KorAP: Find »[drukola/base=interpersonal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...35 36 37 ...169 >

4,210 matches

Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590

legat de evitarea persoanelor care m-au frustrat, m-au dominat, și alegerea acelora care m-au acceptat, m-au ocrotit, mi-au oferit sentimentul securității și al Împlinirii mele. Din acest motiv, se poate spune că la baza preferinței interpersonale stau sentimentele de atracție, simpatia, sau sentimentele de respingere, antipatia. Prin acest aspect, esențial În relațiile interumane, Psihologia Morală dovedește calitatea de a explica Într-un fel particular acest tip de relație, dincolo de aspectele sale exterioare, intrând În sfera interiorității

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
de atracție, simpatia, sau sentimentele de respingere, antipatia. Prin acest aspect, esențial În relațiile interumane, Psihologia Morală dovedește calitatea de a explica Într-un fel particular acest tip de relație, dincolo de aspectele sale exterioare, intrând În sfera interiorității umane. Preferința interpersonală, dincolo de aspectele legate de experiența personală, mai are și o altă dimensiune. Eu sunt atras de anumite modele ideale sau, mai exact, de anumite persoane care reprezintă pentru mine modele idealizate, către care tind și cu care doresc să mă

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-mi impuse de nimeni. Opțiunea mea pentru condiția prometeică a Eului meu este exprimată de Lamartine În admirabilele sale versuri: Borné dans sa nature, infinie dans ses voeux L'homme est un Dieu tombé qui se souvient des cieux. Preferința interpersonală este, În plan ideal, nostalgia originilor, În plan interior, nevoia plenitudinii, iar În plan exterior, nevoia de a-fi-conform-cu o anumită imagine exemplară, respectată și admirată. În felul acesta pusă problema, situația prometeică se dovedește a fi cu totul altceva decât

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
este starea de neliniște legată de Împlinire și pe care o putem considera un complex prometeic, de data aceasta cu aceeași semnificație pe care o are În formarea persoanei umane și complexul oedipian. Putem afirma, din acest moment, că preferința interpersonală depinde de factori externi, circumstanțiali, dar și de factori interni, reprezentați atât de complexul oedipian, cât și de complexul prometeic. Pe aceste considerente, Eu Îmi aleg partenerul, sau am anumite preferințe În sensul acesta, În raport cu modul de realizare al complexului

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
cu persoane care adesea au aceleași probleme psihologice și morale ca și mine sau de altă natură. Această atracție este dată de nevoia unei compensări reciproce a problemelor noastre similare (traumatisme afective, carențe emoționale, frustrări, eșecuri etcă. O asemenea preferință interpersonală are un caracter predominant nevrotic și ea nu poate dura În timp, ci, d Dimpotrivă, va duce destul de rapid la situații conflictuale Între cei doi parteneri, sfârșind prin separarea acestora. Situația prometeică pozitivă se realizează prin alegerea și descoperirea modelului

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
Situația prometeică pozitivă se realizează prin alegerea și descoperirea modelului uman ideal cu care dorești să te identifici, la care aspiri și pe care lupți să-l poți dobândi. De regulă, ca cel mai general exemplu, acest tip de preferință interpersonală este realizat În relația maestru-discipol. Se poate vedea acum destul de clar faptul că Între complexul lui Oedip și complexul lui Prometeu nu este nici un fel de contradicție, mai mult chiar, se poate spune că ele sunt complementare și necesare Eului

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
moral-prometeică. Acest aspect al persoanei umane este dat de faptul că ea este În mod permanent dublată de un alterego, care o reprezintă și de care este inseparabilă. Vom analiza această temă În continuare. Rămânând Însă cantonați În sfera preferinței interpersonale, vom admite că atât Întâlnirea, cât și relația de intimitate a unei persoane cu o altă persoană sau cu ceilalți este legată de existența unui model intern ideal, depozitat În Supra-Eul moral. El este rezultatul experienței aspirațiilor individului. Acest fapt

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
cele de mai sus, că persoana mea este o problemă de conștiință pentru mine, dar și o problemă de relație, de acord, pentru cei care vin În contact cu mine. Acordul dintre persoane nu este posibil decât printr-o cunoaștere interpersonală. Dar acest lucru Îmi arată că, deși sunt unic, eu am sau port În mine dualitatea (revelată metodologic de reflecție În câmpul conștiinței meleă naturii mele ca ființă umană: cel ce sunt și cel care Îl gândește pe cel care

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
aceasta, se Îmbogățesc continuu, sufletește și moral. Prin iubire, ca și prin prietenie, persoanele progresează. Iubirea este un sentiment sufletesc și moral pe care avem tendința de a-l extinde dincolo de relația dintre două persoane. O formă particulară de relație interpersonală bazată pe iubire este comuniunea. Prin comuniunea dintre persoane, sau dintre om și Dumnezeu, eu mă regăsesc În tine și tu te regăsești În mine, Într-o relație de reciprocitate totală, de dăruire, dar În care cele două persoane, deși

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
va menține această legătură, care, cu timpul, se va transforma Într-un cuplu distinct, inseparabil, cu o configurație psihologică și morală proprie, specifică. Sunt cunoscute asemenea cupluri, ca de exemplu Castor și Polux etc. Prietenia și iubirea depind de preferința interpersonală a membrilor cuplului, de nivelul de educație și de extracția socială a acestora, de nivelul de cultură, profesiune, gusturi etc. Timpul este proba prieteniei. Iubirea, dominant emoțională la Începutul ei, se va transforma treptat În prietenie, prin pulsiunile inițiale devenind

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
sintetizate de către R. Le Senne În următoarele forme: viața medie, viața eșuată, viața de devoțiune, viața rătăcitoare și viața creatoare. Alți autori caută să scoată În evidență, atunci când vorbesc despre modelele de existență, aspectele formale, sociale, de comunicare și relație interpersonală, creativitate etc. (J. Szczepanskiă. 3. Tipologiile culturale Acest grup de tipologii au, În primul rând, un pronunțat caracter valoric, fiind expresia concentrată a unor simboluri sau arhetipuri reprezentative În cadrul unor culturi. Tipurile desemnate de ele sunt expresia modului de viață

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
normele morale. Supraeul determină ca omul să devină ființă responsabilă de actele, intențiile și idealurile sale, atât față de sine, cât și față de semenii săi, dar și față de instituțiile și legile cetății. Am arătat mai sus care sunt relațiile interumane. Relațiile interpersonale sunt Însă normate În cetate de legile civile care urmăresc atât interesele cetățenilor, cât și pe cele ale cetății. Într-o anumită privință aceste relații sunt „formalizate”, impunând respectarea unor anumite modele cuprinse În principiile fundamentale ale dreptului: Honeste vivere

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
În suferință, În situații de impas, la resocializarea lor. O formă contrară dăruirii, care are o mare importanță și trebuie studiată de psihologia Morală, o reprezintă refuzul dăruirii sau furtul Între persoane apropiate. Ele reprezintă tot o formă de „relații interpersonale”, dar a căror natură este opusă principiilor morale, constituind acțiuni imorale care frustrează, rănesc și provoacă durere celor angajați În această legătură reciprocă. Să ne oprim un moment asupra lor. Refuzul dăruirii este un act grav, ofensator. El are, din

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
la fel de grav și ofensator atât din punct de vedere psihologic, cât și moral. El are semnificația unui act castrator. Este o ofensă adusă Încrederii pe care ți-a arătat-o cel de la care ai furat. Dovada unei falsității În relațiile interpersonale. Faptul că această relație nu a fost Întemeiată pe Încredere reciprocă, ci motivată de pulsiuni negative, imorale din partea celui care a furat, a mințit sau a Înșelat afectiv pe celălalt. Utilizarea unei relații afective sau de prietenie, pentru a obține

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
sau mijloacele utilizate În această acțiune? Cum și cu ce acționăm asupra celuilalt? Iată câteva Întrebări deosebit de importante cărora trebuie să li se răspundă. Aceasta mai ales că acțiunea psihomorală nu este una de tip obișnuit. Ea este o relație interpersonală bazată pe sentimente psihomorale și, prin urmare, reclamă mijloace și metode speciale de acțiune care, la rândul lor, să determine În celălalt sentimentele psihomorale ce m-au animat pe mine În acțiunea respectivă. Este deci vorba de utilizarea unor mijloace

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
situație normală. Ajutorul face parte din relațiile mele cu celelalte persoane. Să ne oprim asupra formelor pe care le pot lua aceste relații. Relațiile interumane pot avea următoarele aspecte: schimburi naturale reciproce Între indivizi; interese reciproce care se completează; comunicare interpersonală; recompensă reciprocă; raporturi de atracție, de bunăvoință; ajutor În situații de dificultate; suport sufletesc și moral. Ne vom referi În continuare la aspectele particulare pe care le implică ajutorul acordat persoanelor aflate În dificultate. La baza oricărei acțiuni de ajutorare

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
echilibru psihic, rezistență la oboseală, coparticipare afectivă, intelectuală și morală, kă Aptitudinea de a proteja persoanele aflate În stare de dificultate și de a dori restaurarea acestora. lă Aptitudinea de a comunica, de a realiza cu ușurință, direct, imediat, relații interpersonale, de a fi convingător și de a se adapta cu flexibilitate camaleonică la diferitele tipuri de persoane sau de situații dificile. Să analizăm În continuare tipurile de persoane care au nevoie de ajutor În situații de dificultate. Tipurile de persoane

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
siguranță și protecție socială, asistența lor În instituții specializate. Din această categorie fac parte: delincvenții sociopați, grupurile marginale cu potențial infracțional (bandele delictuale de tineri adolescențiă, precum și o categorie specială de persoane reprezentată prin deportați, exilați, prizonieri etc. 26 RELAȚIILE INTERPERSONALE ȘI CONFLICTELE UMANE Cadrul general Psihologia Morală este o psihologie a Întâlnirii și comunicării dintre două sau mai multe persoane, este o psihologie a acordului interuman, care se stabilește dincolo de aspectele formale ale Întâlnirii, ca punere față-n față a

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
ale Întâlnirii, ca punere față-n față a două persoane. Comunicarea, În psihologia morală, este o interiorizare reciprocă a două persoane. Ea stabilește o ambianță comună Între acestea și devine un veritabil spațiu al Întâlnirii, care le este propriu. Relațiile interpersonale din sfera psihologiei morale pot avea un caracter pozitiv, de cooperare, sau un caracter negativ, de conflicte, un acord sau un dezacord Între persoane. Din aceste considerente, atât acordul, cât și dezacordul, trebuie analizate Împreună. Ele nu pot fi separate

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
un caracter pozitiv, de cooperare, sau un caracter negativ, de conflicte, un acord sau un dezacord Între persoane. Din aceste considerente, atât acordul, cât și dezacordul, trebuie analizate Împreună. Ele nu pot fi separate, reprezentând, de fapt, aspecte ale relațiilor interpersonale. Un aspect particular privind relațiile interumane din sfera psihologiei morale este reprezentat de faptul că aceste relații nu sunt privite exclusiv ca forme de comunicare, ci și ca forme de Întâlnire. În cazul acesta, aspectul problemei se dublează. Pe de

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
apărut. Este Însă important ca individul să prevadă forma relațiilor sale cu celălalt, să-și aleagă interlocutorul, să conducă Întâlnirea cu abilitate, pentru a putea evita conflictele, cultivând acordul, Înțelegerea. Este, de fapt, o problemă de tactică psihologică a relațiilor interpersonale, de care suntem obligați să ținem În mod special seama de fiecare dată. Rezultă În mod clar faptul că acordul și dezacordul, sau Înțelegerea și conflictul, sunt de fapt două aspecte ale aceluiași proces, reprezentat prin Întâlnirea interpersonală dintre două

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
a relațiilor interpersonale, de care suntem obligați să ținem În mod special seama de fiecare dată. Rezultă În mod clar faptul că acordul și dezacordul, sau Înțelegerea și conflictul, sunt de fapt două aspecte ale aceluiași proces, reprezentat prin Întâlnirea interpersonală dintre două persoane. Din aceste considerente, ele nu trebuie separate, iar Înțelegerea lor depinde de o tratare comună a acestora. O dată stabilite aceste aspecte, vom analiza În continuare, procesul de Întâlnire interpersonală, apoi acordul sau Înțelegerea dintre persoane și dezacordul

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
două aspecte ale aceluiași proces, reprezentat prin Întâlnirea interpersonală dintre două persoane. Din aceste considerente, ele nu trebuie separate, iar Înțelegerea lor depinde de o tratare comună a acestora. O dată stabilite aceste aspecte, vom analiza În continuare, procesul de Întâlnire interpersonală, apoi acordul sau Înțelegerea dintre persoane și dezacordul sau conflictul dintre ele. Credem că În felul acesta ne conformăm exigențelor pe care le impune Psihologia Morală. Înainte de a trece Însă la tratarea propriu-zisă a temei, notăm faptul că acordul și

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
fi și ocazia unor situații negative, neplăcute, de dezacord, de neînțelegere, de respingere afectivă reciprocă a celor care Întâlnesc etc. Aceste aspecte ne demonstrează că, de fapt, În cadrul Întâlnirii sunt cuprinse atât aspectele pozitive, cât și cele negative ale relațiilor interpersonale. Astfel, Între două persoane poate exista o relație de Întâlnire permanent pozitivă sau o relație de Întâlnire permanent tensionată, negativă, conflictuală. În mod egal Însă, tot În cazul relației de Întâlnire dintre două persoane, se poate construi o situație de

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
de Întâlnire dintre două persoane, se poate construi o situație de natură pozitivă, apoi pot apărea conflicte Între ele, care ulterior să dispară, iar persoanele să se Împace. Toate acestea reprezintă de fapt elemente psihomorale care compun procesul de Întâlnire interpersonală. Să le analizăm În continuare. În cazul Întâlnirii dintre două persoane intervin factori de ordin psihologic și moral. Acești factori se condiționează reciproc. Orice Întâlnire construiește o anumită ambianță, care este strict comună și exclusiv personală celor două persoane. Acestea

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]