925 matches
-
lectură care au guvernat critica eminesciană de-a lungul timpului și a judecăților de valoare emise în legătură cu scrisul jurnalistului. Abordarea și valorificarea publicisticii prin filtrul epistemologic al fiecărei generații au condus la confirmarea, respectiv reevaluarea judecăților anterioare, dar decelarea unor invariabile la nivel de receptare este posibilă, prin articularea opiniilor în cadrul integrator pe care-l operează lectura. Exegeza publicistică eminesciană, net inferioară ca volum celei poetice, nu a fost scutită însă de excese. Încă de la apariția primelor volume de publicistică, se
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
eminesciană ne obligă la respectarea distanțelor dintre orizontul producerii și cel al receptării articolelor, pentru că întrebările jurnalistului nu pot fi niciodată identice cu cele ale interpretului. La nivelul direcțiilor tematice înregistrate de articolele semnate de Eminescu, am remarcat existența unor invariabile. În acest sens, unitatea de neam și apărarea valorilor naționale reprezintă nucleul dur al mesajului jurnalistic eminescian, iar aspectele privind situația țărănimii, chestiunea evreiască, politica internă și externă, concepția despre stat, teoria "păturii superpuse", viziunea asupra progresului ș.a. sunt subordonate
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ales ca propunere pentru „1 ianuarie” (cel mai important loc) un apel urgent la integritate În ceea ce privește conducerea. Deoarece Întregul mesaj este transpus În doar două paragrafe scurte, el trece direct la subiect: dovada sincerității și seriozității unui manager este „accentul invariabil pus pe integritatea caracterului”. Este doar o speculație, Însă eu chiar Îl văd pe Drucker spunându-i lui Maciariello: „Pe asta să o pui prima pe listă”. Ca și Drucker, sunt de părere că esența managementului și a conducerii o
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
nu vedem ceea ce este esențial În această poezie jeluitoare: plăcerea, desfătarea, bucuria simțurilor bolnave de o boală dulce. SÎnt cîteva momente de jubilație erotică În interminabilul bocet. Aleg unul singur, spre a ilustra capacitatea lui Conachi de a elogia cu invariabilă energic ceasurile de desfătare după ce se dovedise inepuizabil În elogiul durerii. Este vorba de poemul Steaua ce strălucitoare unde Înfățișează clipa În care fata neștiutoare se leapădă de frică și de sfială. E faza dulcei violențe inițiale. Priceputul logofăt Îl
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a sângelui în funcție de poziția corpului. Marile sectoare ale circulației venoase sistemice sunt: supradiafragmatic, abdominal și al membrelor inferioare. In ortostatism sectorul supradiafragmatic se caracterizează presiune redusă, care scade cu înalțimea. Venele intracraniene (sinusuri venoase), acoperite de dura mater, prezintă calibru invariabil, iar fluctuațiile de presiune sunt legate de presiunea lichidului celfalo rahidian. In sectorul venos intratoracic au loc variații ale presiunii corespunzătoare ciclului respirator și modificărilor de poziție. In sectorul abdominal: volumul sanguin nu se modifică la schimbarea poziției. La trecerea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Ceea ce merită reținut de aici e că, anihilând propensiunea "thanatofilă", obsesia erotică a adolescentului se manifestă disociat, atât ca "trebuință sufletească de a iubi platonic", cât și, deopotrivă, ca înjositoare dar imperativă dorință de împreunare (acestea sunt, de altfel, coordonatele invariabile ale psihologiei eroului lovinescian). Timidul Bizu preferă să iubească "de la distanță" doar anumite femei (imaginea lor "ideală", mai exact), nu înainte de a cunoaște "taina" amorului carnal prin bunăvoința unei servitoare vulgare, ce acceptă "târgul" fără prea multe fasoane. Experiența sordidă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în categoria prozei de idei și de viziune, fără miză propriu-zis "epică". Altfel spus, "logica" romanului lovinescian este deductivă și finalistă, nu inductivă și cauzalistă (cum e "logica" literaturii de tip realist-mimetic): pornește adică, repet, de la o psihologie deja conturată, invariabilă, pe care "evenimentele" nu fac decât să o "ilustreze", să o "exemplifice". De aceea Bizu nu e, am mai spus, un Bildungsroman. Ne dăm seama cât de neînsemnate și de previzibile (ca un clișeu) sunt "evenimentele" din romanul lovinescian citind
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fază "romanțate" involuntar (după spusa lui Lovinescu), să intre într-o configurație narativă complexă (romanul-melodramă), ca niște "episoade" sau "scene-pivot" aparent autonome, legate însă între ele cu un anume sens, relevabil abia la final. Cu alte cuvinte, o dată schițată, psihologia invariabilă (schematică, schizoidă) a eroului lovinescian se cerea ilustrată epic printr-o serie de situații și procedee specifice, care s-o scoată în evidență cât mai pregnant ceea ce nu era posibil (aceasta e, în fapt, "fatalitatea" literară atât de des invocată
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
senzual, un Eminescu dematerializat, intemporal, dezaxat, abulic în ceea ce-l privește, dar voluntar și chiar violent în teorie, și absolut un inhibit sexual (s.n.)" 107. Nu-i greu de sesizat că, atribuind lui Eminescu o personalitate "eleatică" și o psihologie invariabilă, ce exclud din start posibilitatea "devenirii"/ evoluției determinate de influența factorilor exteriori, Lovinescu vorbea, în fapt, despre el însuși, cu limbajul utilizat în "teoriile" lui despre "personalitate". Din acest unghi privind lucrurile, e limpede că romanele din ciclul eminescian nu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
obstinat al "realității" și, deopotrivă, al principiului "mimetic" care stă la baza constituirii imaginii și a procesului de reprezentare în genere. De aceea atribuia Lovinescu poeziei un caracter eminamente sugestiv-muzical, menit a "exprima" inefabilul sufletesc, în cadrele unei psihologii (erotice) invariabile, stereotipe. Nu întâmplător, cum "sentimentul" și "sensibilitatea" poetului nu rezonează decât la stimulii dureroși, activați în registru tragic, creativitatea eminesciană va fi asimilată, firesc, unei trăiri masochiste, care-și găsește satisfacția numai în suferință ("Poezia lirică fără durere nu se
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
deveneau mai precise decât în timpul percepției lor"144. Am mai întâlnit "situația" aceasta psihologică și în romanele anterioare, alternarea dintre planul percepției și planul rememorării fiind un procedeu predilect de construcție narativă, articulat ca expresie nemijlocită a unei psihologii "schizoide" invariabile, schițată de Lovinescu încă din primele texte literare. Plecând de la observația că memoria are rolul de a anula "opoziția suflet/ trup", un exeget subtil precum Caius Dobrescu considera poetica eminesciană o poetică a memoriei par excellence, deoarece "prin puterea ei
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
-și afirme (prin niște zadarnice tentative de "diferențiere") individualitatea. E vorba însă de o individualitate redusă la un set de automatisme și de atitudini-șablon, de natura clișeului, stereotipiile de limbaj reflectând reacțiile psiho-comportamentale menite a ilustra, în fapt, mecanismul "psihologiei invariabile" asupra căruia se focalizează, polemic, poetica lovinesciană. Individualitatea se vede finalmente anulată de tirania clișeului atotputernic, ce transformă omul într-o făptură anonimă și lipsită de "personalitate" (în sensul "plin", romantic, al cuvântului). Romanul lovinescian trebuie citit, așadar, dincolo de caracterul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
să reflecteze îndelung asupra evenimentelor care i-au schimbat viața. Va teoretiza "două accepțiuni" ale acestora. Prima, asumată de către Gerő și acoliții acestuia împreună cu conducerea sovietică, consta în reprimarea violentă, cu mijloace tipic post-revoluționar leniniste e a "mișcărilor populare", caracterizate invariabil prin apelativul "contrarevoluționare". Exista apoi a doua variantă de interpretare a revoluției maghiare, ca "mișcare populară revoluționară" care, pentru a avea succes, trebuie ghidată de către partid înspre "dezvoltarea pașnică, echilibrată și umană" în direcția socialismului (Hegedüs, Somlai în Rusan: 2000
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
eșuat definitiv la începutul anilor '20, leninismul a fost condamnat să coabiteze cu și ulterior să integreze elemente naționaliste pentru a se autolegitima. Este un proces analizat și de Robert Tucker, pentru care, "comunismul la putere" manifestă o tendință aproape invariabilă "de a se transforma în comunism național" (Tucker: 1969, 169). În cazul leninismului romantic, naționalismul nu este doar tacit acceptat, ci capătă o pondere structurantă, fiind de o importanță egală cu leninismul. Deși au mai fost schițate până acum paralele
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
specială a lui Alexa de-a ne sugera, de-a ne conduce discret cu o mână care parcă plutește undeva deasupra capetelor noastre într-o poveste care curge cu o înșelătoare lentoare. Forța puternică, virilă este semnul care a marcat invariabil și inconfundabil toate marile lui spectacole și filme anterioare. În Ana, regizorul lucrează într-o cheie cu totul nouă. Povestea ca fapt de viață este dramatică și zbaterile violente, furia neputincioasă și urletele ridicate până în ceruri ar fi fost întrutotul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
își modeleze propriul caracter? Evident c] acest lucru presupune că unii oameni s] dețin] o anumit] capacitate de formare a propriului caracter. P]rerile sunt împ]rțite: unii filosofi consider] c] acțiunile individului sunt libere, în timp ce caracterul reprezint] un aspect invariabil al naturii umane. Pe de alt] parte, este le fel de adev]rât c] nu toți oamenii au capacitatea de a-și schimba propriul caracter. Ins] din moment ce critică admite faptul c] acțiunea individului este independent], posibilitatea ca aceast] acțiune s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
autonome. Deoarece Frey își întemeiaz] argumentul pe valoarea vieții și presupune c] viața unui adult normal este mai valoroas] decât cea a unui animal sau a unei persoane cu deficiențe, el conchide c] animalele nu pot fi preferate în mod invariabil persoanelor cu deficiențe mintale. El afirm] c] „singura cale de a justifica acest lucru ar fi invocarea unui principiu care, întotdeauna, indiferent de circumstanțe, acord] vieții umane o valoare mai mare decât vieții animalelor. Nu cunosc un astfel de principiu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Kohlberg susține c] fiecare etap] superioar] reprezint] o form] de dezvoltare cognitiv] care constituie de fapt și o form] de dezvoltare moral]. El scrie: Prezint o teorie psihologic] explicând... de ce mișcarea este întotdeauna ascendent] și are loc într-o succesiune invariabil]. Teoria mea psihologic] privind motivul pentru care dezvoltarea moral] este orientat] în sus și este succesiv] este, în mare, aceeași cu justificarea mea filosofic] pentru ideea c] o etap] superioar] este mai adecvat] sau mai moral] decât una inferioar]. (1981
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întreb]ri. De ce s] urm]m linia evoluționist] și ce justific]ri metaetice are această? Această reprezint] o problem] atât pentru biologi, cât și pentru filosofi. Preocuparea celor dintâi const] în faptul c] la temelia darwinismului social st], în mod invariabil, la un anumit nivel al progresului biologic. Dezvoltarea reprezint] un proces ascendent - de la molecule la organism -, iar pentru a evita degenerarea și regresul avem datoria moal] de a ajuta și consolida procesul evoluției. Din p]câte, de la Darwin încoace, s-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
suna doar ca o ghidușă convertire a tragicului în glumă. Tragicul comunist în glumă anticomunistă. De unde: nu oricui îi este dat/îi stă bine să forțeze umorul. Ridendo castigat mores. Sîntem sceptici, dar măcar încercăm. 13 aprilie Cu frecvență aproape invariabilă, peste continentul Statelor Unite se abate cîte-un ciclon devastator, clintind, o clipă, superedificiul statal. Ciclon însă repede dat uitării. Nu și numele apocalipticei tornade, căreia gest exorcizator i se găsește de regulă un nume delicat, de femeie gingașă, cu toane, dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
medie, ponderata, aferentă ariei totale a zonelor neizolate sau mai putin izolate termic [W/(mpK)]; R rezistență termică unidirecționala din câmp curent [mpK/W]; R(1) rezistență termică unidirecționala a tuturor straturilor cuprinse între cota ±0,00 și cota stratului invariabil (CSI), la care se adaugă rezistență la transfer termic superficial interior [mpK/W] r(1) coeficientul de reducere a rezistentelor termice unidirecționale din câmp curent, care ține seama de influență punților termice liniare [-]; r(2) coeficientul de reducere a rezistentelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
a acestei conviețuiri consumîndu-se în chinuitoare, extenuante pendulări între arțagul regretabil și replierile de, culpabilă, (auto)amăgire. Dacă femeia (în speță, nevasta) este prin definiție genetică inerțială, frustrarea gravă o resimte bărbatul, ale cărui fervori riscă să sucombe în ritmurile invariabile. Or, firea lui avid de exces îl hărăzește trăirilor ardente, într-o glorie de efuziuni, extaze, înfiorări. Ca să se regăsească, să uite de timpul care nu iartă, El se avîntă în voluptatea dătătoare de sens a unei iubiri mîntuitoare. Pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Gradul ridicat al interacțiunii presupunând un număr mare de cazuri disponibile agravează dificultatea generată de numărul principial redus de fapte de care dispune sociologul. Variația contextuală a cauzalității. Fizicianul se așteaptă ca o relație empirică oarecare să fie de regulă invariabilă în raport cu spațiul și timpul; aceeași pe continentul american și pe cel asiatic; aceeași în prezent, ca și acum 2000 de ani sau peste. Sociologul nu mai poate face automat o asemenea presupoziție. Stabilite cu mare migală, aici și acum, regularitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a lui Isaac Newton, timpul științelor teoretice este perfect omogen. El este doar un cadru abstract al desfășurării unor procese. Este un timp absolut local, indiferent la scurgerea timpului universal. Un kilogram de uraniu radioactiv are o perioadă de înjumătățire invariabilă. El se descompune în același mod, indiferent dacă fisiunea a avut loc acum un miliard de ani sau va avea loc peste câteva miliarde de ani. Datorită acestor două caracteristici putem defini științele generalului mai corect ca științe ale posibilului
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
influențează morala, construită maniheist și melodramatic, după modelul lui Rolla al lui Alfred de Musset, ca în poemul Raul (1875), un imn adus iubirii pure, care nu ar putea exista decât într-o altă lume, a morții. Iubirea ia forma invariabilă a obsesiei, senzualismul fiind însă unul convențional, de sorginte livrescă. Legenda Nurului (1877) preia, stângaci, simbolul prezent în stihurile lui Costache Conachi, pe care îl transpune în experiența proprie. „Nurul” reprezintă o iubire spiritualizată prin durere și suferință, ale cărei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288796_a_290125]