2,421 matches
-
căruia se vedea o cămașă uzată de mătase; a respirat profund pe nări ca să poată trage puțin aer în piept, întrucît de obicei era răcit. Era o răceală specială, sinistră, care abia dacă trecea vreodată. Îi înroșea pleoapele și îi irita baza nasului; îi impregna capul și membrele ca o intoxicație grea, sumbră. Sau era de vină faptul blestemat că trebuia să stea în camera lui, așa cum i-a spus doctorul cu săptămîni în urmă, pentru toată această langoare și slăbiciune
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
bronhoconstricția din criza de astm ca rezultat a răspunsului lor la eliberarea de histamină. Fosele nazale, rino-faringele, laringele și traheea conțin receptori care răspund la stimuli mecanici și chimici. Răspunsurile reflexe sunt variate: tuse, strănut și bronhoconstricție. Dacă laringele este iritat mecanic (de exemplu în cursul introducerii unui tub endo-traheal în cursul anesteziei locale). poate să apară spasmul laringeal. 18.6.5. Alți receptori implicați în controlul ventilației Impulsurile provenite de la receptori articulari și musculari de la nivelul membrelor în cursul mișcării
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
respectiv iritate (încarnare în zone diferențiate ale astralului). În aceste plane de reîncarnare, el va deveni una dintre entitățile ce le populează (v. §II.4.3.7). Despiritualizarea treptată amintită este subliniată și de faptul că în a doua apariție (iritată), zeitățile apar ca perechi în uniune (sub numele generic “Tatăl−Mama”), având deci atribute inferioare (sexuale). Dacă nici aici sufletul nu s’a eliberat, deci nivelul atins este cel ilustrat în fig. II.13 − A), pentru el începe a treia
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
influență puternică asupra altor scriitori ale căror nume le-am citat deja (Voltaire, Balzac, Flaubert). Monumentala sa operă "Gargantua și Pantagruel" oferă oamenilor un prilej de desfătare și destindere pentru trecerea mai ușoară peste vicisitudinile vieții. Satira și umorul au iritat oficialitățile epocii făcându-i existența marcată de pribegii și peregrinări. Viața agitată a fost utilă prin marea experiență dobândită și profunda cultură umanistă pe care a acumulat-o. S-a stins senin, umorul său însoțindul până în ultima clipă: "N-am
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
construită cu vorbe aspre și arogante, amestecate cu profeții amenințătoare. După moarte, atenienii s-au văzut acuzați de a-l fi ucis pe cel mai bun dintre ei. Adevărul este că omul acesta urât și prost îmbrăcat, cicălitor și sarcastic irita cam pe toată lumea ("Antologia Platoniciană"). Tragedia demersului socratic a fost căutarea omului, a omenescului din sine și din ceilalți știind că aici se ajunge foarte greu. El a trebuit să joace rolul zeului om, de aceea moartea sa nu era
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
o rețetă n.n.) și nu o dată arta lui constă tocmai În neaplicarea unor remedii.” (B. Gracian) La fel, și psihiatrul sau psihologul clinician, trebuie să lase uneori „răul sufletesc” (sau cel „moral”) să se potolească singur, și nu să-l irite sau Înrăutățească prin tot felul de supoziții și scenarii psihoterapeutice, care rar se potrivesc adevăratelor motive intime ce le-au stat la bază. * „Nu este finețe mai mare decît aceea de a nu Înțelege cîte ceva.” (B. Gracian) Firește, nu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
aceasta el face parte dintr-o familie de spirite în care afinitățile coexistând, ca în orice familie, cu divergențele, îl vom găsi alături nu numai de Nietzsche sau Bergson, dar și de alții care l-au sau l-ar fi iritat. Evocarea lui Montaigne, Rémy de Gourmont sau Alain e firească în legătură cu Ralea. Nu mai puțin a lui Georg Simmel, pe care-l citează des și care, deși filosof mai sistematic, era și un eseist cu preocupări foarte apropiate de ale
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
perdu. FANTEZIE ȘI IMAGINAȚIE De cartea lui T. Mazilu Ipocrizia disperării am mai pomenit și desigur voi mai pomeni, fiindcă e plină de ceea ce îmi place să numesc „paradoxe ale bunului-simț”. Adică, la prima vedere, părerile lui, de cele mai multe ori, irită și contrariază, dar pe urmă, întrucât au darul de a ne face să ne gândim, vedem că are dreptate. Nu totdeauna în răspunsurile pe care și le dă sau mai exact nu totdeauna în formularea lor, dar aproape totdeauna în
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
vocabularul. Eu n-am avut aceste complexe și nu l-am învățat. Când întâlnesc ici-colo, sub semnătura unor intelectuali inteligenți și cultivați, clișee din acest vocabular, pe care ei îl practică vădit satisfăcuți, uneori îmi vine să râd, alteori mă irită și de un timp, cel mai adesea, dau din umeri. — Dați din umeri? Așa fac și marile pasări de pradă. Poate că sunt una, deși poate până acum nu prea s-a văzut. — N-aș zice. Armura lui N. Balotă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
un element constant; - mă deranjează însă la Balotă sau la alții o sinuozitate de natura pârâului care ocolește obstacolele. Afară de asta, când e vorba de Camus, am poate o oarecare intoleranță. Admit să nu placă; admit ca Albert Camus să irite, să displacă, să fie eventual contestat de pe anumite poziții; nu admit să fie disprețuit. Și mai e ceva ce-mi pare greu de admis. Un alt prieten care se declară critic marxist, și în buna lui conștiință este (în intenție
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de valorile de primul rang) nu putea suferi vorba lungă; deși a scris el însuși câteva tratate în formă dialogată (era un constant admirator al lui Platon), nu avea încredere în eficiența discuției. Obiecțiile aduse marilor sisteme de gândire îl iritau și le socotea semne de suficiență și infatuare; operele mari au totdeauna o substanță pozitivă ce trebuie pătrunsă și înțeleasă; obiecțiile sunt fără rost, dar opțiunile sunt legitime. Într-o dedicație dată doctorului Henri Mondor, Alain face încă o declarație
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
se consideră scriitor, ajunge să fie atunci când Își vede calitatea negată În public: Martins mi-a povestit că, auzind această declarație, a simțit crescând În el fiorii incipienți ai revoltei. Până atunci, el nu se considerase vreodată scriitor, dar fu iritat de ridicola pedanterie a lui Crabbin, până acolo Încât și lumina care se reflecta În ochelarii lui Crabbin i se părea un motiv În plus de enervare. Nu e decât unul care distrează poporul, spuse Crabbin. Și de ce dracu să
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
incidența penală a avortului, nu înseamnă că prin aceasta avortul încetează să fie o vină pentru conștiință. Nu există anticonformism care s-o justifice, iar cei pentru care anticonformismul constă doar în susținerea fanatică a avortului sunt cu siguranță enervați, iritați de acest lucru. Și atunci recurg la cele mai vechi metode pentru a se elibera de adversarul care îi privează de plăcerea de a se simți lipsiți de prejudecăți și avangardiști. Astfel de metode vechi, infame sunt cele ale „vânătorii
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
rizibile i se par sentințele gonflate ale lui Mihail Dragomirescu, care descoperă la tot pasul, în literatura noastră, „giganți”. Lui G. Ibrăileanu nu îi pune la îndoială bunele intenții, reproșurile vizând cantonarea în perimetrul urbei Iașilor. La H. Sanielevici îl irită furia negativistă, trădând un eu hipertrofic. Și Paul Zarifopol, cu toată inteligența-i ascuțită, ar avea câteodată opțiuni care descumpănesc. Nici E. Lovinescu nu scapă de aciditățile necruțătorului cenzor. Ironiile trec, nu rareori, în sarcasm sau de-a dreptul în
MATEESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288061_a_289390]
-
noi, Dragostea trecutului, Din psihologia socială), criticul evaluează o operă prin prisma funcției ei educative și de cunoaștere. Față de manifestări ca individualismul sau pesimismul, intoleranța lui este totală. Nu pune mare preț nici pe moștenirea literară, în timp ce poezia „decadentă” îl irită, ba chiar îl dezgustă. Parnasianismul și simbolismul sunt incriminate pentru antirealismul și imoralitatea lor, prin care comentatorul subînțelege formalismul, egocentrismul, idilismul. Poezia lui Mihai Eminescu e prețuită pentru frumusețea formei, însă criticul se arată sensibil în primul rând la latura
IONESCU-RION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287594_a_288923]
-
compusă din Manolache Costache Epureanu, G. Costaforu și Al. Golescu, va pleca spre Constantinopol pentru a câștiga bunăvoința sultanului. Amestecul unor Puteri în problemele României, ca și alegerea de către aceasta a unui prinț străin în locul lui Al. I. Cuza, a iritat destul de mult Turcia. Agentul Serbiei la Constantinopol, Iovan Ristici, scria ministrului de externe, Garașanin, că Aali Pașa ar fi declarat că Turciei nu-i este pe plac amestecul Europei în relațiile turco-române și că nu este de acord cu aducerea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
observații asupra versificației eminesciene. Doar târziu, în 1904, discipolul său, Mircea Demetriade, în Iconoclaștii, îi va recunoaște lui Eminescu talentul, explicând evoluția lui „nefericită” prin influența Junimii. Între cei împotriva cărora L. a dus campanii polemice este și V. Alecsandri. Iritat de „domnia” literară a acestuia, Macedonski îi supune opera unei analize critice tăioase, pătimașe, reproșându-i superficialitatea (din cauza inexistenței unei experiențe a durerii), sărăcia ideilor, excesul diminutival. Răspunsul Junimii va fi ignorarea disprețuitoare a L. și a directorului său. Dar
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
că nu o mai atrage nimic din viața ei și Își ura pielea solzoasă, uscată, care o mînca. CÎnd m-a oferit să Îi ofer o sesiune energetică ca să o ajut să facă față emoțiilor sale depresive, ea a fost iritată la culme și s-a simțit luată de sus. Totuși a fost dornică să mă lase să o ajut să scape de tortura pielii care o mînca. Așa că am pus-o să se Întindă pe podea și am Început. I-
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
În mod evident, aceasta este o atitudine de genul „nici usturoi nu a mâncat...”; cu toate acestea, era de așteptat ca membri importanți ai administrației Kennedy, cum ar fi fostul secretar de stat al Apărării Robert McNamara, să se arate iritați de faptul că CIA s-a implicat în astfel de activități fără să primească aprobare de mai sus. În schimb, McNamara a subliniat, în fața Comisiei Church, că, după părerea sa, „CIA era o organizație extrem de disciplinată, perfect controlată de importanți
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
social”. Spirit raționalist și democrat, atașat ideilor liberale, „proburghez” și „prooccidental”, partizan al modernității și al urbanului, G. s-a impus ca un comentator avizat al fenomenelor observate, ca un teoretician al mișcării liberale, ca un susținător inflexibil al modernizării, iritat de persistența unor realități premoderne și de demersurile ideologice paseiste ori conservatoare. Participând, prin intervenții marcate nu de pedanterie academică, ci, pe fondul erudiției sale, de rigoarea pasionată a ideilor și a opiniilor limpede exprimate (chiar dacă, uneori, cu ciudate „derapaje
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
floretist care îi provoacă pe marii campioni la „meciul secolului”, preocupat regizoral de numărul spectatorilor care îi ar putea să-i aclame bravura. Când ei sunt puțini sau reacționează contrar așteptărilor, criticul se simte bine în ipostaza persecutatului. Ceea ce îl irită în primul rând este statura marilor scriitori, pe care se străduiește să îi doboare de pe soclurile pe care i-a așezat tradiția critică. Idealul său, declarat orgolios prin interviuri, este o carte cu titlul Inactualitatea lor, adică a lui Tudor
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
pună În practică. Pentru el, marxism-leninismul putea fi considerat că un soi de exercițiu spiritual, iar teoria putea fascina și oferi specialiștilor din diferite domenii metodă de lucru. În principal divergență dintre teoria și practica politică era cea care Îl irită. Întâlnirea cu opera lui Marx este considerată de mulți dintre foștii studenți ca fiind determinanta pentru implicarea lor intelectuală și politica ulterioară, chiar dacă nu neapărat În rândurile „marxiștilor”. O anume formă de patriotism intelectual poate fi simțită - Marx este astfel
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
lucrările agricole de pe proprietatea sa. Nu ascunde dificultățile întâmpinate în scrierea anumitor cărți, nemulțumirea față de roadele unor nopți istovitoare. E necruțător cu o serie de colegi întru literatură și, fără intenții portretistice, menționează pur și simplu acte menite să îl irite. Sunt interesante și lecturile scriitorului, unele surprinzătoare (James Joyce, Alfred Döblin). El își consemnează și reacțiile față de evenimentele politice ale vremii, iarăși comentate fără precauții diplomatice și adesea prin prisma intereselor personale imediate. Nu e un jurnal cu valoare literară
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
noștri. În loc de a merge pe linia atribuirii ostilității, e recomandabil ca, până la proba contrară, să facem preatribuiri de neintenționalitate (Zillmann, 1993) a unor acte. Putem învăța și să ne reamintim, ori de câte ori venim în contact cu ei, că anumiți oameni ne irită nu pentru a ne provoca o stare neplăcută, ci pur și simplu fiindcă au un stil personal negativ de relaționare. Dar îmbucurătoare sunt rezultatele unor cercetări experimentale care demonstrează că optimizarea abilităților de comunicare socială se poate face și într-
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
umană ce nu devine victima rinoceritei, descoperirea neliniștitoare a virtuților solitudinii - toate acestea aparțin viziunii ionesciene, care aici dă caricaturii un sens mai tragic decât oriunde în altă scriere. Piesa a fost foarte bine primită, dar unele elogii l-au iritat pe I. De pildă, „The Times” titra: O piesă a lui Ionesco inteligibilă în întregime! Or, convingerea autorului era tocmai că unul din simptomele rinocerizării e anularea comunicării. Doi dintre marii reprezentanți ai teatrului absurdului - Samuel Beckett și I. - au
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]