1,291 matches
-
imediată. Alex. Ștefănescu Literatura ca purgatoriu Profesorul universitar Victor Iancu a publicat, în 2006, un roman masiv (636 de pagini), intitulat Culorile Purgatoriului (Pitești, Ed. Paralela 45) și construit, cu migală neverosimilă, în jurul experimentului introspectiv. Nu cunosc multe exemple de introspecție - de asemenea proporții - în literatura română sau chiar în cea universală. Autorul are o adevărată vocație pentru autoscopie, pentru sondarea universului interior, pînă la etalarea unui vag masochism (funcțional însă din punct de vedere estetic!), și își articulează, pe acest
In memoriam Victor Iancu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8261_a_9586]
-
sondarea universului interior, pînă la etalarea unui vag masochism (funcțional însă din punct de vedere estetic!), și își articulează, pe acest palier, întreaga strategie narativă. Povestea textului ca atare este interesantă și poate ilustra ea însăși, la rigoare, nevoia de introspecție a scriitorului. Primele notițe la roman au fost redactate în anii 70 (pe cînd Victor Iancu lucra la un alt volum epic - Drum de piatră) și au fost reluate, ulterior, către sfîrșitul lui 1989. Evenimentele istorice l-au împiedicat pe
In memoriam Victor Iancu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8261_a_9586]
-
post-comunistă, Victor Iancu a activat politic și a lucrat în diplomație, experiență biografică regăsită, alegoric, în romanul de față). El a suspendat lucrul pe care l-a reluat abia în 2003, ducîndu-l la bun sfîrșit, după cum se vede, cu febrilitate. Introspecția despre care vorbeam nu sfîrșește în "autismul" literar al promoțiilor de prozatori cu obsesia "detaliului psihologizant". Dimpotrivă, prin medierea introspecției, Victor Iancu elaborează un roman deschis - ce poate fi citit deopotrivă ca parabolă a dictaturii (roman politic) ori ca dramă
In memoriam Victor Iancu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8261_a_9586]
-
a suspendat lucrul pe care l-a reluat abia în 2003, ducîndu-l la bun sfîrșit, după cum se vede, cu febrilitate. Introspecția despre care vorbeam nu sfîrșește în "autismul" literar al promoțiilor de prozatori cu obsesia "detaliului psihologizant". Dimpotrivă, prin medierea introspecției, Victor Iancu elaborează un roman deschis - ce poate fi citit deopotrivă ca parabolă a dictaturii (roman politic) ori ca dramă etică (roman al dilemelor morale). Instrumentele de construcție ale postmodernității nu sînt străine scriitorului. Aș spune chiar că pe ele
In memoriam Victor Iancu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8261_a_9586]
-
intertextual, Divina Commedia a lui Dante (fiecare capitol al cărții are un motto din scriitorul renascentist, iar ideea "Purgatoriului" trimite la el într-un mod invariabil). Există un Infern interior al tuturor indivizilor, ce poate fi exorcizat prin autoscopie (amintita introspecție) - transformată astfel în semnul alegoric al Purgatoriului. Ideea - foarte subtil explorată în roman - mi-a amintit de teoria critică a lui Bataille din Literatura și răul. Criticul consideră acolo actul artistic oarecum orientat spre "transgresie" în mod subliminal. Prin creație
In memoriam Victor Iancu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8261_a_9586]
-
pe cărarea lui, privește cu dispreț micimile și maimuțărelile lumii Cel pentru care nu mai există nici durere, nici neliniște și invidie, nici înfrîngere și nici victorie Așa grăia unul din acei filozofi mistici persani care încercau prin meditație și introspecție să se detașeze de chingile propriului ego, visînd la Nirvana. Un alt sistem de valori, desigur, decît acela al societăților noastre occidentalizate, bazate, între altele, pe spiritul competitivității și liberei întreprinderi, pe orgoliu și ambiție, ca piloni ai progresului. Nu
Cultul forței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13720_a_15045]
-
în același tipar, pe același trunchi, se adaugă, an de an, inele noi, - acestea îl fac mai bogat, deși nu-l schimbă în esență. O structură etică bine definită, un caracter ferm, dar nu rigid, o fire echilibrată, capabilă de introspecție adâncă, dar și de relații cordiale, de punți trainice cu ceilalți, un temperament sobru, dar nu uscat, care refuză sentimentalismul, dar nu și căldura afecțiunii, un intelect pătrunzător, cu vocația planului de profunzime și cu mai puțină prețuire pentru scânteierile
Ultimul cerchist de la Sibiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10060_a_11385]
-
faima în viață și trăiește îi e superior de departe poetului care devine faimos după moarte și care își duce traiul neștiut. Nemurirea este piatra de mormînt a spiritului. La ce folosește piatra de mormînt? [...] 12 noiembrie O noapte de introspecție la Podge 6, cu Faith 7. Faith, un tip curios de extravertită ce domină conversația, cu aceeași subțiere stridentă a vocii (atunci cînd vrea să intervină în discuție și să acopere pe toată lumea) ca și dl Confidential, înfiptă și băiețoasă
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
că medicul specialist mi-a diagnosticat boala 12; ușurare, senzație de reabilitare, ușor regret pentru starea din trecut - masochist. Un efect nu întru totul negativ; atît de multe profunzimi ar fi rămas neexplorate. Suferința este esențială pentru cunoașterea de sine. Introspecție. O revenire la normalitate nu este întru totul o binecuvîntare. Splendidă lumina serii peste Londra după-amiază, învelind literalmente totul în aur și frumusețe. Nu m-am simțit niciodată atît de sensibil - înțelegeam brusc farmecele subtile din toate direcțiile, din toate
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
al tînăr scriitor cu o mai mare credință în povestire și de aceea cred că acest epistolar este una dintre cele mai puternice metafore ale vieții pe care ne-ar fi putut-o lăsa. Dramatismul situației ar fi predispus la introspecție și patetism. Și deși Sorin Stoica s-a pronunțat pentru patetism, văzut ca o provocare a literaturii actuale dominată de tot felul de mizerabilisme, scrisorile lui sînt de o stăpînire aproape de neînțeles. Viața îl distrage permanent, nu are timp de
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
însoțește privirea lucidă cu un fel de înțelepciune provenită din experiența ca martor ocular pentru un public adesea sedus de fantasmele comunismului etern. Marele Premiu al Festivalului le-a revenit fraților Coen cu filmul Inside Llewyn Davis, mai puțin o introspecție cum o anunță titlul, ci mai degrabă un solo nostalgic al unui muzician care și-a ratat momentul, căzut în disgrația timpului său, călătorind de la Manhattan la Chicago pentru ca să aibă de unde veni. Comedia este oprită în loc de un fel de melancolie
Cannes 2013 – portret festivalier by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3561_a_4886]
-
contrapunct) - Corina Ciocârlie le urmărește în paralel, dezvoltând câte o poveste care aduce împreună mai mulți scriitori, mai multe percepții involuntar convergente. Ies, dintr-o sumă de întâmplări, niște microromane, nu tocmai de aventuri, dar sigur de atmosferă, unde și introspecțiile, și observațiile scriitorilor sunt puse în pagină cu subtilitate și empatie. Materialul, cum spune autoarea cărții, e al lor, ingeniozitatea eseistică, a ei. Orientarea în spațiu e, din tot atâtea unghiuri câți scriitori se exprimă în breviar - și sunt destui
Scriitorul global by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3905_a_5230]
-
altfel decât funcționă rește și reprobator. Are intuiția abisurilor (mult mai adânci decât convenț iile morale), are știința momentelor faste. Și mai are ceva: curajul dialogului franc cu propriul sine. Destule dintre portretele de aici fac pandant cu câte o introspecție lucrată minuțios. Este și cazul celor două secvențe (deja pomenite) al căror maestru de ceremonii e Ion Mureșan (niciodată numit, dar pus sub un deghizament explicit): Beclean pe Someș (pp. 48 - 50) și, mai încolo, Șapca poetului (pp. 125 - 128
Cu supușenie, Scardanelli by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3735_a_5060]
-
absurd, kafkian tragi-comic în linia eroilor lui Daniil Harms sau se cufundă în miraculosul scrierii chineze (Ideograme în China) desfătându-se cu semnele-lucruri și căutând sau inventând concretul din abstract. Când i se pare că epuizează posibilitățile imaginației naturale, că introspecția devine insuficientă, își stimulează capacitățile mentale cu mescalină (Cunoașterea prin Vârtejuri, Nefericit miracol, Infinitul turbulent). Dar nici drogul nu-i oferă cunoașterea pe care o aștepta, îl plictisește. În schimb, n-a contenit să scrie poezie. Poemele lui Michaux sunt
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
studenta P. de la matematică, membră ca și el a unei echipe de dansuri, se trezește brusc abandonat de iubită. Așadar, ruptura ce va fi comunicată partenerului în plic, stă la baza suferinței sfâșietoare de-atunci (blocaj afectiv, dispreț de sine, introspecție depresivă) și a întoarcerii recuperatoare de-acum, amândouă în cheia investigației psihologice, a interogației nesfârșite. Alternanța planurilor temporale - îndrăgostirea - ruptura - mărturisirea - alungă oarecum monotonia tăierii firului în patru, având totodată grijă să includă și faza post-traumatică, ulterioară rupturii, jurnalul de
Flagran de sinceritate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12349_a_13674]
-
Ascensiunea patriei sale și a sa proprie sunt convergente, spre deosebire de cazul lui H. Adams și M. Leiris, căci, dacă Franklin e una cu societatea lui, aflată într-o efervescență a afirmării, iar eul său scriptic e și el extravertit, fără introspecție metafizică, dar nu lipsit de religiozitate, conștient de portanța deciziilor providenței, celelalte două autobiografii vor prezenta imagini totalmente diferite ale eului care scrie și se descrie. Bunăoară, Henry Adams, autorul Educației lui Henry Adams (și ea o operă clasică a
O carte despre subiectivitatea creatoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3028_a_4353]
-
căruia, se pare, îi scăpase cheia biblică necesară interpretării operei dostoievskiene (deși a fost supranumit de critică atee, printr-o ironie a soartei, "divinul critic"!). Idiotul păcătuiește, în viziunea lui G. Călinescu - întrucît despre el este vorba -, prin "delir de introspecție", în timp ce Raskolnikov e "un bolnav, produs al unei societăți în descompunere". Cu bizară superficialitate, acelasi critic decretă: "Mîskin nu e la înălțimea lui Don Quijote care, acela, e un erou pozitiv. Don Quijote lupta, deși în numele unui ideal himeric, Mîskin e un
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
exercițiul intertextual devine și mai evident, referințele la Virgil și Dante marcînd construcția cărții de la un capăt la altul. La fel, Door into the Dark/ O ușă în întuneric (1969) deschide o falie subtilă în poezia scriitorului irlandez, aceea a introspecției, a transformării sinelui în obiect de investigație lirica, iar, în District and Circle/ }ara și ținut (2006), exegetul atent poate localiza un interesant neoromantism, articulat pe o imagistică a violenței și urîtului. „Deschiderea” poeziei lui Heaney trebuie, neîndoios, legată și
Lumea văzută de Seamus by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6555_a_7880]
-
obscure ale psihologiei", după cum romanul fluxului conștiinței și-a propus o structură narativă inspirată de dublul discurs al psihanalizei, alcătuit din rememorarea asociativă a pacientului și construcția analiticului. La acestea se cuvine a adăuga teoriile lui Wilhelm Wundt privitoare la introspecția experimentală și la psihologia culturală, cu un spectru cuprinzînd observații asupra identității popoarelor. Și, neapărat, legea imitației a lui Gabriel Tarde, bine cunoscută la noi grație scrierilor lui E.Lovinescu, care și-a luat-o drept punct de reper. E
Melancolia cunoașterii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6437_a_7762]
-
cu cea dreaptă Rezultatulele studiului nu au aratăt diferențe notabile din punct de vedere al câștigurilor sau pierderilor. Experimentele au evidențiat însă implicarea structurilor cerebrale. Astfel, la simpatizanții liberali, cel mai mult se activează insula stângă (zonă legată îndeosebi de introspecție), iar la conservatori, amigdala dreaptă (regiune implicată în mecanismele de avertizare). Autorii studiului susțin că aceste diferențe în activitatea cerebrală permit prezicerea apartenenței politice cu o precizie de circa 80%, informează Agerpres.
Orientările politice sunt vizibile în activitatea cerebrală by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/64497_a_65822]
-
cu medicamente. Sau de murături împuțite, cărate cu pași îngălați, pe holul interminabil, până la lift" (p. 5). Pe cât de interesantă, pe atât de eficientă este tehnica narativă utilizată de Dan Lungu la scrierea acestui roman. După reguli cinematografice autorul alternează introspecția cu perspectiva largă, obiectivă, din exterior. Capitolele romanului reprezintă un permanent balans între narațiunea la persoana I și cea la persoana a III-a. În cele scrise la persoana I sunt relatate gândurile intime ale lui Andi, neliniștile sale interioare
Scene din viața cotidiană by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6972_a_8297]
-
extrapolări, „conectând” comparabilitatea (ca similititudine) în/cu domenii extra-muzicale. Aspecte de natură constitutivă se pot regăsi în structura alcătuitoare a părților unui întreg sau a unor eșantioane de referință, cele care atestă relevanța autosimilității în procesul creației muzicale: repetitivitatea intro-secvențială, introspecția tematică, clișeul finit al formei de fugă, configurația platformelor tonale, piramida cadențială, simbolul numeric etc. Sunt câteva sugestii de abordare a regăsirii oriunde în structura arborescentă, în ierarhia segmentală a întregului sau a eșantionului de referință. Studiu de caz: creația
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
constructivă la nivelul întregului (ciclul secvențial), reprezintă procedeul de configurare a componentului (modelul/secvențele) Atât modelul cât și secvențele aferente rețelei secvențiale conțin, fiecare, câte un (mini)ciclu secvențial, aspect care certifică similitudinea formativă dintre parte și întreg - autosimilitate intro-secvențială. ► Introspecția tematică ↔ Clișeul formei de fugă Tema de fugă, elementul fundamental pe baza căruia se concepe și se edifică forma muzicală polifonică ce-i poartă numele, se prezintă sub două aspecte tonale raportate la un centru zonal de referință, cu nominalizări
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
temei de fugă, proiectate fiind, prin autosimilitate, conducțiile fluxului tematic, în prezențe explicite sau, corespunzător, în clipuri ori enunțuri sugerative de referință funcțional-acordică. Tema conține, rezumativ, formatul de sinteză al fugii bachiene, cu permutări expozitive raportate la schema generală tonal-funcțională. ► Introspecția tematică ↔ fuga, zone tonale/cadențiale Tema bachiană, evaluată prin raportare la schema formatului de sinteză, poate conține elemente melodice de referință pentru structura și componenetele de bază ale fugii. Zonele de reprezentativitate structurală, platformele tonale delimitate cadențial etc. sunt reflectate
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
prin aceste sectoare tonal-funcționale afirmate și confirmate prin reprezentativitate tonală și tronsoane cadențiale extinse. Super-cadența celor cinci platforme armonice este în corelație de autosimilitate cu structura armonică a temei-standard prin formula cadențială I-VI-II-V-I extinsă la nivelul acestor câmpuri tonal-funcționale fluctuante. ► Introspecția tematică, interferențe cadențiale Prin decorul ornamentic și/sau pilonic al sunetelor, prin vectorul „gravitonic” tonal-funcțional, profilul melodic al temei de fugă bachiană configureză un suport armonic cu atribute acordice ancorate într-un centru tonal de referință. Corola de funcționalități tonale
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]