicați în procesul Țurcanu și executați de regim, dar și al lui Nicolae Călin Zaharia. În ceea ce privește bătaia propriu-zisă, prima fază
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
atenție, cauzată de programul încărcat și statutul special, de inconsecvența vieții unui scriitor faimos. Fără să-mi fie foarte clar de ce, am izbucnit amândoi într-un hohot de râs care m-a relaxat pe moment. Părea obișnuită cu astfel de interpelări - corpul profesoral al facultății fiind compus și din alți inconsecvenți care nu-și aminteau numele unor studenți. M-am simțit dubios, realizând că mă apropiam de acel moment al vieții când ceream ajutorul unor persoane pe jumătate vârsta mea. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]