1,001 matches
-
din preajma lor. Seara, cimitirul e plin de lumânărele aprinse, lăsând impresia că morții organizează un bal pentru copii. [...] Pentru Franz, cimitirul nu-i decât un depozit hidos, de pietriș și oseminte omenești."31 Dialogismul este pentru Bahtin în primul rând intertextualitate, orice enunț scris fiind o reacție la enunțuri anterioare și, în același timp, o posibilă sursă de alte enunțuri. Bahtin distingea două modalități stilistice de redare a unui discurs străin: stilul linear și stilul pictural. "Limba poate tinde să dea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pare preluat din romanțurile medievale și copiat după modalitatea sentimentală a trubadurilor sau a personajelor din romanele bretone, transmutând fără greș plumbul referințelor de orice fel, chiar și al acelora politice, în aurul versurilor de dragoste; apoi, la nivelul tehnicii intertextualității, se practică, pentru întâia oară nu numai în poezia contemporană, dar în cea română, în întregul ei, o relizibilitate complicată, dublată de o discreție care face accesibilă relectura numai ochiului cititorului mult exersat de literatură; în ceea ce privește tehnica raportării la convențiile
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
între două griji literare serioase; nu e exclus ca aceste pagini, scrise în pauza mare, să rămână (...) unicul substitut al gâlcevelor mele cu lumea"38 etc. Așadar, scrisorile întrețin cu opera autorului legături multiple, alcătuind un foarte interesant joc de intertextualități. Sunt abundente, în epistolarul lui Sîrbu, citatele din autori mai mult sau mai puțin celebri, aluziile, parafrazele ironice cu tâlc; în corespondență trec apoi numeroase fragmente din jurnal, din romane și din alte scrieri ale autorului, fie preluate direct, fie
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
un paradox. Ca să capteze interesul cititorului, un text de o lungime oarecare trebuie să fie în același timp accesibil și dificil sau, cu termenii întrebuințați de formaliștii ruși, familiar și nefamiliar". Sonet despre Unire intră, din punctul de vedere al intertextualității (în toate formele acesteia), în acest paradox dezirabil: citind un poem scris la centenarul unei uniri, descoperi, dacă ești foarte atent, că citești și literatură contemporană evenimentului istoric, prezenteizată și resemnificată. 19 Ibidem, pp. 138-139. 7 Vezi Matei Călinescu, A
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
autoarea remarcă: neîncrederea în limbaj, refuzul hiperculturalizării discursului, renunțarea la certitudini și la ideea de perfecțiune, preferința pentru o reflectare a prozaicului, autoreferențialitatea și transformarea lumii în text, conceperea actului poetic ca exercițiu de sinceritate, poetizarea faptului divers, autenticitatea exprimării, intertextualitatea, demetaforizarea, preferința pentru registrul ludic și ironic. Concluzia generală rezidă în considerarea poeziei albastrosiste ca fiind o reflectare a idealurilor unei generații-punte care a preluat într-o formă sublimată experimentele avangardiste, a reușit să schimbe criteriile poeticității și a avut
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
refuzul hiperculturalizării poeziei, renunțarea la certitudini și la perfecțiune, preferința pentru o poezie a prozaicului (cu dispariția bardului care cânta nostalgia absolutului), autoreferențialitatea și transformarea lumii în text, conceperea actului poetic ca exercițiu de sinceritate, poetizarea faptului divers, autenticitatea exprimării, intertextualitatea, demetaforizarea (descriptivul se golește de tropi, narativul pare să invadeze spațiul poetic și să confere poemelor aparență de jurnal), preferința pentru registrul ludic și pentru cel ironic. Pe scurt, poezia albastrosistă reflectă o generație-punte care reușește să păstreze ceva din
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Cărtărescu, cultivase și el ironia, dar, în postmodernism, ea se generalizează, devenind chiar un "principiu constructiv" al textului poetic. "Iluzoriul postmodern, tocmai în calitatea lui de irealitate, este ironic, implicând strategii ludice mergând de la pastișă la glosolalie, de la autocitare la intertextualitate. Postmodernul nu creează, ci mimează, ia în derâdere, fandează. Nu există pentru el valoare stabilă și inatacabilă"254. Poezia sentimentală devine cel mai adesea o țintă a textelor parodice atât la postmoderni: "dar, vai! steaua galbenă nu a răspuns acestei
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
protejează un secret, o intimitate, invită la o disimulare. 2) Spectacolul textului În tradiția franceză, Philippe Sollers întrevede "posibilitatea textului că teatru și în același timp pe cea a teatrului și a vieții că text" [p.273]. În abordările moderne intertextualitatea este o modalitate de producere a spectacolului textului [v., de exemplu, Leahu, p.211-217] sau a textului din text [Papahagi, p.71-101]. Textul dramatic poate fi citit că un roman și chiar, uneori, așa cum afirma Proust, piesele lui Shakespeare câștiga
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în care se plasează consumatorul de medii vizuale. În articolul său despre studierea culturii vizuale 102, apărut în aceeași antologie compilată de Mirzoeff, Irit Rogoff înțelege cultura vizuală ca studiu interdisciplinar de imagini care ar deschide o întreagă lume a intertextualității. Plecând de la ideea că trăim într-o lume în care semnificațiile ajung să circule și vizual, în completarea oralității și textualității, Irit Rogoff înțelege imaginile ca instrumente ale furnizării informațiilor, ale provocării plăcerii ori neplăcerii, ale influențării stilurilor, ale determinării
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
aflată în proces de reacreditare academică pentru anul în curs, ANADISS ocupă deja un loc recunoscut în seria publicațiilor de profil, tematica abordată în paginile ei mergând de la problematica largă a analizei discursului (AD), la domenii speciale precum limbajul media, intertextualitatea, discursul politic sau comunicarea didactică. Pe parcursul celor șase ani de apariție neîntreruptă, revista ANADISS l-a avut ca director pe regretatul profesor Vasile Dospinescu, somitate în sfera științelor limbajului, sufletul și mintea care au coordonat echipa de redacție, făcând posibilă
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
trădează o anumită intenție, o interpretare auctorială sau editorială a căror forță și valoare orientează lectura. Trebuie de menționat că paratextul îți construiește sensul doar în raport cu textul, el fiind, conform lui Gerard Genette, o formă de relații transtextuale caracterizate prin: - intertextualitatea sau prezența unui text în alt text (interviurile, citatele - „Televiziunea română este ca o adolescentă”, „Părerea unui redactor șef”); - hipertextualitate sau relația dintre mai multe texte („Confesiunile unor jurnaliști”, „Publicul are cuvânt”); - arhitextualitate sau apartenența generică a unui text (textul
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
cantitate de informații venită din studiile făcute asupra accesului la Internet și cele de trafic, dar tot ce face este să descrie, corect, uneori reușind să fie amuzant-ironică până la enervare (aproape toate titlurile de capitole și subcapitole sunt parafraze și intertextualități, de exemplu: Cititori din toate țările, uniți-vă! sau Cine râde la urnă râde mai bineă, o situație. Când se trece la partea normativă sau predictivă, banalitățile sunt la ordinea zilei: practicienii de relații publice trebuie să integreze blogul în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
numit pe străinul care i-a vizitat „musafirul“ sau „celălalt“. Locomotiva Noimann, cel de-al treilea roman din ciclul Tălpi, se dovedește astfel a fi o carte bine elaborată, un roman poetic și, nu În ultimul rând, un roman al intertextualității, ceea ce scoate În evidență faptul că Nichita Danilov nu este numai poet, ci și un foarte bun romancier. Nichita Danilov, Locomotiva Noimann, colecția „Fiction Ltd“, Editura Polirom, 2008, 29.95 lei TREI R|SPUNSURI DE LA NICHITA DANILOV Locomotiva Noimann este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
practică a acestor resurse este continuu alterată de perturbările, zgomotele din teoria matematică a comunicării, provocate de strategiile adverse, într-o situație prin definiție polemică. Dar fiecare strategie se lovește de altele, iar campania este marcată de ceea ce semiologii numesc intertextualitate. În orice comunicare politică, mesajul, discursul, imaginea trimit la alte secvențe de semne, lucru afirmat și de semioticianul care, la alegerile prezidențiale din 1988, examina sistemul afișelor electorale ale candidaților: "În contextul polemic în care se plasează toate acestea... identitățile
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
decorului 73 simultan/succesiv/unic și în tipul de cortină 74: germană/verticală, grecească/laterală, italiană/fluture, franceză, de lumină, de apă etc.; a limbajului sculpturii utilizat în construirea păpușilor de diferite tipuri); se poate vorbi, astfel, în teatru, de "intertextualitate" ce implică, de fapt, coroborarea textului scris cu cel vorbit, cu "textul gesturilor, cel al mimicii faciale, al costumelor, al dinamicii spațiale a corpurilor, al spațiului scenic, al iluziilor scenografice, al luminilor, al culorilor, al sunetelor, al zgomotelor etc." (Pagnini
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ce compun manualele alternative - în care coexistă textul literar și creația plastică sau imaginea fotografică, limbajul poetic și limba standard etc. - cât și la nivelul conținuturilor unde disciplina își manifestă mai întâi niște granițe deschise spre interior, în sensul că «intertextualitatea este pusă în scenă nu numai prin coexistența unor limbaje diferite, ci și prin coprezența unor durate distincte; textele și/sau imaginile provin, nu o dată, din epoci depărtate pe axa timpului, iar apropierea/asocierea lor tematică sau tipologică are rolul
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
Nevoia studierii existenței unui limbaj filmic reprezintă o necesitate a unui demers practic. într-o perioadă în care teoria textului comportă o adevarată expansiune, ecranizarea care este una dintre cele mai frapante laturi ale intertextualității pare a fi ocolita de cercetători din motive greu de înțeles. Dacă prin text înțelegem o informație într-un mod determinat o teorie a ecranizării devine indispensabilă în cercetarea limbajului filmic că sistem semiotic. Predarea unui curs opțional la clasa
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
așteptări al lecturii. Autorul pretinde că opera respiră direct viață, că nu e operă / ficțiune ci real, și trebuie să avem răbdare cu textul, fiindcă războiul textului cu convențiile vechi e îndelungat și istovitor. Lectorul Desperado, scufundat până la beregată în intertextualitate și alte șiretlicuri la fel de rafinate, se apucă de noul volum cu o oarecare descurajare, veșnic repezit de autor, până când, brusc, se întâmplă o minune și lectura se preschimbă. Lectorul învață de la autor să sfideze, iar lectura Desperado devine incredulă (e
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
capcanelor lingvistice, de care nu te poți lipsi. Inovează structura textului, nu respinge intriga, cronologia și personajele, dar folosește-le în așa fel încât să uluiești pe oricine le recunoaște. * Servește-te după pofta inimii cu hălci de trecut, fiindcă intertextualitatea e un bun câștigat și nu ești singurul care se agață de ea. * Nu te neliniști când vezi cum genurile literare "sângerează" din unul într-altul (Martin Amis), fii un bun chirurg al romanului și folosește bisturiul hibridizării cu sânge
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
versuri întregi, pe care le ia din zeci de autori și le schimbă, de la cuvinte la sensul însuși, sens ce e modificat cu un surâs de satisfacție. Ambii contrazic operele originale pe care le citează ori le asociază textului lor. Intertextualitatea lor nu e un omagiu, ci o demonstrație. Ei par să spună, Cu cuvintele mele fac ce vreau, înglobez în ele tot ce am citit, și în același timp rămân personal, nu contează că au mai scris și alții, eu
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
valori materiale. Natura umană poate deveni un infern, ca în romanul The Unconsoled de Ishiguro. Oricum ar sta lucrurile, autorul Desperado luptă permanent cu un coșmar. Visele frumoase au apus. Ape and Essence este un scenariu inclus într-o povestire. Intertextualitatea începe cu Joyce și Eliot. Noutatea pentru autorii Desperado este că ei nu se hrănesc din alte texte, alte cuvinte, ci alte tehnici. Iată ce face ca epoca Desperado să fie o recapitulare a tuturor epocilor, tuturor tehnicilor. Huxley caută
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
experiența fizică e neîndoielnic prezentă în vers. Când și când, câte o vorbă ne arată drumul către "bucuriile" trupului: "plăcerea de neînchipuit", "bucuria deplină", "o aură erotică" (viața la țară). Pe nesimțite, vorbele alunecă spre conotații fizice, dar ambiguitatea și intertextualitatea (uneltele lui Ackroyd de căpătâi, pe care le mânuiește cu un umor neașteptat) le apără de vulgaritate. Poetul îngână bucuriile trupului cu priceperea unui violonist care își înfige arcușul în suflet. Versul se ferește cu strășnicie de explicit: Și au
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
găsim narațiuni istorice ori biografice care folosesc acest procedeu, confruntând, transpunând trecutul în prezent. Departe de a se stinge, aș zice că e din ce în ce mai prezent în literatura engleză. Student: Cum ați descoperit această tehnică? Ați pornit cumva de la teorii ale intertextualității, ori ați vrut doar să vedeți cum funcționează procedeul? PA: Habar n-am de intertextualitate. L-am folosit fiindcă mi-a plăcut. Alegerile mele sunt toate direcții pe care am vrut să le urmez dintr-o curiozitate a mea, fără
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de a se stinge, aș zice că e din ce în ce mai prezent în literatura engleză. Student: Cum ați descoperit această tehnică? Ați pornit cumva de la teorii ale intertextualității, ori ați vrut doar să vedeți cum funcționează procedeul? PA: Habar n-am de intertextualitate. L-am folosit fiindcă mi-a plăcut. Alegerile mele sunt toate direcții pe care am vrut să le urmez dintr-o curiozitate a mea, fără niciun fel de intenție teoretică. N-am explicații teoretice ori literare pentru ce scriu. Unica
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
finalități, roluri, statuturi, intenții ce guvernează actul de comunicare; * contextul referențial, reprezentat de evenimentele de politică internă și internațională din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea; * contextul lingvistic, intra- și intertextual, înglobând vecinătăți textuale, relații de intertextualitate, tipologii ale textelor jurnalistice etc. Jurnalistul aparține unui context istoric și socio-cultural bine determinat care oferă conținuturile limbajului publicistic și construiește un orizont de așteptare particular din partea publicului receptor. Restrângând cadrul conceptual, identificăm datele unui context situațional specific, ale cărui
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]