1,406 matches
-
exclusiv de a fi făcut un comitet pentru construcția bisericii din Ipotești, ci și preotul Panaite Scobai. Într-o plângere (nr. 6/1938, ianuarie 17) către ministru, acesta din urmă spune printre altele: care îmi e răsplata că în satul Ipotești, am înființat primul comitet pentru facerea din nou a bisericei care acum e aproape gata124. Este limpede că onoratul comitet avea și acum, în 1938, mare nevoie de bani, deoarece preotul își aduce aminte de 10.000 de lei pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
octombrie 1939 către Ministrul de finanțe, pentru reglementarea corectă a impozitelor, se spune că pe ziua de 1 Nbrie 1937 parohia Cucorăni s-a împărțit astfel: Parohia Cucorăni rămânând formată numai din satul Cucorăni, iar a doua find formată din Ipotești, Cătămărăști Deal și Cătămărăști Vale, dându-se denumirea de parohia Mihai Eminescu 129. În anul următor, chiar de la început, preotul Scobai îl informează în scris pe protoiereul Al. Simionescu de faptul că învățământul religios la școlile din Leorda, Costinești și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
parohia Mihai Eminescu 129. În anul următor, chiar de la început, preotul Scobai îl informează în scris pe protoiereul Al. Simionescu de faptul că învățământul religios la școlile din Leorda, Costinești și Mihai Eminescu să predă de preoții respectivi, iar la Ipotești de domnii învățători 130. Pe 13 mai 1939 Panaite Scobai, în calitatea sa de membru al cercului pastoral din Cucorăni, inspectează școala din Ipotești, parohia Mihai Eminescu, notând următoarele: am găsit prezent pe domnul învățător care făcea lecție de religie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
religios la școlile din Leorda, Costinești și Mihai Eminescu să predă de preoții respectivi, iar la Ipotești de domnii învățători 130. Pe 13 mai 1939 Panaite Scobai, în calitatea sa de membru al cercului pastoral din Cucorăni, inspectează școala din Ipotești, parohia Mihai Eminescu, notând următoarele: am găsit prezent pe domnul învățător care făcea lecție de religie cu elevii clasei 1 și a IV despre învățămintele D-lui. A chestionat elevii și a constatat că [...] răspund celor întrebate povestind cu multă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
din ce în ce mai tulburi. Seamă ținând că începuseră concentrările, inginerul Mihai Goilav se adresează părintelui Scobai. Dorind a veni în ajutorul câtorva familii sărmane, cu mulți copii ai concentraților îl roagă să-i comunice câte cinci familii din fiecare sat (Cucorăni și Ipotești) pe care le credeți că au nevoe de lemne 132. Cu certitudine că un astfel de gest se înscrie în altă sferă decât aceea a malversațiilor de tot felul care au marcat istoria locului. Bisericuța familiei Eminovici a fost sfințită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
dărâme străvechiul lăcaș atunci când cel nou fusese ridicat chiar alături. Credința zugrăvește icoanele-n biserici...133 NOTE 1 Gh. Ungureanu, op. cit., p. 13. 2 Ibidem. 3 Cultul ortodox din județul Botoșani, 1906, p. 108. Așa trebuie să fi fost, căci Ipoteștii acelor timpuri erau împăduriți. Mai mult decât atât, pădure era și peste actualul teritoriu al satelor Stâncești, Cătămărăști Vale și Cătămărăști Deal. Pădure era și peste localitatea Cucorăni. Sigur că Sovromtransporturile și-au făcut datoria cu prisosință, încât din vastul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
66 Ibidem, f. 2 r. 67 Ibidem, f. 5 v. 68 Ibidem, f. 5. 69 Anuarul Arhiepiscopiei Iașilor, Mitropolia Moldovei, Tipografia Monastirei Neamțu, p. 103. 70 Arhivele Naționale, filiala Botoșani, fond Prefecturii, dosar 33/1930, Construirea bisericei "Mihai Eminescu" din Ipotești, comuna Cucorăni, f. 2. 71 Ibidem, f. 3, 4, 5, 6, 7. 72 Arhivele Naționale, filiala Botoșani, dosar 36/1927, 1928, 1929, 1935, 1936; f. 6 v. 73 Ibidem, f. 6. 74 Arhivele Naționale, filiala Botoșani, dosar 33/1930, f.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
1935. 116 În noianul acesta de faceri și prefaceri, câte un fapt mai deosebit iese din monotonia cotidianului. În primăvara anului 1937, liceul Anastasie Bașotă din Pomârla anunță că va face cu o parte din elevi o excursie în satele Ipotești și Cucorăni, primul legat de numele lui Mihai Eminescu, iar al doilea de cel al fondatorului institutului. Din program: după orele 16 ne vom duce la Ipotești, spre a vizita casa unde s-a născut Eminescu, pentru care vom face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
anunță că va face cu o parte din elevi o excursie în satele Ipotești și Cucorăni, primul legat de numele lui Mihai Eminescu, iar al doilea de cel al fondatorului institutului. Din program: după orele 16 ne vom duce la Ipotești, spre a vizita casa unde s-a născut Eminescu, pentru care vom face și un parastas în biserica din acel sat. (Arhivele Naționale, Filiala Botoșani, Dosar 49/1937, f. 44 r.) 117 Ibidem, f. 87 r. 118 Ibidem, f. 116
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Hyperion leagă de pământ cerurile reci. Luând de la istorie, de la păzitorul ei cel posomorât al trecutului cheile lui de aur cum se exprima poetul în Mira1 se deschid și porțile inimii, dar și cele ale documentului. Aruncând o privire asupra Ipoteștilor prin timpuri, Ipotești care vor deveni natala vâlcioară/ Scăldată în cristalul pârâului de-argint2 și pe care poetul i-a iubit atât de mult, labirintica poveste se deslușește în tot realismul său. Înaintea acestuia, însă, legenda spune că, la început, Sitna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pământ cerurile reci. Luând de la istorie, de la păzitorul ei cel posomorât al trecutului cheile lui de aur cum se exprima poetul în Mira1 se deschid și porțile inimii, dar și cele ale documentului. Aruncând o privire asupra Ipoteștilor prin timpuri, Ipotești care vor deveni natala vâlcioară/ Scăldată în cristalul pârâului de-argint2 și pe care poetul i-a iubit atât de mult, labirintica poveste se deslușește în tot realismul său. Înaintea acestuia, însă, legenda spune că, la început, Sitna pârâul de argint
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
zi, auzindu-i trilul fermecător și văzând-o atât de frumoasă, [...] un flăcău pe nume Ipatie a îndrăgit-o pe loc. Legenda spune că cei doi tineri s-au căsătorit, iar urmașii lor, Ipăteștii, au dat numele satului de azi, Ipotești 3. Referitor la documente, Repertoriul arheologic al județului Botoșani consemnează următoarele: denumire veche: Ipotești. Mențiuni doc. 15 iunie 1616; H [harta, n.n.] 1835 [...] așezarea aflată la sud de sat (punctul în Lunca-Luncani), în care s-au descoperit fragmente ceramice atribuite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nume Ipatie a îndrăgit-o pe loc. Legenda spune că cei doi tineri s-au căsătorit, iar urmașii lor, Ipăteștii, au dat numele satului de azi, Ipotești 3. Referitor la documente, Repertoriul arheologic al județului Botoșani consemnează următoarele: denumire veche: Ipotești. Mențiuni doc. 15 iunie 1616; H [harta, n.n.] 1835 [...] așezarea aflată la sud de sat (punctul în Lunca-Luncani), în care s-au descoperit fragmente ceramice atribuite sec. XIV-XV și XVII-XVIII reprezintă [...] vatra unui vechi sat dispărut, foarte probabil a satului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Mențiuni doc. 15 iunie 1616; H [harta, n.n.] 1835 [...] așezarea aflată la sud de sat (punctul în Lunca-Luncani), în care s-au descoperit fragmente ceramice atribuite sec. XIV-XV și XVII-XVIII reprezintă [...] vatra unui vechi sat dispărut, foarte probabil a satului Ipotești 4. Nicolae Iorga nu va trece cu vederea această atestare, amintindu-i pe Vasile Căpitanu și Paraschiva din Ipotești, care semnează un zapis întocmit la Stâncești, la data mai sus amintită 5. Cercetări și documente mai noi scot la iveală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
care s-au descoperit fragmente ceramice atribuite sec. XIV-XV și XVII-XVIII reprezintă [...] vatra unui vechi sat dispărut, foarte probabil a satului Ipotești 4. Nicolae Iorga nu va trece cu vederea această atestare, amintindu-i pe Vasile Căpitanu și Paraschiva din Ipotești, care semnează un zapis întocmit la Stâncești, la data mai sus amintită 5. Cercetări și documente mai noi scot la iveală faptul că prima atestare documentară a satului se găsește în uricul întărit de Alexandru cel Bun, la 15 iunie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fost vândută mai apoi răzeșilor veniți din părțile Bucovinei. În legătură cu aceasta, informații amănunțite și clare se găsesc în nota la scrisoarea lui Doxachi Hurmuzachi către postelnicul Manoil Manul datată 1817, aprilie 2, Cernăuca -, în care îi propune cumpărarea părților moșiei Ipotești, aflate la acea dată în posesia socrului său, stolnicul Iordache Murguleț 7. Din nota pomenită reiese că logofătul Anastasie Bașotă, proprietarul Pomârlei (de numele căreia va fi legat și Eminescu), cumpără în 1854, cu 18.300 galbeni, moșiile Cucorănii, Loieștii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
posesia socrului său, stolnicul Iordache Murguleț 7. Din nota pomenită reiese că logofătul Anastasie Bașotă, proprietarul Pomârlei (de numele căreia va fi legat și Eminescu), cumpără în 1854, cu 18.300 galbeni, moșiile Cucorănii, Loieștii și a cincea parte din Ipotești, de la maiorul Săvel Manu. Acesta predă, odată cu moșia, toate documentele ei pe care le avea în posesie, iar Bașotă pune să fie transcrise în condică cele 123 documente privitoare la primele două moșii, precum și cele 17 referitoare la partea din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de la maiorul Săvel Manu. Acesta predă, odată cu moșia, toate documentele ei pe care le avea în posesie, iar Bașotă pune să fie transcrise în condică cele 123 documente privitoare la primele două moșii, precum și cele 17 referitoare la partea din Ipotești, începând cu textul din 12 aprilie 1620 în care se consemna: la Ipotești sunt pomenite nume vechi de familii de răzași între care și Isăcescu, dintre care un Ipatie ar fi fost unul din cei cinci bătrâni înființători ai satului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
le avea în posesie, iar Bașotă pune să fie transcrise în condică cele 123 documente privitoare la primele două moșii, precum și cele 17 referitoare la partea din Ipotești, începând cu textul din 12 aprilie 1620 în care se consemna: la Ipotești sunt pomenite nume vechi de familii de răzași între care și Isăcescu, dintre care un Ipatie ar fi fost unul din cei cinci bătrâni înființători ai satului Ipatie (de unde Ipoteștii) care ar fi făcut bisericuța, mai târziu a familiei Eminovici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
textul din 12 aprilie 1620 în care se consemna: la Ipotești sunt pomenite nume vechi de familii de răzași între care și Isăcescu, dintre care un Ipatie ar fi fost unul din cei cinci bătrâni înființători ai satului Ipatie (de unde Ipoteștii) care ar fi făcut bisericuța, mai târziu a familiei Eminovici 8. Trecută în documente când Ipotești când Epotești, moșia a constituit obiectul râvnei multora, din moment ce răzeșii ipoteșteni sunt într-o necurmată luptă cu vecinii. Ca rezultat al acestor neînțelegeri au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
familii de răzași între care și Isăcescu, dintre care un Ipatie ar fi fost unul din cei cinci bătrâni înființători ai satului Ipatie (de unde Ipoteștii) care ar fi făcut bisericuța, mai târziu a familiei Eminovici 8. Trecută în documente când Ipotești când Epotești, moșia a constituit obiectul râvnei multora, din moment ce răzeșii ipoteșteni sunt într-o necurmată luptă cu vecinii. Ca rezultat al acestor neînțelegeri au rămas până astăzi numeroase informații, nici una de neglijat: nume ale proprietarilor, vânzări-cumpărări, date și ani. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
răzeșii ipoteșteni sunt într-o necurmată luptă cu vecinii. Ca rezultat al acestor neînțelegeri au rămas până astăzi numeroase informații, nici una de neglijat: nume ale proprietarilor, vânzări-cumpărări, date și ani. Se știe astfel că la Iordache Murguleț era casa documentelor Ipoteștilor; mai mult, că în 1835, stolnicul Mavrodin, geometrul ținutului, cumnatul de mai târziu al lui Gh. Eminovici, făcea harta locului 9. În urma adresei Divanului Apelativ din lași, Judecătoria ținutului Botoșani însărcinează, la 3 octombrie 1847, pe aga Dimitrie Ralet, președintele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lui Gh. Eminovici, făcea harta locului 9. În urma adresei Divanului Apelativ din lași, Judecătoria ținutului Botoșani însărcinează, la 3 octombrie 1847, pe aga Dimitrie Ralet, președintele judecătoriei ținutale și pe căminarul Costache Baiardi, inginer al ținutului, să se prezinte la Ipotești pentru a alege și a stâlpi părțile dumisale cucoanei Frosiniții Petrino, născută Hurmuzachi, din acea moșie 10. Eufrosina Petrino era fiica lui Doxachi Hurmuzachi de la Cernauca și sora lui Constantin Hurmuzachi, ambii cunoscuți în istoriografia românească. După o cercetare prealabilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Petrino, născută Hurmuzachi, din acea moșie 10. Eufrosina Petrino era fiica lui Doxachi Hurmuzachi de la Cernauca și sora lui Constantin Hurmuzachi, ambii cunoscuți în istoriografia românească. După o cercetare prealabilă a documentelor, cei doi boieri hotarnici au stabilit că moșia Ipotești a fost împărțită în cinci părți, moștenite dintru începuturi așa, de la cei cinci bătrâni care au stăpânit-o. Numai că ei mai constată și faptul că o cincime a acestei moșii fusese scoasă încă de multă vreme din hotarul Ipoteștilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Ipotești a fost împărțită în cinci părți, moștenite dintru începuturi așa, de la cei cinci bătrâni care au stăpânit-o. Numai că ei mai constată și faptul că o cincime a acestei moșii fusese scoasă încă de multă vreme din hotarul Ipoteștilor și alipită la hotarul Cucorănilor, moșie a hatmanului Emanoil Manu: oameni bătrâni m-au încredințat că nu știu altă moșie fără numai Ipotești ca să hotărască cu Cucorănii și din porunca răposatului întru fericire Domnu Grigorii Alexandru Ghica voievod, au și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]