1,172 matches
-
câmp, cu corecția de pană de țesut sau cu ajutorul izodozei care îi încadrează pe sistemul computerizat de planificare; la terminarea iradierii este necesară o suplimentare pe un câmp mamar intern până la doza totală corespunzătoare. Ritm de iradiere: - fiecare volum se iradiază în fracțiuni zilnice, 4-5 zile pe săptămână; - ambele câmpuri tangențiale este recomandabil să fie iradiate concomitent cu ponderi egale 0,5 pentru a se asigura zilnic o omogenitate perfectă în tot volumul și o doză nominală scăzută la nivelul porților
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
computerizat de planificare; la terminarea iradierii este necesară o suplimentare pe un câmp mamar intern până la doza totală corespunzătoare. Ritm de iradiere: - fiecare volum se iradiază în fracțiuni zilnice, 4-5 zile pe săptămână; - ambele câmpuri tangențiale este recomandabil să fie iradiate concomitent cu ponderi egale 0,5 pentru a se asigura zilnic o omogenitate perfectă în tot volumul și o doză nominală scăzută la nivelul porților de intrare. Pentru asigurarea unei doze omogene în volumul țintă și să nu depășească 10
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
opuse, unul față de celălalt. Când pielea regiunii este infiltrată sau se efectuează iradierea unei recidive, este necesară utilizarea unui bolus pentru 1/3 din doză, la fel și în cazul iradierii cu electroni 5-10 MeV. Fracționarea dozei: - toate volumele se iradiază cu 2 Gy pe fracțiune, 10 Gy pe săptămână; - când diametrul transvers al sânului depășește 14 cm și câmpurile mari, doza pe fracțiune va fi de 1,8 Gy. Doza totală: În tratamentul QUART: - peretele toracic și sânul 50 Gy
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
și girate colectiv. Fiecare persoană se împlinește în irepetabilitatea ei prin asimilarea interioară a întregului real, a unui real pe care îl transfigurează, îl transpune din regimul general-obligatoriului în regimul libertății transcendente. însă, presimțită, experimentată interior, această libertate trebuie să iradieze, prin intermediul persoanei, în lumea de aici, să transforme conștiințele, să le pregătească pentru parusie, să aibă așadar un impact social, dar unul de tipul verticalității supranaturale. Practica intimistă a religiei Duhului sau grija exclusivă pentru mîntuirea personală i se par
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
primul rînd pe trezirea conștiințelor, pe o reformă a mentalității moderne. și la el mai ales la el accentul cade pe diversitatea legitimă a tradițiilor spirituale, pe caracterul apofatic al acestor tradiții, în sensul că ele nu fac decît să iradieze o aceeași, trans-istorică, neobiectivabilă doctrină metafizică perenă. și la el accentul cade pe realizarea personală a universalului, pentru care doctrina însăși nu este decît o treaptă pregătitoare, un suport. Toți gînditorii pomeniți mai sus pun un accent decisiv asupra persoanei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
pregătitoare, un suport. Toți gînditorii pomeniți mai sus pun un accent decisiv asupra persoanei, asupra unicității și a libertății ei. Ea este locul, singurul loc unde contactul cu transcendentul rămîne de nedesființat, poate fi oricînd reactivat. De aici, el poate iradia în lume, poate produce în substanța ei dezvrăjită fisuri eliberatoare. Dacă universul fizic, social, istoric nu îi mai oferă omului sprijin pozitiv pentru relația cu absolutul, Ceea ce nu înseamnă că persoana ar trebui să adopte, în consecință, un confortabil contemptus
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ei), modernitatea a dizolvat nu numai de facto, ci și de jure asocierea transcendenței cu noțiunea de putere. Marcel Gauchet făcea observația că, în Europa premodernă, un rege era un concentrat de religie cu față politică, o heteronomie materializată, care iradia din nucleul puterii pînă la cele mai de jos ramificații ale raporturilor din societate. în modernitatea tîrzie, materializarea heteronomiei prin putere dispare, este eliminată din spectacolul public. Pe pragul dintre modernitate și modernitatea tîrzie, totalitarismele europene au făcut o ultimă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
descriși În medicina indiană și numite Chacre. Aceste Chacre corespund, În general, unor structuri cunoscute medicinii alopate, de exemplu Chacra gâtului corespunde cu glanda tiroidă, iar chacra situată Între sprâncene pe linia mediană corespunde glandei pituitare, dar și sinusurilor frontale. Iradiind aceasta zonă pentru tratamentul sinuzitei sau pentru afecțiuni oculare, s-a obținut un efect neașteptat de creștere a energiei (creșterea puterii de muncă) fenomen care a fost descris de mai mulți pacienți. Dacă acest fenomen va fi obiectivat pe scară
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Adina TEODORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93111]
-
adică aproximativ după 1 miliard de ani de la diferențierea organismelor eucariote primitive; fără Îndoială, aceste prime plante fosile au fost precedate de altele care, fiind lipsite de lignină, nu au lăsat urme În straturile geologice. În Precambrian, suprafața terestră era iradiată de ultraviolete (rUV) solare, letale pentru orice ființă vie terestră. Deci, primele organisme nu puteau fi decât acvatice: la o adâncime destul de mare pentru a fi protejate de rUV, dar nu prea departe de suprafața apei, pentru a putea primi
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
tranzit intestinal etc. [8-13]. DUREREA Îmbracă o scară variată de intensitate, de la jenă vagă localizată în epigastru sau hipocondrul stâng și mai rar în hipocondrul drept, cu caracter intermitent, la durere persistentă, uneori atroce. Dacă este localizată în epigastru, durerea iradiază în hipocondrul stâng și în spate, uneori fiind localizată numai în spate, la nivelul vertebrelor T10-T12. Nu rareori, este exacerbată de poziție și se ameliorează la pozițiile de decubit lateral cu flectarea coapselor, la decubit ventral sau chiar poziție genu-pectorală
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
influență binefăcătoare, până și ignoranții, retardații, își folosesc mai bine forțele intelectuale și morale. Rugăciunea îi ridică pe oameni deasupra nivelului lor intelectual, dobândit prin ereditate și prin educație. Această legătură spirituală cu Dumnezeu îi umple de pace sufletească, ce iradiază din ei și le însoțește pașii peste tot. Din păcate, în prezent numărul celor care se roagă corect este foarte redus. În toate timpurile, ceea ce a atras mai cu seamă atenția oamenilor a fost aspectul efectului vindecător al rugăciunii. în
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
presistolic apical; - zgomot II dedublat; - zgomotul III poate fi prezent; - semnul auscultatoric specific - suflul sistolic care are următoarele caracteristici: - este aspru, crescendo-descrescendo; - începe la distanță de zgomotul I și se aude cel mai bine între apex și marginea stângă sternului; - iradiază deseori spre marginea inferioară a sternului, axilă și baza cordului (nu și pe vasele gâtului); - la pacienții cu gradiente intraventriculare mari suflul reflectă atât turbulența din tractul de ejecție ventricular, cât și insuficiența mitrală concomitentă - astfel suflul este holosistolic cu
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
și a nervului laringeu recurent stâng. Dispneea de efort ce se accentuează progresiv, infecțiile pulmonare repetate în același teritoriu pulmonar, pot constitui semne de obstrucție endobronșică cu atelectazie pulmonară secundară. Durerea toracică marchează stadiul de invazie parietală. Durerea în umăr, iradiată pe partea internă a membrului superior, însoțită de elementele ce compun sindromul Claude-Bernard-Horner (mioză, enoftalmie, ptoză palpebrală) ridică suspiciunea unei tumori de apex pulmonar ce produce invazia aperturii toracice superioare (tumoră Pancoast). Scăderea în greutate, inapetența, traduc un grad important
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Alte condiții obligatorii pentru diagnosticul pozitiv: chistul să nu conțină bilă și să nu existe altă localizare de CH în vecinătate. Manifestări clinice Există uneori semne nespecifice ce atrag atenția asupra unei suferințe frenice: tuse iritativă, dureri în hipocondrul drept iradiate în umăr sau sughiț rebel. Examenul radiologic standard Se prezintă ca o opacitate rotundă localizată la baza hemitoracelui drept, bine delimitată superior iar inferior face corp comun cu opacitatea freno-hepatică. Examenul CT Efectuat cu substanță de contrast face greu diferența
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
el poate străluci 3. O inevidență iradiantă, vizibilă numai în manifestarea sa epifanică, în revelarea sa cvasi-fenomenală: iconofania (sau imagofania) inaparentului în mediul de manifestare al transparenței. În cuprinsul revelator al poemului, lumea imaginii nu este închisă; numinozitatea sa esențială iradiază în vectori de sens, tot atâtea praguri ale deschiderii, proiecții ale unor perspective inedite. Sunt fapte apariționale ale unui sens fără orizont fenomenal, mai degrabă criptofenomene sau protofenomene. De aceea, în cursul analizelor, vorbim de procesul defenomenalizării, cu referire la
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
înălțarea și coborârea nu figurează decât unul și același act in-diferent de facere și de prefacere, de reflectare reciprocă în marea oglindă unde toate se văd la fel, drept tot. Flacăra aprinsă în "firida unde arde cu foc nestins Divinul" iradiază prin spații redând nemărginirii fugarul ei mister, "mereu mai străvezie, mereu mai necuprinsă,/ Prin sure și înalte pustiuri de eter" (Când va veni declinul). În rama imensă a acestui tablou deschis în infrarealitate, "sub îngânata lumină-abia născândă" (Gest), perspectiva se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
trecerea, în ambele sensuri, de la apariție la dispariție, de la vizibil la invizibil 1. Actul trecerii funcționează ca un receptor și un transmițător al luminozității: primește lumina în puritatea distanței parcurse și o reflectă prin ceea ce, începând să semnifice, se întrupează iradiind în înțelegere. Trupul poetal este ca atare un revelator al semnificabilului, developând în negativ - în și prin obscuritatea celor ce sunt voalate de corpul poetic, a celor ce nu sunt (vizibile) - imaginea diafană a acestui mediu transparent, donația speculară a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lutul/ Îți modelează marile splendori"6. Splendoarea nu e darul gratuit al transcendenței, care s-ar da până și în invizibilul înțelegerii, în imposibilul imaginii; dacă lutului îi e dat să modeleze splendoarea, o face în virtutea splendorii de sus care iradiază jos, în lucrurile create, la fel cum "în orice vers se scaldă, de sus, splendoarea ta", îmbibat de "geamănă (...) lăuntrica splendoare"7. Interioritate absolută a ascunsului nemanifestat în care "misterioasa carne se face duh în noi", iar "semințe tinere-n
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
aude ("asculți cum auie, prin goluri, toată/ Eternitatea-n scoica unei zile"50) și se adulmecă ("înalta mireasmă de azur"51), deschide o perspectivă extatică, scăldată în lumina frumosului originar 52. Dacă iubirea este "o nouă lumină pentru lume", lumina - iradiind din inima în care "arde acest lăuntric soare" - transformă totul în "frumusețe atotcotropitoare"53, dar ceea ce luminează ca frumusețe strălucește de la început, țâșnind din izvorul nesecat al unui veșnic reînceput 54. Începutul este miezul, căci tot ce se originează în locul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
decât semnele imediat vizibile ale unor imagini care nu se susțin prin sine, nu ajung să se arate în lumina semnificabilului care le subîntinde. Ele se pun însă în lumina unui substrat indicibil, a unei ipostaze inaparente; lumină nevăzută, dar iradiind în imagine, în acea prelungire a umbrei care nu umbrește ci dă măsura luminii. Lumina creează umbra, la fel cum lumina unui om "se arată" în umbra pe care o lasă, la fel cum zidul unei dimineți dispare în umbră
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
un "salt orb" în necunoscut, cu riscul de a-l face greșit, ignorând semnul previziunii. Adevărata intuiție, cea fără greș, e "oarbă", căci nu vede și nu primește decât ceea ce i se dă, prevedere sau precomprehensiune a ceea ce semnifică luminând, iradiind dintr-un miez incandescent 3. Nu e totuși precomprehensiunea în înțelesul ei clasic de orizont proiectiv, de anticipare a desăvârșirii sau de așteptare a sensului (raport cu adevărul sensului vizat). Intuiția e "pre"-comprehensivă doar în virtutea absolutei sale gratuități, fără
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
netimp, ca același-altul care se prevestește ca altul- același. Imaginea ființează în posibilul ivirii sale, apare și semnifică înainte de a fi. Dar în ceea ce apare și semnifică, a fi se pre-dă, precum timpul în pre-curgerea sa nevăzută sau miezul ce iradiază în carnea fructului 18. Este locul vechii lumini, răzbătătoare prin timp și prin noaptea înțelegerii, imaginea strălucitoare a poemului nesfârșit, neînceput. Ștefan Aug. Doinaș. Despre real ca distanță a imaginii Reducția revelatoare Putem vorbi de realul imaginii? Nu se pune
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vedere (Constanța Buzea) La o primă lectură a poemului Citera de Constanța Buzea 17, intuiția nu surprinde doar spațiul vesperal al stingerii, durerea pe care o comunică sfârșitul; ea înțelege mai mult, căci prin peisajul acesta pustiit însingurarea face ecou, iradiază în cântec de har: "mă doare câmpul dimprejurul meu/ cu greieri prinși de febra toamnei/ și care-mbătrâniți fără scăpare/ cântă deasupra oului lor negru/ cântă-nzestrând tot restul lumii/ cu sfântul dor de izolare/ înstrăinându-mă puțin de mine/ atâta
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
explica, ci a o simți, căci "poemul poartă în noi fructele sale"33, atunci ea ni se dă ca a priori afectiv. Ni se arată în ființa sa însuflețită, atât prin desăvârșirea formei cât și prin aura de sensuri ce iradiază în lume. Interioritatea ei este noua lume care se revarsă în exterior, apare din întunericul unui ascuns pe care îl face vizibil ca apariție imprevizibilă. În densitatea însăși a ființei sale există un raport de la sine la sine: el este
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care devine vizibil, se afirmă în orizontul creației. De aceea bezna dinăuntru nu e potența negativă a descreșterii, frâna ontologică ce se opune înaintării. Nu erezia alterității, negativul steril, ci complementul creșterii, impulsul interior al înălțării, centrul gol din care iradiază lumina 80. Răul de dinaintea zidirii lumii e astfel cuprins într-o nouă zidire, supus unui alt scop, pus în slujba facerii, întrețesut în lucrarea luminii. Căci în lumină, el e dezvăluit, convertit și orientat spre ființă 81. Lumina și bezna
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]