4,911 matches
-
măsoară atitudinile moderne. 4. Lista de afirmații pentru graficul 3.8 În grafic În chestionar Risc Îmi place să risc. Optimism Cred că viitorul va aduce lucruri bune. Importanța normelor informale Atunci când fac ceva mă preocupă ce spune "gura satului". Intoleranță religioasă M-ar deranja dacă ar locui lângă mine oameni de altă religie (catolici, pocăiți etc.) Intoleranță etnică M-ar deranja dacă ar locui lângă mine oameni de altă etnie (țigani, maghiari etc.) Obediență E important să te supui celor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
place să risc. Optimism Cred că viitorul va aduce lucruri bune. Importanța normelor informale Atunci când fac ceva mă preocupă ce spune "gura satului". Intoleranță religioasă M-ar deranja dacă ar locui lângă mine oameni de altă religie (catolici, pocăiți etc.) Intoleranță etnică M-ar deranja dacă ar locui lângă mine oameni de altă etnie (țigani, maghiari etc.) Obediență E important să te supui celor "mai mari" ca tine, chiar dacă asta înseamnă că uneori să faci altfel decât gândești. Încredere în oameni
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
întârziere, restrângere sau obligare de a merge într-o direcție nedorită de creatori, produc importante pierderi sociale și umane, materiale și spirituale. Blocajele sociale Se știe că prin concentrarea eforturilor sociale într-o singură direcție, prin schimbările sociale neproporționate, autoritarismul, intoleranța religioasă și de altă natură, dogmatismul de orice fel, au loc opriri ale creațiilor, un climat defavorabil declanșării creatoare libere și dezvoltării originale. Anomalia uzării forțelor umane, organice și psihice, produce blocaje, destramă personalitatea și scade valoarea creațiilor. Blocajele individuale
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
psihice ale delincvenților cu teste de personalitate (de exemplu, T.A.T., testul de frustrație al lui S. Rosenzweig etc.) a relevat faptul că foarte mulți dintre minorii delincvenți testați au dat răspunsuri de tip agresiv, care exprimă opoziția și intoleranța deschisă a acestora față de reguli (norme, cerințe) și față de ceilalți din jur (Cristescu, M., 1972, pp. 178-204). 2. Deși nu se poate pune semn de egalitate între „caracteriali” și delincvenți, deoarece nu toți copiii cu tulburări de caracter devin delincvenți
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
îndepărtează de modelele inițiale, acestea au avut un deosebit rol în faza inițială a pregătirii lor. Societatea poate fi însă și o frână în calea dezvoltării cunoașterii. Să ne amintim de persecuțiile Inchiziției din Spania și Italia, ca și de intoleranța stalinistă, împiedicând progresul științelor sociale și al biologiei. 3. Procesele fundamentale ale imaginațieitc "3. Procesele fundamentale ale imaginației" Imaginația, componentă principală a structurii mentale creative, are la bază două procese fundamentale: analiza și sinteza. Analiza realizează o sfărâmare a unor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de educație. În opinia lui Banu, statul trebuia să preia responsabilitatea aplicării acestor măsuri, deoarece clasa intelectualilor șomeri apăruse ca o consecință directă a democratizării sistemului de educație 28. Este remarcabil faptul că Banu considera acest spirit de revoltă și intoleranță ca pe o amenințare la adresa intereselor României. Analiza sa este un exemplu relevant pentru felul În care eugeniștii se autodefineau ca promotori ai unei soluții moderate și orientate către menținerea ordinii, păstrând În permanență distanța Între critica liberalismului și a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
identificării secuilor drept români „autentici”. În alte situații, eugeniștii erau reticenți sau incapabili să recunoască felul În care eforturile lor de a găsi soluții raționale, moderate pentru ceea ce ei considerau că sunt problemele individualismului extrem contribuiau, de fapt, la legitimarea intoleranței, xenofobiei și a rasismului violent. În ciuda acestor incoerențe, eugeniștii au câștigat susținători entuziaști printre membrii claselor de mijloc. Au existat foarte puține voci care au acuzat analizele eugeniste de incorectitudine științifică sau de inconsistență cu scopurile pe care și le
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ne sporim durerea, sau ne-o creăm singuri, sau ne-o facem mai Înainte de vreme” (L.A. Seneca). * „GÎndește-te că nu lucrezi contra libertății tale dacă Îți schimbi părerea și dacă cedezi aceluia care ți-o corectează.” (Marc Aureliu) Într-adevăr, intoleranța spiritului ucide adevărul obiectiv: „Greutatea unei păreri este proporțională cu gradul de libertate al celui care o formulează.” (C. Tsatsos). Și B. de Fontenelle condamnă intransigența absurdă: „Nimeni nu este scutit de greșeală; pot fi eu singurul om care să
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a se Întruni această condiție, „adevărul” nu poate fi obținut - după cum observa marele savant - decît prin iubirea și devotamentul față de oameni și față de lucrurile care te Înconjoară. Cu siguranță, adevărul nu se poate naște din ură, din minciună sau din intoleranță intelectuală. Mihai Eminescu este categoric, În acest sens: „Viclenia e un semn de slăbiciune, căci mintea omenească veritabilă stă În raport direct cu capacitatea de-a pricepe În mod dezinteresat un adevăr”. * „CÎt e de greu să nu-ți trădezi
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
un veac mai târziu, ar fi fost calvinist; la Polul Nord, șomanist; la Lhassa, budist... Epoca în care trăiește nu-i este pe plac. Conservator, se teme mai mult ca de orice de schimbarea care aduce răsturnări în societate, și deci intoleranță, vărsări de sânge, războaie. Franța este catolică? E catolic și el, dar nimic mai mult. Vădește semnele apartenenței și practică religia regelui său și a doicii sale - ca să folosim cuvintele lui Descartes... - fără fanfaronadă. Nici bigot nici fățarnic, nici ateu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
asupra limitelor și a conținutului acestei relații... Urmează alte traduceri: cea a lui Cotton, din 1685 și 1693. influența asupra lui Locke e considerabilă opțiunile senzualiste și empirice ale lui Montaigne au cel mai bun efect asupra autorului Tratatului despre intoleranță și al Eseului asupra intelectului. Mai târziu preia ștafeta Hume, autorul uitat al Eseurilor morale, politice și literare - scrise într-un spirit foarte montaignian - și al Tratatului despre natura omului... 1753, în Germania... Titius, și mai apoi Bode asigură succesul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nașterea erei „post-eroice” (Luttwak, 1995, pp. 109-122): capacitatea de distrugere la distanță, capacitatea discriminatorie în stabilirea țintelor și durata relativ scurtă a fazei operaționale a războiului, combinată cu durata lungă a operațiunii de câștigare a păcii, conduc la o sporită intoleranță în fața pierderilor de vieți omenești de ambele părți ale unei confuntări (Luttwak, 1999, pp. 99, 105). În același sens, informațiile perfecte și riscul scăzut de pierderi vor elimina războiul în sens clausewitzian: nu va mai fi o luptă morală și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
În același sens, informațiile perfecte și riscul scăzut de pierderi vor elimina războiul în sens clausewitzian: nu va mai fi o luptă morală și nu va mai implica fricțiuni (Hirst, 2003, p. 77). În concluzie, războaiele curente împărtășesc următoarele caracteristici: intoleranță pentru victime de ambele părți, noi condiții de folosire a forței, tendințe de legalizare, diverși actori implicați în acțiuni militare. Andrei Miroiu, Simona Soare RĂZBOI ȘI SECURITATE NUCLEARĂ Începând cu perioada celui de-al doilea război mondial, armele nucleare au
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ansamblul țării, sunt orașe atractoare pentru emigranți prin oferta locurilor de muncă, dar sunt și alte localități mai puțin prietenoase. Zygmunt Bauman, în încercarea de a caracteriza modelul american de organizare a vieții citadine, identifică următoarele trăsături: suspiciune față de ceilalți; intoleranță față de diferențe; resentimente față de străini; isterie pentru „lege și ordine”; orașul modern este asociat mai mult cu primejdia decât cu siguranța; factorul teamă este tot mai prezent; nu traiul împreună, ci evitarea reciprocă și separarea au devenit strategiile de supraviețuire
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
această fază este dat de complacere, mulțumirea de sine, autosuficiența care îi determină pe oameni să rămână atașați de status quo. Enumerăm câteva surse ale complacerii: absența unei crize vizibile, prea mulți bani, standarde reduse de performanță, feedback extern neadecvat, intoleranța față de critică, absența competiției, prea multă mulțumire de sine printre managerii de vârf. Crearea unei coaliții de conducere - coaliția este alcătuită din lideri formali și informali și servește la consolidarea angajamentului la toate nivelurile organizației, în cadrul ei putând fi incluși
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
un fel de evanghelie snoabă a anarhiei morale a clipei de față”. Dacă ținem seama însă că aceste rânduri le-a scris în 1943, când filosofiile în chestiune, rău înțelese și răstălmăcite tendențios, erau invocate de turiferarii și sicofanții opresiunii, intoleranței și crimei, izbucnirea lui Ralea e nu numai de înțeles, dar capătă chiar sensul unui act protestatar. Ca și Paul Zarifopol, cu care avea multă afinitate, Ralea nu înțelegea clasicismul și nu-l frecventa. Nici Racine, nici tragicii greci nu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Noroc că în fapt și l-au găsit de multă vreme și e destul a pomeni o serie de nume ilustre și de plăsmuiri ale închipuirii popoarelor pentru a încheia orice discuție. Refuzul meu nu e decât o chestie de intoleranță a gustului, ca la alții care „nu înțeleg” o anumită poezie sau artă, deci un simplu filistinism, agravat însă la mine prin faptul că-mi public opiniile și trec drept un critic. Eu credeam că fusesem destul de precaut scriind puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
prea bine se știe și ah! nici acum, nici acum... Un punct de vedere ca al lui Ivasiuc ar fi destul de periculos dacă, rău înțeles și deformat, ar avea la rându-i consecințe: ar putea să însemne o pledoarie pentru intoleranță, pentru indexuri și procese de idei. (Preopinentul meu poate aprecia, în spiritul celor spuse cu câteva rânduri mai sus, omagiul pe care i-l aduc acum cel puțin ipotetic.) Dar dacă ne-am gândi la eventualele urmări ale opiniilor noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
dar e totuși o carte remarcabilă a cărei apariție a fost cu drept cuvânt atunci salutată ca un eveniment. Cu privire la Bietul Ioanide și la Scrinul negru, a formulat Alexandru George o serie de observații care, oricât s-ar supăra (cu intoleranță total necălinesciană) discipolii fanatici ai maestrului, sunt niște observații critice legitime și pertinente, de bun-simț și bun-gust. Aceasta nu înseamnă a-l „denigra” pe Călinescu, nici a-l „contesta” și nu știrbește nici importanța acestor cărți, nici gloria marelui lor
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
inconsecvență o anumită linie călăuzitoare și, chiar dacă nu totdeauna aparent, un element constant; - mă deranjează însă la Balotă sau la alții o sinuozitate de natura pârâului care ocolește obstacolele. Afară de asta, când e vorba de Camus, am poate o oarecare intoleranță. Admit să nu placă; admit ca Albert Camus să irite, să displacă, să fie eventual contestat de pe anumite poziții; nu admit să fie disprețuit. Și mai e ceva ce-mi pare greu de admis. Un alt prieten care se declară
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
pe de o parte, progresismul, pe de alta). Din nefericire, „momentul” acesta de stagnare și de formalitate al PCI este perfect reprezentat de Maurizio Ferrara în polemica sa cu mine, în coloanele oficiosului Unità. E adevărat că atinge niveluri de intoleranță nedemne de un președinte al celui mai mare partid italian. Nici măcar Borghese nu a ajuns niciodată să se-ndoiască de o anumită calitate a culturii mele, amintind, prin raportare la persoana mea, nume precum cele ale lui Lombroso sau Carolina
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
De altfel, elitele sunt mult mai tolerante față de minoritățile sexuale acum decât înainte, și aceasta în mod autentic (dat fiind că, astfel, conștiințele lor se simt împăcate). În schimb, enorma majoritate (cincizeci de milioane de italieni) a devenit de o intoleranță atât de vulgară, violentă și infamă, cum nu s-a mai petrecut niciodată în istoria Italiei. S-a observat în acești ani, din punct de vedere antropologic, un extins fenomen de abjurare: alături de sărăcie, poporul italian refuză să-și mai
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
dispoziție, la vulgaritatea cea mai frustă. Împreună cu alții, peste care trec din motive de spațiu și de stimă, în apărarea lui De Marsico a intervenit și Giorgio Bocca 1 (L’Espresso, 9 februarie 1975). Deloc surprinzător. Sexul cu ferocele sale intoleranțe este o zonă încă nebătută a conștiinței și a cunoașterii noastre. Puritanismul lui Bocca este bine cunoscut. Așadar, în domeniul acesta, el nu poate decât să recurgă la locuri comune, întotdeauna dătătoare de siguranță, fapt ce conferă limbii sale un
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
înșală sperând ca toleranța să includă printre obiectivele sale și homosexualitatea: acest lucru s-ar întâmpla dacă ar fi vorba despre o toleranță reală, cucerită de jos. Însă este vorba despre o falsă toleranță, care, desigur, precedă o perioadă de intoleranță și de rasism mai rea și decât pe vremea lui Hitler (deși, poate, mai puțin violentă). De ce? Deoarece toleranța reală (fals asimilată și însușită de către putere) este un privilegiu social al elitelor culte; în timp ce masa „populară” se bucură de o
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
mai puțin violentă). De ce? Deoarece toleranța reală (fals asimilată și însușită de către putere) este un privilegiu social al elitelor culte; în timp ce masa „populară” se bucură de o oribilă larvă de toleranță, ce o face, în fapt, să cadă pradă unei intoleranțe și unui fanatism aproape nevrotic (cândva caracteristic micii-burghezii). De exemplu, de această cărticică a lui Daniel și Baudry nu pot beneficia și nu poate fi înțeleasă decât de elitele culte și deci tolerante: doar acestea sunt în stare, poate, să
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]